Radio România Internațional

Tag: legea gratierii

  • Legea graţierii, dezbateri şi sancţiuni

    Legea graţierii, dezbateri şi sancţiuni

    De la începutul acestui an, tema graţierii a dominat dezbaterile
    publice de la Bucureşti mai abitir decât pasiunile durabile ale românilor,
    mondenităţile şi fotbalul.

    Încă din iarnă, pretenţia Guvernului PSD-ALDE, abia
    învestit, că va rezolva printr-o masivă graţiere colectivă, decisă prin
    ordonanţă de urgenţă, problema suprapopulării penitenciarelor a iritat
    societatea civilă şi a scos în stradă sute de mii de protestatari.
    Manifestaţiile, dublate de criticile opoziţiei de dreapta, ale presei şi ale
    partenerilor externi ai României, au convins Executivul să renunţe la
    ordonanţă, şi pe iniţiatorul acesteia, impopularul ministru al Justiţiei,
    Florin Iordache, să demisioneze.

    Cum, însă, închisorile rămân tot ticsite, iar
    CEDO a amendat în mod repetat România pentru condiţiile precare în care trăiesc
    deţinuţii, tema graţierii a fost pasată Parlamentului. Aprinse, dar sterile,
    dezbaterile pe marginea proiectului de lege iniţiat de Guvern nu s-au soldat,
    până acum, decât cu o nouă demisie rituală, a preşedintelui Comisiei juridice
    de la Senat, social-democratul Şerban Nicolae.


    Costisitoare pentru imaginea
    deja grav afectată a partidului, perseverenţa acestuia de a include faptele de
    corupţie printre infracţiunile graţiabile l-a iritat chiar pe liderul PSD,
    Liviu Dragnea, care a dispus înlocuirea lui Nicolae şi de la şefia comisiei, şi
    din fruntea grupului senatorial social-democrat.

    Proaspătul demis susţine că
    proiectul de lege, aşa cum l-au adoptat colegii săi jurişti din Senat, este
    total ineficient, pentru că nu rezolvă problema supraaglomerării
    penitenciarelor, nu răspunde niciunei nevoi a societăţii şi nici obligaţiilor
    României faţă de CEDO. Potrivit lui Nicolae, doar 1.032 de persoane vor
    beneficia de prevederile acesteia.

    În spaţiul lăsat liber de Nicolae a irupt,
    miercuri, fostul şef al statului, actualul senator PMP, Traian Băsescu, care a
    declarat că PSD şi Dragnea s-au dezis de problema graţierii şi acest fapt îi va
    permite lui să o susţină de pe poziţii independente. România, mai spune
    Băsescu, are nevoie de o amplă graţiere, iar cea promovată de stânga va avea ca
    efect eliberarea a doar 433 de oameni şi reducerea pedepselor pentru alţi numai
    589. Dezlănţuit, fostul preşedinte îl acuză pe Dragnea că vrea să-şi elibereze
    omologii, şi detaliază: cei care au furat din case, care au violat domicilii,
    care au furat din curtea vecinului, fură din genţi şi poşetele femeilor din
    autobuze, care fură din societăţi comerciale. Băsescu, în schimb, promite
    să-şi asume cauza eliberării medicilor, profesorilor, funcţionarilor, deci a
    deţinuţilor pe care îi numeşte cu pregătire superioară, ajunşi la puşcărie
    pentru fapte de corupţie, precum luarea de mită.

    Şi astfel, afirmă
    comentatorii, după ce a pretins că lupta anticorupţie a fost dimensiunea
    fundamentală a mandatelor sale prezidenţiale, Băsescu îşi rupe testamentul
    politic, îşi neagă posteritatea şi le induce suporterilor săi regretul tardiv
    că l-au votat de căte ori a candidat.

  • Graţierea, în dezbaterea Parlamentului

    Graţierea, în dezbaterea Parlamentului

    De la Guvern în Parlament, mai exact în comisia juridică a Senatului, apoi în plenul acestei camere şi din nou în comisia juridică, unde va mai sta o săptămână. Acesta a fost traseul de până acum al unui proiect de lege controversat, cel al graţierii, care a provocat proteste de stradă şi discordie în PSD, principalul partid al majorităţii guvernamentale. Partenerul social-democraţilor, ALDE, a intuit potenţialul exploziv al proiectului şi a propus retrimiterea lui în comisia juridică, acolo unde varianta pentru care optase executivul suferise modificări importante, ce nu au fost pe placul conducerii PSD.



    O comisie condusă, altminteri, tot de un social-democrat, Şerban Nicolae, deja intrat în colimatorul şefului său politic, liderul PSD, Liviu Dragnea. Într-un tandem, pe vremuri imposibil, cu fostul preşedinte al ţării, senatorul PMP Traian Băsescu, oficial în opoziţie, Nicolae a modificat proiectul guvernamental în sensul în care erau graţiate fapte de corupţie precum darea sau luarea de mită şi traficul de influenţă.



    După episodul cu celebra ordonanţă de urgenţă, abandonată ulterior, prin care executivul a încercat relaxarea legislaţiei penale, PSD numai de o nouă lege criticabilă nu avea nevoie. Liviu Dragnea a înţeles rapid acest lucru şi le-a cerut parlamentarilor majorităţii să nu mai intervină asupra proiectului. Şerban Nicolae s-a conformat doar parţial, iar modificări au mai existat. Între acestea graţierea în întregime a pedepselor de până la 3 ani inclusiv, scăderea a 3 ani din pedeapsa care nu depăşeşte 10 ani, înjumătăţirea pedepselor femeilor însărcinate şi graţierea în întregime a celor primite de persoanele care au împlinit 70 de ani, în anumite condiţii.



    Senatorul PSD Şerban Nicolae arăta că, potrivit datelor primite de la Administraţia Naţională a Penitenciarelor, puţin peste 1000 de persoane ar putea beneficia de măsurile prevăzute de lege. Raportul incluzând aceste amendamente a fost trimis plenului Senatului, dar a revenit, ulterior, la comisie, semn că lidershipul PSD nu îl agreează nici în actuala formă. Încolţit, Şerban Nicolae a pledat în favoarea unei discuţii raţionale la nivelul Parlamentului. Opoziţia formată din PNL şi USR contestă utilitatea unei astfel de legi.



    Liberalii susţin că legea graţierii nu rezolvă problema supraaglomerării penitenciarelor şi, în general, a condiţiilor precare din unele închisori româneşti. Statul român a fost reclamat repetat la CEDO, iar Curtea a dat, recent, un termen de 6 luni autorităţilor de la Bucureşti să adopte un plan de măsuri menite să remedieze situaţia. Graţierea nu reprezintă, însă, o soluţie pe termen lung, cred responsabilii din penitenciare. Şi — o dovedeşte reacţia promptă a străzii — nu soluţionează nici problemele de imagine ale PSD. Dimpotrivă, riscă să le agraveze.

  • Un nou protest împotriva proiectului legii grațierii

    Un nou protest împotriva proiectului legii grațierii

    Aproximativ 300 de persoane au protestat duminică seară la București împotriva proiectului legii grațierii, care urmează să fie votat luni în Senat. Protestul s-a încheiat în jurul orei 22.00 în fața Palatului Parlamentului, loc unde manifestanții au venit din Piața Victoriei.



    Protestatarii s-au deplasat pe traseul Piața Victoriei – Piața Romană – Piața Universității – Piața Unirii – Splaiul Independenței. După ce inițial nu au fost lăsați de jandarmi să circule pe carosabil, în urma negocierilor purtate li s-a permis să se deplaseze pe prima bandă de mers a bulevardelor Lascăr Catargiu, Magheru și Nicolae Bălcescu. În Piața Universității, manifestanții au ținut un moment de reculegere în memoria celor căzuți la revoluția din 89.



    În fața Palatului Parlamentului, protestatarii au scandat Cuib de hoți și de mafioți, Justiție, nu corupție, Nu dăm înapoi, venim peste voi, Nu ați fost votați, să vă grațiați. În jurul orei 21.45 manifestanții au intonat imnul de stat, iar începând cu ora 22.00 au început să plece către case.

  • Retrospectiva săptămânii 30.04-06.05.2017

    Retrospectiva săptămânii 30.04-06.05.2017

    Decizie a CCR privind persoanele condamnate şi ocuparea funcţiilor
    din guvern şi ministere


    Curtea
    Constituţională a României (CCR) a respins, joi, ca inadmisibilă, sesizarea
    Avocatului Poporului referitoare la articolul care interzice persoanelor
    condamnate să fie membri ai Guvernului. Curtea a
    constatat că, în esenţă, motivele invocate în sesizare, depusă la începutul
    anului, constituie atât probleme de aplicare şi interpretare a legii de către
    autorităţile publice competente, cât şi aspecte de legiferare ce intră în
    competenţa Parlamentului. Legea 90 din 2001, referitoare la organizarea şi funcţionarea Guvernului
    şi a ministerelor, prevede că pot fi membri ai Executivului doar persoanele
    care nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în situaţie de
    incompatibilitate. CCR a fost sesizata după ce, în baza acestei legi,
    preşedintele Camerei Deputaţilor şi liderul PSD, Liviu Dragnea, nu a putut fi
    desemnat în funcţia de premier, chiar dacă
    formaţiunea pe care o conduce a câştigat alegerile din decembrie 2016. Dragnea
    este condamnat la doi ani de închisoare cu
    suspendare în dosarul fraudării votului la referendumul din 2012 de demitere a
    preşedintelui de atunci, Traian Băsescu. Liviu Dragnea a declarat, însă, că
    decizia Curţii nu-i influenţează cariera politică.


    Proiectul guvernamental al
    legii graţierii


    Comisia juridică
    din Senatul României a revenit, joi,
    asupra votului dat cu o zi înainte şi a respins toate amendamentele la proiectul
    guvernamental al legii graţierii prin care unele fapte de
    corupţie ar fi putut intra sub incidenţa acestei legi. Potrivit amendamentelor adoptate miercuri, darea şi luarea
    de mită şi traficul de influenţă se numărau printre faptele ce ar fi fost
    graţiate sub rezerva achitării prejudiciului. Sute de oameni au protestat, la
    Bucureşti, în faţa Guvernului, dar şi în alte mari oraşe ale României, faţă de
    aceste amendamente. Manifestanţii au scandat împotriva clasei politice, acuzând
    corupţia acesteia. Guvernul, cel care a iniţiat proiectul legii graţierii,
    precum şi preşedintele Camerei Deputaţilor Liviu Dragnea, s-au declarat
    împotriva graţierii faptelor de corupţie. Dragnea a anunţat că proiectul legii graţierii,
    care în forma finală nu va cuprinde graţierea faptelor de corupţie, va fi
    tranşat în cadrul unui Comitet Executiv Naţional al PSD.Legea graţerii este văzută de iniţiatori ca o posibilă
    soluţie la supraaglomerarea din penitenciare. CEDO a cerut autorităţilor de la
    Bucureşti să pună la punct un plan de măsuri în vederea ameliorării condiţiilor
    din închisori.


    Vizita premierului Sorin Grindeanu în Israel


    Premierul Sorin
    Grindeanu a declarat, joi, la Ierusalim, într-o conferinţă de presă comună cu
    omologul său israelian, Benjamin Netanyahu, că România rămâne fermă în
    sustinerea luptei împotriva terorismului. El
    a apreciat căatacurile teroriste din Europa sunt alarmante şi a amintit că printre
    victimele acestora s-au numărat şi cetăţeni români. Pe de alta parte, in
    contextul în care cele două state au relaţii dipomatice de aproape 70 de ani,
    premierul Grindeanu a spus că Israelul este cel mai apropiat aliat şi partener
    al României din regiune La rândul său, Netanyahu a subliniat că vizita
    omologului său este o continuare a marii prietenii dintre cele două state. Cu ocazia vizitei, au fost
    semnate două documente bilaterale: o declaraţie de intenţie privind reducerea
    tarifelor internaţionale de roaming şi o declaraţie comună privind cooperarea
    în domenii precum transportul de energie electrică şi gaze naturale, cercetare,
    dezvoltare şi inovare, tehnologii înalte şi investiţii. Agenda oficialului
    român a mai inclus discuţii cu preşedintele Reuven Rivlin şi o vizită la
    Memorialul Martirilor şi Eroilor Holocaustului Yad Vashem, din Ierusalim. În
    Israel, premierul român a reiterat, pe de altă
    parte, angajamentul Executivului de la Bucureşti pentru înfiinţarea unui Muzeu
    de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului.


    Pregătiri pentru preşedinţia română a
    Consiliului UE, din 2019


    Ministerul de Externe de la Bucureşti a
    organizat, în această săptămână, o conferinţă privind preşedinţia română a
    Consiliului Uniunii Europene, din primul semestru al anului 2019. România are şansa de a aduce un suflu
    nou, dinamic, care să contribuie la renaşterea proiectului european în perioada
    exercitării mandatului său la Preşedinţia Consiliului UE, a afirmat premierul
    Sorin Grindeanu în mesajul transmis participanţilor la conferinţă. Şeful
    diplomaţiei române, Teodor Meleşcanu a anunţat că în perioada în care va deţine
    preşedinţia Consiliului UE, Bucureştiul va acţiona pentru accelerarea
    integrării statelor din Balcani şi va organiza un summit pe tema
    Parteneriatului estic. Ministrul afacerilor europene, Ana Birchall, a precizat
    că preşedinţia UE este un proiect naţional pentru România şi că, deşi va avea
    mandatul într-o perioadă complicată, provocarea poate fi transformată în
    oportunitate.


    Românii, fără vize în Canada


    De la 1 mai 2017, cetăţenii români şi bulgari care au avut în
    ultimii zece ani viză pentru Canada sau au în prezent viză pentru SUA pot
    călători în Canada doar completând un formular pentru autorizaţie de călătorie.
    Acest lucru a devenit posibil în urma aprobării de către Parlamentul European,
    în februarie, la Strasbourg, a acordului de liber schimb cu Canada – CETA.
    Aceasta este prima etapă a liberalizării vizelor pentru români şi bulgari.
    Potrivit acordului încheiat de Executivul de la Bucureşti cu Guvernul Canadei,
    de la 1 decembrie 2017 va fi eliminat
    total regimul de vize, pentru toţi cetăţenii români.

  • UPDATE Noi proteste împotriva legii grațierii

    UPDATE Noi proteste împotriva legii grațierii

    UPDATE (22.10): Peste 1.000 de persoane continuă să protesteze în Piața Victoriei din București. La ora 21.00, manifestanții au aprins lanternele telefoanelor mobile și au intonat imnul național, la fel ca la protesetele împotriva corupției din ianuarie și februarie. Câteva sute de oameni au ieșit în stradă și la Cluj-Napoca, Sibiu, Brașov, dar și în alte orașe din țară. “Justiție, nu corupție”, “Demisia”, “Noaptea hoți, ziua mafioți” sunt scandările protestatarilor.



    UPDATE (20.55): Cel puțin 500 de persoane continuă să protesteze în Piața Victoriei din București.



    UPDATE (20.00): Circa 300 de persoane s-au adunat în Piața Victoriei pentru a protesta împotriva grațierii celor condamnați pentru fapte de corupție. “România cere fără grațiere”, “Hoții”, “PSD, ciuma roșie”, “Ați furat și ați vândut 23 de milioane de oameni”, “Ajunge 27 de ani cu criminalii” sunt câteva dintre lozincile manifestanților.



    Noi proteste au loc la București și în mari orașe din țară după ce Comisia juridică din Senatul României a votat, miercuri, amendamente la Legea grațierii prin care ar urma să fie eliberați cei condamnați pentru dare și luare de mită șu trafic sau cumpărare de influență. În jurul orei 19.15, circa 100 de manifestanți se aflau în Piața Victoriei din București.



    Propunerea pentru grațiere a venit din partea fostului șef de stat, Traian Băsescu, în prezent senator PMP: Luarea de mită am propus-o pentru grațiere având în vedere că se face eventuala grațiere cu plata prejudiciului și având în vedere că nu discutăm de recidiviști. Până la ultima lege a finanțării campaniilor electorale, toate partidele pot fi acuzate, așa cum s-a și întâmplat cu foarte mulți oameni, și de luare de mită și de abuz în serviciu, lucruri pe care se cam merge. […] Toți oamenii politici care au trecut prin campanii, cu excepția ultimei campanii, din 2016, pe noua lege -și aici mă refer și la oamenii politici și la partidele care au trecut prin alegerile din 2014, au aceste probleme.”



    Aflat în vizită la Mănăstirea Voroneț, președintele Klaus Iohannis a declarat: “Deocamdată, fiind în comisie, nu o să mă exprim, dar sunt neplăcut surprins, ca să zic totuși ceva despre evoluția din comisie.” Și premierul Sorin Grindeanu s-a pronunțat împotriva amendamentelor votate în comisia din Senat: “Guvernul susţine legea graţierii în forma propusă iniţial. Amendamentele adoptate astăzi de Comisia Juridică a Senatului, referitor la graţierea faptelor de corupţie, nu au susţinerea Executivului.”


    Revenim cu amănunte.