Radio România Internațional

Tag: legea insolventei

  • Modificări la legea insolvenţei

    Modificări la legea insolvenţei

    Guvernul de la Bucureşti a modificat legea insolvenţei, prin ordonanţă
    de urgenţă. Modificările din legislaţie au rolul de
    a stopa unele practici abuzive, precum insolvenţele repetate, în scopul de a
    eluda plata obligaţiilor către parteneri şi la bugetul de stat,     a afirmat
    premierul Viorica Dăncilă. In România, peste şase mii de firme cu peste 64.000 de salariaţi se află, în
    prezent, în insolvenţă. Ordonanţa de urgenţă prevede conversia datoriei
    firmelor în acţiuni. Acestea vor ajunge în posesia statului, în contul
    restanţelor pe care respectivele firme le au la buget, iar Fiscul va avea o
    procedură clară în acest sens, a precizat ministrul Finanţelor, Eugen
    Teodorovici.


    Potrivit presei de la Bucureşti, mediul de afaceri critică măsura
    sustinând că statul nu are ce cauta într-o companie privată, în timp ce
    specialiştii în insolvenţă vorbesc de o naţionalizare mascată. Eugen
    Teodorovici a explicat faptul că modificările aduse legii insolvenţei au fost
    determinate de disfuncţionalităţi apărute în urma aplicării formelor anterioare
    ale legii: Aceste disfuncţionalităţi au cauzat în total arierate bugetare de peste
    63 de miliarde de lei (13,5 miliarde de euro) ale societăţilor aflate în
    insolvenţă, dar gradul de recuperare al sumelor înscrise la masa credală este
    de doar 6%. Aici putem adăuga şi ceea ce înseamnă arierate faţă de companiile
    creditoare, să spunem, parte la masa credală, din zona privată. Trebuie să se
    permită conversia, reducerea sau cesiunea creanţelor bugetare, în anumite
    condiţii, desigur, pentru a evita falimentul multor societăţi cu real potenţial
    de refacere şi alte consecinţe grave sociale şi economice    .


    Ministrul Finantelor a mai spus ca, prin setul de
    reglementări propus, se au în vedere asigurarea condiţiilor necesare pentru
    redresarea şi menţinerea firmelor în circuitul economic şi protejarea banilor
    publici prin recuperarea banilor la bugetul de stat. Printre principalele
    modificări aduse legii insolventei se numără creşterea responsabilităţii
    administratorului judiciar si responsabilizarea debitorului în gestionarea
    activităţii. De
    asemenea, modificările vizează respingerea cererii de deschidere a procedurii
    dacă se omite notificarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în acest
    sens.


    Potrivit datelor publicate pe site-ul Oficiului Naţional al Registrului
    Comerţului, numărul societăţilor comerciale şi persoanelor fizice autorizate
    intrate în insolvenţă a scăzut cu aproape 2,5%, în primele opt luni din acest
    an, comparativ cu perioada similară din 2017. Cele mai multe firme şi PFA-uri
    (persoana fizica autorizata) intrate în insolvenţă sunt în Bucureşti. Pe
    domenii de activitate, cel mai mare număr de insolvenţe s-a înregistrat în
    comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi
    motocicletelor.

  • Jurnal românesc – 5.10.2016

    Jurnal românesc – 5.10.2016

    Conform unui proiect aprobat în
    Parlament, Legea insolvenţei persoanei fizice intră în vigoare cu două luni mai
    devreme faţă de termenul iniţial. Plenul Camerei Deputaţilor a dat, marţi, un
    vot de adoptare proiectului legislativ care modifică Ordonanţa de urgenţă a
    Guvernului nr. 61/2015, devansând termenul de intrare în vigoare pentru data de
    1 noiembrie 2016. Legea insolvenţei persoanei fizice reglementează trei
    modalităţi prin care insolvenţa persoanelor fizice va putea fi soluţionată,
    respectiv pe bază de plan de rambursare a datoriilor, prin lichidare de active
    sau prin procedură simplificată.


    În urma unui
    control al Curţii de Conturi în şcolile din mai mult de 20 de judeţe, ANAF a
    emis o adresă care schimbă radical programul Şcoală după şcoală. Cadrele
    didactice nu mai pot fi plătite direct de către părinţi, fapt ce duce la
    diminuarea sumelor încasate de învăţătoare. Reglementat prin Ordinul de
    ministru nr. 5439, emis încă din 2011, programul Şcoală după şcoală, adică
    after school susţinut de învăţătoare în sălile de clasă, a fost implementat
    eronat până acum, potrivit inspectorilor Curţii de Conturi care, prin
    intermediul inspectoratelor şcolare, au cerut clarificări de la ANAF. Astfel,
    plata cadrelor didactice direct de către asociaţiile de părinţi nu este legală,
    atrage atenţia Fiscul. În mod normal, părinţii trebuie să acopere costurile
    plătind sumele necesare către şcoală, de unde învăţătorii vor fi plătiţi pentru
    supravegherea copiilor ca prestând ore suplimentare. Efectul principal: sumele
    încasate de învăţătoare scad la mai puţin de jumătate – potrivit ANAF.


    Ministrul român de Interne, Dragoş Tudorache, participa,
    miercuri şi joi, în Bulgaria, la conferinţa de lansare a noii Agenţii Frontex -
    Agenţia Europeană pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă. ‘Noua Agenţie
    Europeană va contribui la consolidarea frontierelor UE, oferind sprijin
    statelor membre în asigurarea securităţii la graniţă şi gestionarea fluxurilor
    migratorii’, se arată în comunicatul MAI. Noua structură este formată din
    Agenţia Europeană pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă şi
    autorităţile naţionale responsabile de gestionarea frontierelor. Statele membre
    vor contribui la securizarea graniţelor externe ale UE prin punerea la dispoziţia
    agenţiei de poliţişti de frontieră şi alte categorii de personal pentru
    Echipele europene de poliţie de frontieră şi gardă de coastă, precum şi pentru
    Echipele de sprijin pentru gestionarea migraţiei. României îi revine o
    contribuţie de 75 poliţişti de frontieră pentru intervenţii rapide la
    frontierele externe, situându-se, astfel, pe locul al şaselea la acest gen de
    operaţiuni. Poliţiştilor de frontieră li se adaugă şi alţi specialişti în baza
    negocierilor bilaterale anuale şi a cotei suplimentare.


    Transparenţa este ca un medicament prin care poate fi
    vindecată corupţia, a declarat secretarul general adjunct al Comisiei Europene,
    Paraskevi Michou, la o întâlnire cu ministrul pentru Consultare Publică şi
    Dialog Civic, Violeta Alexandru, care a avut loc, marţi, la Guvern. Paraskevi
    Michou a fost interesată de măsurile active pentru creşterea transparenţei şi
    practicarea unei bune guvernări în România şi a afirmat că eforturile în
    domeniul transparenţei trebuie să continue şi după alegerile din acest an. Cea
    mai recentă măsură în domeniul transparenţei, aprobată săptămâna trecută de
    Guvern, a fost aceea de creare a Registrului Unic al Transparenţei Intereselor
    la nivelul Executivului. Registrul este o soluţie prin care decidenţii pot să
    cunoască şi să implice grupurile specializate din societatea civilă pe tot
    parcursul procesului de elaborare a politicilor publice. Platforma online ce va
    susţine tehnic acest demers se va lansa la jumătatea lunii octombrie.

  • Jurnal românesc – 28.06.2016

    Jurnal românesc – 28.06.2016

    Senatul a adoptat OUG prin care a fost lansată subscripţia publică naţională pentru achiziţionarea operei Cuminţenia Pământului, a lui Constantin Brâncuşi. Actul normativ va fi transmis Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional, pentru dezbatere. Potrivit ordonanţei, persoanele fizice şi persoanele juridice, cu excepţia instituţiilor şi autorităţile publice, indiferent de forma de finanţare şi de subordonare a acestora, pot dona sume în vederea achiziţionării de către Stat, prin Ministerul Culturii, a sculpturii. Acesta este expusă, din 16 iunie, la Muzeul Băncii Naţionale a României. În primăvara acestui an, proprietarii Cuminţeniei Pământului au acceptat oferta de achiziţie propusă de comisia de negociere mandatată de Guvernul României si condusă de fostul ministru al Culturii, Vlad Alexandrescu, în valoare de 11 milioane de euro. Din această sumă, Guvernul va plăti cinci milioane de euro. Ministerul Culturii a lansat o subscripţie publică naţională pentru acoperirea diferenţei, de şase milioane de euro. Prin subscripţia publică s-au strâns, până pe 15 iunie, puţin peste 200 de mii de euro.



    Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a decis că termenul de intrare în vigoare a Legii insolvenţei persoanelor fizice să fie 30 septembrie, nu 31 decembrie, aşa cum hotărâse Guvernul. Potrivit acestei legi, cei care au datorii vor avea posibilitatea să-şi declare falimentul personal şi vor putea opta între două proceduri. Una administrativă, care prevede că, în faţa unei comisii de insolvenţă, îşi vor putea face un plan de reeşalonare a datoriilor pe cinci ani, şi alta în faţa instanţelor de judecată, de lichidare. În momentul deschiderii procedurii de insolvenţă, între altele, se suspendă orice măsură de executare silită, se acordă prioritate planului de rambursare, nu lichidării bunurilor, şi se suspendă acumularea dobânzilor, penalităţilor şi majorărilor de întârziere, mai prevede actul normativ. Pe de altă parte, Comisia juridică a dat raport favorabil propunerii legislative pentru modificarea Legii privind organizarea Monitorului Oficial al României, prin care conţinutul actelor publicate să poată fi accesibil permanent şi gratuit în varianta online, pe pagina de internet a instituţiei.



    Guvernul va lua mai multe măsuri pentru reducerea birocraţiei, a anunţat premierul Dacian Cioloş. Este vorba despre simplificarea unor proceduri în ceea ce priveşte cazierul judiciar, copiile după buletin sau copiile legalizate, precum şi două formulare de la ANAF. În plus, diferite taxe şi impozite vor putea fi plătite şi prin intermediul cardului. Premierul Cioloş a precizat că măsurile au la bază sugestii făcute de cetăţeni pe platforma de internet “maisimplu.gov.ro”.



    În 2015, vârsta medie a mamei la naştere a fost 28,3 ani, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS). Mamele din mediul rural au născut, în medie, la o vârstă mai mică, 26,8 ani, comparativ cu cele din mediul urban, unde vârsta medie la naştere a fost 29,5 ani. Cei mai mulţi nou-născuţi, aproape 55%, au părinti cu vârste cuprinse între 20 şi 34 de ani. De asemenea, aproape 40% dintre cei nou-născuţi au mame casnice, mai relevă datele INS.

  • Măsuri sociale în România

    Măsuri sociale în România

    Copiii din România vor beneficia de alocaţii mai mari, după ce
    deputaţii au votat, miercuri, dublarea acestui ajutor acordat de stat. În
    prezent, în România alocaţia avea cea mai scăzută valoare din Europa raportată
    la salariul minim pe economie, de doar 4%, faţă de 8% în Bulgaria sau 18% în
    Ungaria. Iniţial, puterea a avut reticenţe majore, dovadă că iniţial, deputaţii
    PSD din Comisia de Muncă au avizat negativ amendamentul depus de opoziţia
    liberală, susţinând că nu sunt fonduri suficiente pentru majorare,şi după ce
    acesta fusese respins, luni, şi de plenul Senatului. Subiectul a căpătat
    amploare însă sub presiunea opiniei publice, iar reticenţele puterii s-au
    spulberat rapid. În cele din urmă, surprinzător, nimeni nu s-a mai împotrivit
    votului din plenul Camerei Deputaţilor.Majorarea
    alocaţiilor de la 42 de lei (9,5 euro) la 84 lei (19 euro) a primit 332 de voturi pentru şi doar două abţineri.

    Copreşedintele PNL, deputatul Alina Gorghiu, a precizat că este un
    prim pas câştigat în favoarea familiilor din România. Alina Gorghiu: Vorbim
    de peste 3,5 milioane de copii care se vor bucura de dublarea alocaţiilor şi,
    da, este o măsură pe care PNL, astăzi, cu sprijinul celor de la putere, reuşesc
    să o facă. Nu vreau deloc să dau culoarea politică acestui proiect, dar cred că
    acest parcurs trebuie continuat.

    Prezent la vot, premierul Victor Ponta a
    declarat că, deşi măsura dublării alocaţiilor nu a fost prevăzută de guvern,
    executivul se va supune deciziei finale a deputaţilor şi vor fi găsite surse de
    finanţare, cel puţin pentru acest an. Victor Ponta: Anul acesta o să
    avem şi găsim banii, pentru că avem o situaţie bună din punct de vedere bugetar
    şi ne încadrăm, dar, pentru ca să ne încadrăm şi la anul, în 2016, am nevoie de
    sprijinul parlamentului în toamnă, când venim cu legea bugetului, ca să păstrăm
    această măsură şi să o facem sustenabilă pentru perioada următoare.

    Deşi
    liberalii îşi doresc ca măsura să fie aplicată imediat, pentru a intra în
    vigoare, Legea de modificarea a ordonanţei de urgenţă
    privind majorarea alocaţiilor trebuie să fie promulgată
    de preşedintele ţării.

    Tot miercuri, Camera Deputaţilor a adoptat aproape în
    unanimitate Legea insolvenţei persoanelor fizice. Potrivit deputatului
    social-democrat Ana Birchall, unul dintre iniţiatori, legea îi
    protejează pe românii de bună credinţă sufocaţi de datorii. Astfel, un debitor
    care consideră că se poate redresa financiar poate să îşi reeşaloneze
    datoriile, astfel încât să nu fie executat silit. Procedura presupune întocmirea
    unui plan de rambursare, care se poate întinde pe cinci ani, cu posibilitatea
    prelungirii cu încă un an. În momentul deschiderii procedurii de insolvenţă,
    orice penalitate sau majorare de întârziere se opreşte automat.