Radio România Internațional

Tag: legea electorala

  • Retrospectiva săptămânii 30.06 – 06.07.2019

    Retrospectiva săptămânii 30.06 – 06.07.2019


    Modificări ale legislaţiei electorale


    Prelungirea timpului de vot pînă la ora 24, în ziua alegerilor prezidenţiale, se va aplica şi în Romania, nu doar în diaspora, atâta vreme cât în secţiile de votare se vor afla cetăţeni care nu au apucat să-şi exercite dreptul electoral. Decizia a fost luată de Camerei Deputaţilor, for decizional, în privinţa modificărilor aduse legislaţiei electorale. Cetăţenii români pot vota, în afara ţării, la alegerile prezidenţiale, fie prin corespondenţă, fie anticipat, timp de trei zile. Votul anticipat se va desfăşura, vineri, între orele 12 şi 21, iar sâmbătă şi duminică, în intervalul 7-21, cu posibilitatea prelungirii programului în ultima zi de vot, până la ora 24. Faţă de forma adoptată la Senat, deputaţii jurişti au mai introdus în proiectul de lege un amendament propus de Autoritatea Electorală Permanentă, care stabileşte că exit-poll-urile pot fi prezentate doar după ora 24, în ultima zi de vot. Faţă de actuala legislaţie, documentul precizează că un alegător poate susţine mai mulţi candidaţi. Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Constantin Florin Mituleţu Buică, a anunţat că primul tur al alegerilor prezindenţiale ar putea să aibă loc pe 10 noiembrie, iar cel de-al doilea, pe 24 noiembrie.



    Bilanţul preşedinţiei române a Consiliului UE


    Premierul României, Viorica Dancilă, a prezentat bilanţul preşedinţiei rotative la Consiliul UE, asigurată de România, în premieră, în prima jumătate a acestui an. Potrivit primului-ministru, a fost un mandat de succes în care România a dovedit că este puternic ataşată valorilor europene şi a acţionat pentru consolidarea proiectului european, pentru o uniune a cetăţenilor, a libertăţilor, a eforturilor şi capacităţilor noastre conjugate. Mandatul s-a derulat într-un context complex şi dinamic, marcat de alegerile europene, dar şi de evoluţiile legate de Brexit, de un mediu internaţional în permanentă schimbare, a amintit Viorica Dăncilă, potrivit căreia, România şi-a făcut datoria şi a dovedit că este un stat membru responsabil, preocupat de avansarea agendei europene în folosul cetăţenilor. În timpul mandatului Bucureştiului au fost finalizate 90 de dosare, între care cele privind Uniunea Bancară, îmbunătăţirea regimului de muncă şi al drepturilor sociale, aprofundarea Pieţei Unice, decarbonizarea transportului, progresul privind consolidarea Europei digitale sau directiva privind gazele naturale. Un alt reper important rămâne summitul european organizat la Sibiu (centru), chiar in Ziua Europei, pe 9 mai.



    Preşedintele României, Klaus Iohannis, prezent la summit-ul extraordinar pentru desemnarea viitorilor lideri ai Uniunii Europene


    Şeful statului român, Klaus Iohannis, a participat, la Bruxelles, la summit-ul liderilor statelor membre ale Uniunii Europene, reuniţi pentru a face nominalizări pentru cele patru funcţii de putere din instituţiile comunitare. Miercuri, socialistul italian David Sassoli a fost ales preşedinte al Parlamentului European (PE) pentru următorii doi ani şi jumătate. Liderii europeni au convenit ca funcţia de preşedinte al PE să fie împărţită între socialişti şi populari, câte doi ani şi jumătate pentru fiecare. Conform compromisului la care s-a ajuns, două femei şi doi bărbaţi vor prelua principalele posturi de conducere în instituţiile UE. Astfel, preşedinţia Comisiei Europene va reveni actualului ministru german al apărării, Ursula von der Leyen, membră a partidului Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi reprezentantă a Partidului Popular European (PPE). Conducerea Băncii Centrale Europene va fi preluată de franţuzoaica de centru-dreapta Christine Lagarde, şefa Fondului Monetar Internaţional, în timp ce ministrul spaniol de externe, socialistul Josep Borrell, va conduce diplomaţia europeană, iar premierul belgian, liberalul Charles Michel, va fi preşedintele Consiliului European.



    Prima vizită oficială a premierului Republicii Moldova, Maia Sandu, la Bucureşti


    România a fost, este şi va fi cel mai constant şi dedicat susţinător al Republicii Moldova – a declarat preşedintele Klaus Iohannis, dupa discuţiile de marţi, de la Bucureşti, cu noul premier al statului vecin (ex-sovietic, majoritar romanofon), Maia Sandu. Preşedintele a mai spus că Bucureştiul va susţine, la nivel european, deblocarea asistenţei financiare pentru Republica Moldova. La rîndul său, premierul Sandu a afirmat că Guvernul sau îşi doreşte să dezvolte proiecte comune cu România, iar agenda europeană este linia directoare a relaţiei sale cu Bucureştiul. Tot marţi, Maia Sandu s-a întâlnit cu omologul său român, Viorica Dăncilă, şi cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu. Învestită luna trecută, şefa pro-europeană a Guvernului de la Chisinau a decis ca prima sa vizită externă să aibă loc la Bucureşti, deşi anterior anunţase că va merge prima oară la Bruxelles.



    Mugur Isărescu – un nou mandat la conducerea BNR


    La Bucureşti, Senatul şi Camera Deputaţilor s-au reunit în plen, miercuri, şi au validat componenţa noului Consiliu de Administraţie al Băncii Naţionale a României, condus tot de guvernatorul Mugur Isărescu, aflat în această funcţie din 1990. BNR va continua în direcţia unei politici prudente şi responsabile, având ca obiectiv pe termen lung aderarea la zona euro – a fost mesajul transmis de guvernatorul Isărescu la audierile de marţi. Mugur Isărescu a declarat că Romania trebuie să fie pregatită înainte de a face pasul în zona euro, mai ales că diferenţele de dezvoltare între diferite zone ale ţării sunt semnificative. Consiliul de Administraţie al BNR este format din nouă membri, aleşi de Parlament, pe o perioadă de cinci ani, cu posibilitatea prelungirii mandatelor.


  • Consens privind modificarea legislaţiei electorale

    Consens privind modificarea legislaţiei electorale

    La Bucureşti, Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea, modificarea şi completarea propunerilor legislative în materie electorală a dat raport favorabil proiectului pentru modificarea legislaţiei în vederea alegerilor prezidenţiale. Aducerea unor corecţii survine după situaţia înregistrată la europarlamentarele din 26 mai, similară celei de la prezidenţialele din 2014, când zeci de mii de români au stat ore în şir la coadă pentru a vota în diapora, iar unii dintre aceştia au fost chiar în imposibilitatea de a-şi exercita dreptul constituţional la vot.



    Potrivit noilor prevederi, votul în diaspora se va desfăşura pe durata a trei zile: vineri, sâmbătă şi duminică, iar un membru al secţiei de votare va stabili care sunt persoanele din secţie, dar şi cele din exteriorul secţiei care se află la coadă la ora 21:00 duminică, la închiderea urnelor, acestea putând să voteze până cel mai târziu la ora 24:00. În plus, au fost introduse soluţii legislative menite să debirocratizeze procesul de votare – e vorba aici de generarea automată în format electronic a listelor suplimentare pentru străinătate şi semnarea pe un dispozitiv electronic, exclusiv pentru cetăţenii români care votează pe liste suplimentare în diaspora.



    Comisia parlamentară specială şi-a dat acordul şi pentru introducerea votului prin corespondenţă şi la alegerile prezidenţiale, precum şi a votului anticipat, iar data acestor alegeri va fi anunţată de executiv cu 75 de zile înainte de ziua votului.



    Din partea principalului partid de opoziţie, PNL, senatorul Laura Scântei a cerut executivului să ducă o campanie de informare a românilor din străinătate în legătură cu modificările făcute: Este foarte important, în opinia noastră, ca guvernul şi toate celelalte autorităţi implicate se realizeze până la organizarea alegerilor din toamnă şi o campanie publică de informare cu privire la toate aceste modificări, pentru ca toţi cetăţenii României să îşi cunoască drepturile şi noile modificări în acest context electoral.”



    Senatorul ALDE, la co-guvernare, Dorin Bădulescu, care a condus comisia specială, a spus că modificările aduse îmbunătăţesc legile electorale (track): Lucrul în această comisie a fost un exemplu de colaborare între toate forţele politice din Parlamentul României şi de colaborare cu reprezentanţii guvernului – respectiv MAI, MAE, Autoritatea Electorală Permanentă, Ministerul Românilor de Pretutindeni. Regret că la consultări nu a fost prezentă şi Preşedinţia, deşi a fost invitată, dar cred că în acelaşi timp a ieşit un proiect de lege foarte bun.”



    Şeful statului, Klaus Iohannis, unul dintre cei mai vocali critici ai modului în care a fost organizat votul în diaspora, a prezentat, recent, propunerile de îmbunătăţire a legislaţiei electorale elaborate de un grup de lucru al Administraţiei Prezidenţiale şi transmise într-o scrisoare şi executivului.

  • Jurnal românesc – 28.06.2019

    Jurnal românesc – 28.06.2019

    Românii din afara graniţelor vor putea vota pe parcursul a trei zile, vineri între orele 12.00 şi 21.00, sâmbătă şi duminică între 7.00 şi 21.00, ora locală, au stabilit parlamentarii din Comisia specială pentru modificarea legislaţiei electorale. Aceştia au mai decis ca duminică, după ora 21.00, când se închid definitiv urnele, românii din diaspora care se află la rând să poată vota în continuare. Un membru al secţiei de votare va stabili care sunt persoanele din secţie, dar şi cele din exterior care se află la coadă şi va monitoriza procesul de vot al acestora după ora 21.00, dar nu mai târziu de ora 24.00.


    Totodată, votul prin corespondenţă a fost extins şi la alegerea preşedintelui României, iar data acestui scrutin va fi anunţată de Guvern cu 75 de zile înainte de ziua votului. Comisia parlamentară specială a mai decis ca listele suplimentare din străinătate să fie generate electronic, în momentul în care se înregistrează în sistem datele personale ale fiecărui alegător care se prezintă la secţia de votare. De asemenea, Ministerul de Externe le va cere statelor străine să comunice numărul de cetăţeni români care se află pe teritoriile lor. Modificările legilor electorale vor fi trimise luni Senatului, iar apoi Camerei Deputaţilor, care în acest caz este for decizional.



    40 de elevi şi profesori din regiunea Voievodina vor vizita Timişoara în perioada 29-30 iunie în cadrul unui proiect derulat de Institutul “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni. Românii din Serbia vor avea ocazia să viziteze cele mai relevante obiective turistice ale oraşului de pe Bega, precum Piaţa Operei, Teatrul, Librăria “La Două Bufniţe”, Catedrala Mitropolitană, Latura Corso, Latura Surogat, Piaţa Unirii, Palatul Baroc şi Muzeul Banatului.


    În aceeaşi perioadă, un alt grup de 40 de elevi şi profesori, de data acesta din regiunea Vidin, se vor afla la Bucureşti în cadrul unui alt proiect al Institutului “Eudoxiu Hurmuzachi”. Românii din Bulgaria vor vizita Muzeul “Grigore Antipa”, Muzeul Naţional al Satului, Muzeul Național Cotroceni, librăria “Cărturești Carusel” şi Centrul istoric al capitalei. Cele două acţiuni ale Institutului “Eudoxiu Hurmuzachi” îşi propun facilitarea cunoașterii României, prin contactul cu elemente de istorie, cultură și spiritualitate românească, inclusiv prin intermediul vizitării unor obiective cultural-istorice și spirituale relevante. Proiectele se încadrează în Programul de Educație “Apostol Mărgărit” pentru anul 2019, aprobat de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.



    Premierul moldovean, Maia Sandu a declarat pentru Radio Chișinău, că autoritățile din România “au fost aproape și au sprijinit” Republica Moldova “atât la nivel politic, cât și financiar”. Prim-ministrul a spus că, în cadrul vizitei oficiale pe care o va întreprinde la București, pe 2 iulie, va discuta cu Viorica Dăncilă despre dezvoltarea mai multor proiecte cu ajutorul României. “Ne dorim acum să se urgenteze implementarea anumitor proiecte, în special în domeniul energetic ca să asigurăm sustenabilitatea sistemului furnizării energiei electrice și a gazelor naturale, să fie asigurată diversivitatea resurselor energetice”, a afirmat Maia Sandu.


    Ea a precizat că executivul moldovean mai este interesat si de includerea Republicii Moldova în proiectul Autostrăzii Unirii din România, precum şi de eliminarea taxelor de roaming dintre cele două ţări. Totodată, Maia Sandu a apreciat faptul că România este cel mai important avocat al Republicii Moldova în procesul de integrare europeană. După vizita oficială de la Bucureşti, şefa executivului moldovean se va deplasa, pe 4 iulie, la Bruxelles.

  • Consiliul de cooperare UE – Azerbaidjan

    Consiliul de cooperare UE – Azerbaidjan

    Consiliul de cooperare a revizuit stadiul relațiilor dintre Uniunea Europeană şi Azerbaidjan în cadrul Parteneriatului estic și al politicii europene de vecinătate. Ambele părți au salutat lansarea negocierilor referitoare la un nou acord bilateral, precum și la prioritățile parteneriatului și au căzut de acord asupra necesității de a încheia rapid aceste negocieri. S-a discutat despre importanța de a accelera aderarea Azerbaidjanului la Organizaţia Mondială a Comerţului, întrucât ar ajuta atât în procesul de reformă economică din această țară, cât și la dezvoltarea și la diversificarea economiei sale. În privinţa comerțului și a cooperării sectoriale, ambele părți au subliniat importanța strategică a coridorului sudic al gazelor.


    Dincolo de chestiunile economice, Uniunea Europeană și Azerbaidjanul au abordat provocările în materie de democrație, stat de drept, drepturile omului și libertățile fundamentale, inclusiv în ceea ce privește libertatea de exprimare și de asociere. Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, Federica Mogherini: Am pus în discuţie astăzi şi democraţia, statul de drept şi respectarea drepturilor omului, ca parte a unei fundaţii solide a unei relaţii reciproc avantajoase. Uniunea Europeană a subliniat încă o dată că punerea integral în practică a angajamentelor internaţionale de către Azerbaidjan este vitală. Acest lucru înseamnă aplicarea recomandărilor legate de legea electorală, de libertatea de ascociere, de expresie, de aliniere la standardele internaţionale, în special în contextul actual, preelectoral, în care a intrat Azerbaidjanul.


    Dna Mogherini a reafirmat disponibilitatea Uniunii Europene de a sprijini în continuare dezvoltarea instituțiilor democratice din Azerbaidjan.

    Consiliul de cooperare a analizat, de asemenea, conflictul din Nagorno-Karabah și o serie de aspecte regionale. Uniunea a reafirmat că situația actuală nu poate dura, iar conflictul nu poate fi rezolvat pe cale militară, fiind nevoie de o soluționare politică rapidă, în conformitate cu dreptul internațional.

    S-a discutat, totodată, despre cooperarea în domeniul transportului, şi mai ales despre negocierile în curs, asupra unui acord privind un spațiu aerian comun. Consiliul de cooperare a apreciat că inaugurarea, anul trecut, a căii ferate Baku-Tbilisi-Kars a reprezentat un progres esențial în interconectarea rețelelor de transport între Uniunea Europeană, Turcia, Georgia, Azerbaidjan și Asia Centrală.

    Au fost abordate și domenii precum sistemul judiciar, educația, acțiunile climatice și mediul, inclusiv cooperarea în contextul regional al Parteneriatului estic.


  • O nouă sesiune parlamentară

    O nouă sesiune parlamentară

    Deputaţii şi senatorii români s-au întors, de luni, la lucru, în prima sesiune parlamentară pe 2016 şi penultima din mandat. Se va desfăşura sub semnul alegerilor locale din iunie şi al parlamentarelor de la sfârşitul anului. Demisia, în noiembrie trecut, a guvernului de coaliţie dominat de social-democraţi şi învestirea unuia tehnocrat au fost văzute de mulţi drept un respiro pentru ca politicienii doritori de funcţii să-şi pregătească cele două întâlniri cu electoratul, pe zi ce trece tot mai dezamăgit de prestaţia aleşilor lor.



    Nu puţini sunt cei fie acuzaţi în cel mai bun caz de indolenţă, fie aduşi în faţa justiţiei pentru fapte de corupţie sau învinuiţi că, profitând de fotoliul confortabil pe care îl ocupă, îşi urmăresc interesele personale, în defavoarea celor ale comunităţilor pe care au fost votaţi să le reprezinte. Din această perspectivă, sesiunea Parlamentului de la Bucureşti va debuta sub semnul controverselor, de altfel extrem de vocale, legate de alegerea, în luna iunie, într-un singur tur, a primarilor.



    Cu doar mai puţin de o jumătate de an înainte de scrutinul local, Partidul Naţional Liberal insistă asupra modificării Legii electorale astfel încât să se revină la două tururi, în condiţiile în care acest demers mai este susţinut doar de micul partid Mişcarea Populară. O altă lege importantă, prioritară pe agenda parlamentarilor, este cea privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, trimisă spre reexaminare de preşedintele Klaus Iohannis la finalul anului trecut. Partidul Social Democrat susţine că actul normativ trebuie să sprijine cetăţenii aflaţi în incapacitatea de a-şi plăti creditele lunare pentru achiziţionarea unei locuinţe dar, în acelaşi timp, să nu afecteze major sistemul bancar.



    Social-democraţii doresc, totodată, punerea de acord a legislaţiei cu deciziile Curţii Constituţionale şi reluarea dezbaterilor pentru modificarea legii Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală, motivată de criticile aduse de Comisia Europeană la adresa României în ultimul raport al Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Numai elaborarea unui pachet legislativ coerent ar da un semnal puternic la Bruxelles că Parlamentul susţine activitatea justiţiei, inclusiv prin avize favorabile la solicitările procurorilor anti-corupţie de începere a urmăririi penale împotriva acelor aleşi suspectaţi de corupţie.



    Un aviz în acest sens – care va fi dat încă de la începutul acestei sesiuni parlamentare – a fost cerut la adresa senatorului Gabriel Oprea, fost vice-premier şi ministru de Interne, bănuit de abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul. Vedete ale sezonului parlamentar de primăvară 2016 vor fi şi legile cu impact social şi bugetar, unele cu posibil iz electoral. De interes sunt şi discuţiile despre privilegiile pe care aleşii înşişi şi le-au acordat: majorarea salariilor unor categorii de demnitari, precum şi pensii speciale pentru actuali şi foşti membri ai Legislativului şi pentru aleşii locali.

  • O nouă sesiune parlamentară

    O nouă sesiune parlamentară

    În noiembrie, clasa politică şi opinia publică au fost acaparate de alegerile prezidenţiale, câştigate, neaşteptat, de fostul lider liberal Klaus Iohannis. În decembrie, şeful social-democrat Victor Ponta a primit, la un scor confortabil, un nou vot de învestitură la şefia Guvernului, la care, alături de PSD, sunt asociate UNPR, PC şi dizidenţa liberală PLR, cooptată în locul UDMR. De acum, odată deschisă noua sesiune parlamentară, senatorii şi deputaţii preiau prim-planul scenei.



    Pentru majoritatea dominată de social-democraţi, prioritare sunt o nouă agendă de lucru a Legislativului şi un dialog mai susţinut cu puterea executivă. Prezentarea, la începutul fiecărei săptămâni, în plen, a obiectivelor guvernului e promisiunea pe care şi-o asumă premierul. Deopotrivă puterea de stânga şi opoziţia – generic, numită, liberală, odată cu accelerarea procedurilor de fuziune, într-un nou PNL, a naţional-liberalilor cu democrat-liberalii – promit că vor ridica scutul imunităţii parlamentare pentru aleşii implicaţi în dosare de corupţie.



    Deputatul Tinel Gheorghe precizează că liberalii vor insista să rămână fără mandat aleşii locali care, în toamnă, şi-au schimbat partidele profitând de o ordonanţă de Guvern invalidată ulterior de Curtea Constituţională. Modificarea legislaţiei electorale, eventual prin revenirea, pentru Parlament, la votul pe listă în locul aşa-numitului uninominal, ce s-a dovedit un eşec răsunător, e un alt obiectiv comun al PSD şi PNL. Divergenţele apar când se discută despre alegerea primarilor, pe care social-democraţii ar dori-o tranşată dintr-un singur tur de scrutin, iar liberalii în două tururi.



    Scop calificat drept foarte ambiţios de mai toţi comentatorii politici, liberalii îşi mai propun ca în această sesiune parlamentară să schimbe majoritatea din Senat şi Camera Deputaţilor, astfel încât să obţină răsturnarea Cabinetului Ponta prin moţiune cenzură. Pe agenda Legislativului vor mai fi introduse amendamente constituţionale, un nou cod fiscal, precum şi legea insolvenţei pentru persoanele fizice.



    Una peste alta, va fi o sesiune laborioasă şi dramatic grevată de impopularitatea Parlamentului de la Bucureşti, a cărui rată de încredere gravitează, de mulţi ani, în jurul a doar zece procente. Şi pe care cetăţenii îl consideră ineficient şi bugetofag, mai ales că, după alegerile legislative din 2012, a fost gonflat la nu mai puţin de 588 de aleşi, între timp împuţinaţi de anchetele anticorupţie soldate cu arestări şi condamnări.



    O recunoaşte însuşi preşedintele Camerei Deputaţilor, social-democratul Valeriu Zgonea, care şi-a atenţionat colegii că întreaga instituţie suferă de un deficit de imagine, iar membrii săi sunt percepuţi de public drept” hoţi”, “corupţi” şi “chiulangii”. El mai spune că aceste etichete sunt nedrepte şi descurajante pentru mulţi dintre parlamentarii care muncesc cu seriozitate şi înţeleg rolul pe care îl au în Legislativ.