Radio România Internațional

Tag: legea invatamantului

Iniţiativă pentru studierea limbii române de copiii din diaspora

Parlamentarii USR de Diaspora – senatorul Radu Mihail şi deputatul Iulian Lorincz – au depus o iniţiativă legislativă în sprijinul celor peste jumătate de milion de copii români care cresc departe de ţară ca aceştia să studieze limba română, şi anume includerea cursului de Limbă, Cultură şi Civilizaţie Românească în legea învăţământului, informează Agerpres.

„De 16 ani, mii de copii din şapte ţări europene beneficiază de cursul de limbă, cultură şi civilizaţie românească, oferit prin Institutul Limbii Române. Acest proiect trebuie extins la toate ţările în care există o comunitate semnificativă de români, să devină un program durabil de legătură cu România. Este esenţial ca el să continue şi să se dezvolte astfel încât sute de mii de copii români din diaspora să poată să ţină astfel legătura spirituală cu ţara. Vrem ca acest curs să nu poată fi desfiinţat peste noapte din lipsă de fonduri sau lipsa de viziune a vreunui ministru al Educaţiei”, afirmă senatorul USR Radu Mihail, potrivit unui comunicat transmis duminică de USR.

Conform iniţiativei legislative USR, Ministerul Educaţiei urmează să asigure resursele necesare, inclusiv resurse digitale, pentru buna desfăşurare a acestor cursuri, astfel încât părinţii, elevii sau profesorii să nu mai fie nevoiţi să cumpere din bani lor materiale didactice. Prin această măsură, copiii din diaspora românească ar putea să aibă acces la cât mai multe materiale puse la dispoziţie, gratuit.

De asemenea, iniţiativa oferă cadrul legal pentru ca profesorii care predau cursul Limbă, Cultură şi Civilizaţie Românească (LCCR) să poată încheia contracte de muncă astfel încât să poată fi plătiţi corespunzător şi să beneficieze de vechime în muncă, concediu medical şi de alte drepturi fundamentale.

„A trecut un an de când amendamentul USR la Legea învăţământului preuniversitar prin care solicitam clarificarea statutului personalului care predă cursurile LCCR a fost respins. Mai mult decât atât, pe 27 iulie 2023, ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a semnat Ordinul 5.171 prin care a decis să continue să plătească aceşti profesori în regim de plată cu ora, refuzând să le încheie contracte de muncă. Este absolut inacceptabil modul în care statul român îşi tratează profesorii care predau în afara graniţelor ţării”, a declarat deputatul USR Iulian Lorincz.

3 March 2024
Educaţia, între lege şi grevă

Senatul
de la București, în calitate de for decizional în acest caz, a adoptat cu
majoritate de voturi legile Educaţiei. Partidele din arcul guvernamental – PNL,
PSD și UDMR – au susţinut cele două acte normative destinate învăţământului
preuniversitar, respectiv universitar, considerând că măsurile adoptate
reformează sistemul. Un sistem cu probleme acute, semnalate zeci de ani de
cadre didactice, părinți sau elevi, remediate doar paliativ de către miniștrii
care s-au perindat vremelnic în fruntea domeniului sau, dimpotrivă, mai grav adâncite! La bază cadru didactic, președintele țării Klaus Iohannis și-a asumat proiectul
de țară România educată. Dezbătut timp de cinci ani, pe parcursul
ambelor sale mandate, proiectul este pus, acum, în practică sub forma noilor
legi ale Educației, despre care actualul ministru de resort Ligia Deca – chiar
cea care a lucrat la proiectul prezidențial – spune că răspund provocărilor
prezente, dar și celor pe termen lung:

Pachetul de legi
ale Educaţiei reprezintă un obiectiv ambiţios, dar realizabil, un viitor mai
bun pentru toţi copiii şi tinerii din România. A ajuns la votul final legea
învăţământului preuniversitar, menită să răspundă provocărilor existente şi
viitoare, pentru ca Educaţia să redevină temelia unei societăţi bazate pe
valori. Echitate, performanţă, investiţii, respect şi siguranţă sunt doar
câteva dintre cuvintele-cheie pe care legea învăţământului preuniversitar le-a
transpus în măsuri coerente şi predictibile.

Legea
învăţământului preuniversitar urmăreşte reducerea abandonului şcolar, iar prin
legea învăţământului superior se doreşte inclusiv sprijinirea cooperării
europene a universităţilor din România. Profesionalizarea carierei didactice,
creșterea accesului la educație timpurie, reducerea analfabetismului
funcțional, adaptarea programelor la piaţa muncii, modernizarea metodelor de
testare şi evaluare sau sporirea sprijinului pentru copiii defavorizați sunt
alte obiective. Senatorii din Opoziţie sunt de părere, în schimb, că cele două
noi legi nu vor rezolva problemele existente, aşa că au votat împotrivă și le
vor reclama la Curtea Constituțională.

Irineu Darău, senator USR: Nu am putut vota pentru o lege care pur şi simplu lasă statutul
cadrului didactic la un nivel ruşinos, ce nu arată decât că Puterii de azi nu
îi pasă de Educaţie. Cu ce învăţători şi profesori mai vreţi să avem parte de
educaţie în ţară? Astăzi, 20% dintre cadrele didactice stau să iasă la pensie
şi doar 5% sunt tineri.

Cadre didactice care, în proporție de peste
70%, au decis să continue și marți greva generală declanșată cu o zi înainte,
după o lungă serie de proteste neluate în seamă.

Luni, ministerul Muncii a
decis să pună în dezbatere publică o ordonanţă de urgenţă care măreşte
salariile personalului auxiliar şi nedidactic şi introduce bonusuri financiare
pentru profesorii debutanţi. Nemulțumite, sindicatele au anunţat că nu renunţă
la protest, până când Guvernul nu va răspunde cu o soluţie
credibilă la revendicările lor, în special pecuniare.

RadioRomaniaInternational · Educaţia, între lege şi grevă – 23.05.2023

23 May 2023
Jurnal românesc – 19.02.2018

Senatorii din Comisia Românilor de Pretutindeni au
recepţionat mesajul comunităţilor româneşti din Ucraina şi au decis să aducă
modificări ordonanţei guvernului referitoare la acordarea de burse pentru
elevii de etnie română care învaţă în limba maternă. Se propune ca toţi elevii
cu domiciliul stabil în Ucraina, înscrişi în şcoli sau clase cu predare în
limba română, să primească burse în cuantum de 500 de lei. În prezent, bursele se
acordă pentru o mică parte din elevi. De asemenea, se propune ca acordarea
acestor burse să fie responsabilitatea directă a Ministerului Românilor de
Pretutindeni şi nu a asociaţiilor sau fundaţiilor româneşti din Ucraina. Decizia
finală privind acest proiect de lege aparţine deputaţilor.

La Kiev a avut
loc prima rundă de consultări între Ministerul ucrainean al Educației și
reprezentanții comunității românești din Ucraina, subiectul discuțiilor fiind
procedura de implementare a recomandărilor Comisiei de la Veneția cu privire la
articolul lingvistic (nr.7) din noua lege ucraineană a învățământului. Reprezentanții
românilor din Ucraina au respins acest articol, înmânând oficialilor de la Kiev
un apel semnat de societățile pentru cultura românească și organele de presă
din regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa. Delegația din Cernăuți a
menționat că articolul lingvistic al Legii Educației nu este altceva decât un
început de asimilare lingvistică și națională. Demnitarii de la Kiev au respins
aceste acuzații.

Potrivit unui
studiu al Băncii Mondiale, românii care au plecat din ţară au trimis mai mulți
bani decât investitorii străini. Suma intrată în România anual şi provenită de
la românii plecați este de aproape 4 miliarde de dolari, adică circa 2% din PIB-ul
al țării. În studiul BM, comentat de Cotidianul, începând cu anul 2010, în
topul țărilor cu cea mai mare valoare a transferurilor se numără Italia,
Spania, Germania, Ungaria, SUA, Israel și Marea Britanie. În total, în anul
2016, România a primit bani din peste 70 de țări. În acelaşi an, România a intrat
pentru prima dată în top cinci al țărilor din care au plecat cei mai mulți
oameni. Potrivit statisticilor, sunt peste 3,4 milioane de români plecați peste
hotare.

Numărul
românilor care au cerut azil în Canada a crescut considerabil, după ce această
ţară a eliminat vizele, în decembrie anul trecut. În doar două luni s-au
înregistrat peste 230 de cereri, aproape dublu faţă de întregul an 2016. Reprezentanţi
ai guvernului canadian au discutat acest subiect cu diplomaţi români. Ambasada
României a confirmat contactul cu autoritățile canadiene. ‘Ridicarea vizelor de către Canada a constituit un pas pozitiv și normal
ținând cont de evoluția relațiilor bilaterale și a adus cu sine beneficii
importante pentru ambele ţări. Atât România, cât și Canada sunt angajate în
vederea asigurării durabilității regimului liberalizat de vize pentru cetățenii
români care doresc să călătorească în Canada’ – a precizat Silvana Bolocan,
secretar în cadrul Ambasadei.

Şcoala Oficială
de Limbi din Castellón de la Plana anunță, în premieră, organizarea unui Examen
de acreditare a cunoștințelor de limbă română. Examenul reprezintă o excelentă
oportunitate pentru vorbitorii de limba română care nu și-au finalizat studiile
liceale în România sau cetățeni de orice naționalitate, cunoscători ai limbii
române. Diplomele obținute conferă, printre alte avantaje, puncte suplimentare
la concursurile de ocupare a posturilor în administrația publică spaniolă.
Înscrierile se mai pot face până pe 23 februarie 2018.

19 February 2018
Jurnal românesc – 02.02.2018

Ministerul Educaţiei
şi Ştiinţei de la Kiev a acceptat pe deplin propunerile făcute de Comisia de la
Veneţia cu privire la articolul lingvistic din Legea învăţământului şi este de
acord că perioada de tranziţie pentru punerea în aplicare a acestui articol
trebuie extinsă până în anul 2023. Declaraţia a fost făcută, joi, de ministrul
ucrainean al Educaţiei şi Stiinţei, Lilia Grinevici, în timpul unei întâlniri
cu ambasadorul român la Kiev, Cristian-Leon Ţurcanu. Grinevici a adăugat că
Ucraina va pregăti o foaie de parcurs care să conţină fiecare pas al
implementării articolului lingvistic din legea ucraineană a educaţiei şi a
subliniat că Ministerul Educaţiei şi Stiinţei de la Kiev lucrează la îmbunătăţirea
sistemului de asigurare a calităţii educaţiei, în special a învăţământului
superior. Ministrul ucrainean şi ambasadorul României au mai abordat chestiunea
finalizării Protocolului privind cooperarea în domeniul educaţiei între
Ministerul Educaţiei şi Stiinţei al Ucrainei şi Ministerul Educaţiei Naţionale
din România, a cărui semnare este planificată să aibă loc anul acesta. Alte
subiecte de discuţie la întâlnirea dintre cei doi oficiali au inclus teme de
interes comun, cum ar fi experienţa românească în domeniul manualelor electronice.

Secretarul de
stat în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, Ovidiu Iane,
face, de astăzi, o vizită de lucru de 4 zile în Olanda. Agenda
cuprinde întrevederi cu membri ai mediului asociativ şi de afaceri românesc,
reprezentanţi ai bisericilor ortodoxe, precum şi cu reprezentanţi ai şcolilor
româneşti de week-end. Oficialul de la
Bucuresti va participa la Forumul Românilor din Olanda precum şi la Festivalul
Zilele Românesti. Vizita urmăreşte atât cunoaşterea
directă a mediului asociativ românesc din Olanda, cât şi punerea în valoare a
membrilor comunităţii române din teritoriu implicaţi în proiecte de păstrare a
identităţii naţionale, de promovare a valorilor culturale româneşti, de
stimulare a spiritului asociativ, de promovare a unei imagini moderne, europene
a României în Olanda. Ovidiu
Iane va aborda, totodată, teme de interes pentru românii din afara granitelor
precum Ghidul fiscal, protectia lucrătorilor români în relatia cu angajatorii
olandezi.

Ministerul Finanţelor anunţă că, la 1 martie, va finaliza
un nou mecanism de declarare şi plată a contribuţiilor de către persoanele care
au venituri din activităţi independente, urmând ca mai multe formulare să fie
unificate. În contextul prorogării termenului de depunere a Declaraţiei 600,
la nivelul Ministerului Finanţelor Publice este în curs de elaborare un proiect
de act normativ care să stabilească un mecanism mai simplu de declarare şi
plată a CAS şi CASS datorate de persoanele fizice. Se are în vedere reducerea
numărului de declaraţii depuse de persoanele fizice, prin unificarea unor
formulare, ca un pas important în îndeplinirea obiectivelor prevăzute în
Programul de Guvernare privind reducerea numărului de formulare solicitate de
ANAF si depunerea unui formular pe an pentru cei care au venituri din
activităţi independente, a anuntat Ministerul Finanţelor.

2 February 2018
Jurnal românesc – 16.11.2017

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a dat, joi, startul înscrierilor pentru a treia etapă a proiectului pilot Descoperă şi Cunoaşte România, care se va desfăşura în Bucureşti, în perioada 8-10 decembrie. Depunerea dosarelor se face până la data de 3 decembrie. Pentru înscrieri participanţii trebuie să aibă între 18 – 35 ani, să aibă cunoştinţe de bază ale limbii române, să aibă rezultate şi aptitudini deosebite în sport, muzică, arte plastice, să aibă rezultate remarcabile în promovarea identităţii româneşti, să fie membri activi sau simpatizanţi ai mediului asociativ românesc din ţările de reşedinţă şi să se implice în activitatea acestora. Primele două etape ale proiectului s-au desfăşurat în perioadele 13-15 octombrie, respectiv 10-12 noiembrie, fiecare etapă implicând câte 100 participanţi etnici români din Republica Moldova. Ediţiile viitoare se vor adresa celorlalte comunităţi româneşti din afara graniţelor.

Iniţiativa legislativă care prevede modificarea articolului din Constituţia Republicii Moldova şi introducerea sintagmei limba româna’ în locul celei moldoveneşti’ a fost avizată pozitiv, miercuri, de Comisiiile parlamentare pentru cultura, educatie şi mass-media, respectiv cea pentru protecţie socială, sănătate şi familie, informează Radio Chişinău. Această iniţiativă legislativă a fost înregistrată în Parlamentul Rep.Moldova cu semnăturile liberal-democraţilor, liberalilor, popular-europenilor şi ale unor deputaţi democraţi.Curtea Constituţională a dat aviz pozitiv proiectului la sfârşitul lunii trecute. Asta, după ce, în 2013, magistraţii Curţii au decis că denumirea corectă a limbii de stat în Republica Moldova este limba româna şi că textul Declaraţiei de Independenţă în care se spune că limba oficiala este româna prevalează în raport cu textul Legii Supreme, adoptat câţiva ani mai târziu.

Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS) informează studenţii şi absolvenţii români care au studiat în străinătate în anul universitar 2016-2017 că termenul-limită de înscriere pentru ‘Premiile LSRS pentru Excelenţă Academică în Străinătate’ se prelungeşte până la data de 1 decembrie 2017. În cele 15 zile rămase, studenţii români cu rezultate excepţionale în străinătate se pot înscrie în concurs prin trimiterea unui email la adresa studentulanului@lsrs.ro. De asemenea, LSRS oferă tuturor celor care cunosc studenţi cu rezultate deosebite posibilitatea de a contribui la recunoaşterea valorii lor prin completarea unui formular de recomandare. Candidaţii pentru categoria ‘Studentul Român Erasmus al Anului’ vor fi nevoiţi să descarce, completeze şi ataşeze formularul de candidatură ‘Call for Applications Erasmus’ (se va descărca de pe http://gala.lsrs.ro/concurs/). Înmânarea premiilor va avea loc în cadrul Galei Studenţilor Români din Străinătate, eveniment ce se va desfăşura pe 4 ianuarie 2018 la Palatul Parlamentului. Proiectele derulate de LSRS au ca obiectiv principal să ofere studenţilor români din străinătate un cadru de dialog şi recunoaştere prin susţinerea intereselor acestora şi promovarea meritelor lor în societatea românească actuală. LSRS încurajează păstrarea legăturii cu România şi promovarea unei imagini pozitive a ţării noastre peste hotare, prin intermediul acestor modele de excelenţă şi profesionalism.

16 November 2017
Jurnal românesc – 30.10.2017

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP) a anunţat
că, în contextul generat de recentele evenimente din regiunea spaniolă
Catalonia, urmăreşte cu maximă atenţie situaţia românilor aflaţi în zonă. Încă
de la organizarea referendumului pentru independenţă, MRP s-a aflat în legătură
permanentă cu asociaţiile românilor, cu parohiile din regiune, cu misiunile
diplomatice ale României de pe teritoriul spaniol, pentru a cunoaşte situaţia
reală a celor peste 130.000 de români din Catalonia. Ministerul recomandă
cetăţenilor români aflaţi în regiune să intre în contact cu autorităţile române
în caz de nevoie şi să aducă la cunoştinţa misiunilor diplomatice orice situaţii care le-ar putea afecta
raporturile de muncă şi relaţia cu autorităţile şi instituţiile locale. Orice
mesaje ale românilor din regiune pot fi transmise MRP, în format electronic, pe
adresa: romaniincatalonia@mprp.gov.ro şi la numărul de telefon
0040.747.192.657. Autorităţile române resping cu fermitate şi irevocabil
declaraţia unilaterală de independenţă a Cataloniei şi îşi exprimă sprijinul
deplin pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Spaniei.

Şi Federaţia Asociaţiilor de Români din Europa a facut un apel pentru
ajutorarea conaţionalilor care ar putea avea de suferit în urma declarării
independenţei Cataloniei. Organizaţia le cere celor care cunosc oferte de
locuri de muncă să le pună la dispoziţie românilor din provincie, aceasta în
condiţiile în care este de aşteptat ca şomajul să crească substanţial în zonă.

Un studiu publicat de DB Global Technology arată că 77% dintre
specialiştii IT români care trăiesc în străinătate iau în considerare să se
întoarcă în ţară, deşi aproape jumătate dintre ei ştiu foarte puţin sau nu sunt
informaţi deloc despre evoluţia sectorului IT din România. Dintre cei care nu
se gândesc să se întoarcă în România, 40% consideră că ar fi dificil să
economisească bani în ţara natală. Specialiştii IT români care sunt dispuşi să
se întoarcă în ţară şi cei care s-au întors deja au enumerat printre cele mai
importante criterii pe care îşi bazează decizia salariul, beneficiile
extra-salariale şi oportunităţile de dezvoltare profesională.

Reprezentanţii Asociaţiilor care au constituit Alianţa pentru Centenar au depus la
Ambasada Ucrainei la Bucureşti, o scrisoare deschisă adresată
Ambasadorului Ucrainei în România. Aceasta denunţă iniţiativa legislativă
adoptată de Rada Supremă de la Kiev, prin intermediul căreia se poate trece la
desfiinţarea sistemului de învăţământ în limba maternă, deci şi cel în limba
română. Potrivit semnatarilor scrisorii, dacă prevederea lingvistică din noua
Lege a Educaţiei va fi pusă în practică, identitatea culturală şi lingvistică a
etnicilor români din Ucraina va fi pusă în pericol pe termen scurt şi mediu,
iar pe termen lung va fi periclitată chiar existenţa comunităţii istorice
româneşti din Ucraina.

Deputatul PMP, Constantin Codreanu, preşedinte al Comisiei pentru
comunităţile de români din afara graniţelor ţării, a anunţat două ateliere
legislative dedicate problemelor diasporei, în decembrie 2017 la Madrid şi în
ianuarie 2018 la Roma. Potrivit datelor
oficiale, circa 80% dintre românii stabiliţi în Occident se află în Spania şi
Italia. Atelierele sunt concepute ca un laborator de idei orientate spre
societatea românească de peste hotare la care să contribuie direct şi
reprezentanţi ai mediului asociativ. În premieră pentru viaţa politică
românească, deputatul a organizat pentru prima oară un astfel de atelier la
Chişinău.

30 October 2017
Jurnal românesc – 19.10.2017

Ministrul român de Externe, Teodor Meleşcanu, s-a
întâlnit, miercuri, la Bucureşti, cu omologul său spaniol, Alfonso María
Dastis. Cei doi au
discutat, între altele, despre relaţiile comerciale bilaterale şi despre
pregătirea primei şedinţe comune a Guvernelor de la Bucureşti şi Madrid.
Ministrul Meleşcanu a evocat rolul foarte important pe care îl are comunitatea
românească la dezvoltarea economică a ţării iberice şi a mulţumit omologului
său pentru sprijinul autorităţilor spaniole în integrarea cetăţenilor români.
Cu această ocazie, părţile au semnat un acord pentru prevenirea
evaziunii fiscale şi eliminarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe
venit. Amintim că cei peste un milion de români care trăiesc în Spania formează
cea mai numeroasă comunitate de
străini din această ţară.

Preşedintele
Klaus Iohannis a criticat în termeni fermi recenta adoptare a Legii educaţiei
în Ucraina. Într-o convorbire telefonică solicitată de omologul său ucrainean,
Petro Poroşenko, preşedintele Iohannis a subliniat că legea produce efecte
negative asupra dreptului la educaţie în limba maternă al persoanelor
aparţinând minorităţilor, inclusiv cea română. Liderul de la Bucureşti a arătat
că înainte de acest demers ar fi trebuit să existe o consultare riguroasă cu
reprezentanţii minorităţilor naţionale din Ucraina şi cu statele vecine. El i-a
solicitat omologului său să îşi respecte angajamentele asumate constant faţă de
partea română în ceea ce priveşte standardele internaţionale relevante în
domeniul protecţiei drepturilor minorităţilor şi a atras atenţia, totodată, că
este important ca nivelul şi calitatea învăţământului în limba română să nu fie
afectate de noile norme. La rândul său, preşedintele Ucrainei i-a transmis
angajamentul ferm al autorităţilor de la Kiev pentru găsirea unei soluţii la
problemele create de adoptarea legii, astfel încât drepturile persoanelor
aparţinând minorităţii române de a învăţa în limba lor maternă să nu fie
afectate.

O caravană a jurnaliştilor din România,
Republica Moldova şi Ucraina face, timp de o săptămână, vizite la mai multe
instituţii publice din cele trei ţări care au implementat proiecte de
investiţii cu finanţare europeană prin Programul Operaţional Comun România -
Ucraina – Republica Moldova 2007 – 2013. Reprezentanţii mass-media au vizitat Serviciul
Vamal al Republicii Moldova, care, în parteneriat cu Agenţia Naţională de
Administrare Fiscală din România, a implementat un proiect în valoare de 3,43
de milioane de euro. Autoritatea vamală din Republica Moldova a înfiinţat, cu
fondurile puse la dispoziţie de Uniunea Europeană, un laborator vamal, care
include atât o construcţie nouă dotată cu echipamente moderne de analiză a
produselor petroliere şi alimentare, cât şi două autospeciale mobile care
dispun de tehnică. Jurnaliştii
din România, Republica Moldova şi Ucraina au făcut, totodată, o deplasare la
Cetatea Soroca, care a fost restaurată în baza proiectului Bijuterii
medievale: Hhotyn, Soroca, Suceava Mejekss. Prin acest proiect, de 3
milioane de euro, au fost restaurate Cetatea Hotin, Cetatea Soroca şi Cetatea
de Scaun din Suceava.

19 October 2017
Jurnal românesc – 16.10.2017

Ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstîrnac, a avut, la Bucureşti, o întrevedere cu şeful diplomaţiei de la Kiev, Pavlo Klimkin. Ministrul român şi-a reiterat preocuparea faţă de noua Lege a Educaţiei, care le limitează drastic minorităţilor din Ucraina accesul la învăţământul în limba maternă. Andreea Păstîrnac a punctat că a primit numeroase semnale din partea comunităţii româneşti din Ucraina privind impactul negativ al noului act normativ, care poate conduce la pierderea treptată a identităţii lingvistice a etnicilor români. La rândul său, ministrul ucrainean de externe a dat asigurări că şcolile româneşti din Ucraina nu vor fi desfiinţate şi că ţara sa va lua în considerare recomandările Comisiei de la Veneţia, chiar dacă legea a fost deja adoptată.

România va menţine şi după ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană Parteneriatul Strategic cu această ţară, în deplină coerenţă şi consecvenţă cu dezideratul menţinerii unităţii europene şi susţinerii ambiţiilor viitoare ale forului comunitar de consolidare a dimensiunii de securitate şi apărare – a declarat, duminică, la Londra, ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu. El a participat la o reuniune informală la care ministrul britanic de Externe, Boris Johnson, a invitat omologi din mai multe state membre ale UE situate în Centrul şi Estul continentului. Reuniunea nu şi-a propus să discute aspecte legate de dosarul Brexit, pentru care există un cadru special de negocieri, ci a vizat mai multe teme privind securitatea europeană şi internaţională – se menţionează într-un comunicat al Ministerului de Externe de la Bucureşti.

Consiliul de Miniștri spaniol a aprobat semnarea acordului dintre Regatul Spaniei și România privind eliminarea dublei impuneri în ceea ce privește impozitul pe venit și prevenirea evaziunii fiscale. Noul acord reflectă dorința ambelor țări de a dezvolta în continuare relațiile economice și să consolideze cooperarea în domeniul fiscal, fără a genera oportunități pentru neaplicarea sa, prin evaziune sau de evitare a impozitării. Textul, care include standardele Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare, include, de asemenea, prevederi referitoare la metodele de eliminare a dublei impuneri și schimbul de informații între autoritățile competente și asistența reciprocă în domeniul de colectare.

Parlamentul Albaniei le-a recunoscut aromânilor statutul oficial de minoritate națională, prin adoptarea Legii privind protecția minorităților naționale. Anterior, aromânii erau recunoscuți de Albania doar ca grup lingvistic, nebeneficiind, ca minoritate națională, de sprijin din partea statului albanez de reședință sau din partea statului român înrudit. Dispunând acum de statutul legal de minoritate națională, aromânii vor putea beneficia fără dificultate de sprijinul cultural al statului înrudit România, a anunţat Vlad Cubreacov, preşedintele Asociaţiei Răsăritul Românesc. Statul român a finanțat, în ultimii ani, în Albania, funcționarea unei grădinițe și a unei școli cu predarea în dialectul istoric aromân al limbii române comune și în româna literară la Diviaca, județul Lușnea și construcția bisericii ortodoxe aromâne din Corcea. Există, de asemenea, peste 100 de tineri aromâni din Albania bursieri ai statului român la diverse Universități din țară.

16 October 2017
Întrevederea ministrului afacerilor externe, Teodor Meleșcanu, cu omologul ucrainean Pavlo Klimkin

Ministrul
afacerilor externe, Teodor Meleșcanu, a avut vineri, 13 octombrie 2017, o întrevedere
cu ministrul afacerilor externe al Ucrainei, Pavlo Klimkin, aflat în vizită de
lucru la București.

Cu
acest prilej, șeful diplomației române a reiterat îngrijorarea privind situația
şcolilor cu predare în limba română din Ucraina în urma adoptării noii legi a
educației și a subliniat necesitatea respectării normelor şi standardelor
internaționale în materia protecției drepturilor persoanelor aparținând
minorității române. A salutat
trimiterea legii educației în analiza Comisiei de la Veneția și a exprimat
convingerea că recomandările acestui reputat for vor fi implementate de partea
ucraineană.

Șeful
diplomației române a punctat necesitatea ca autoritățile ucrainene să consulte
permanent reprezentanții minorităților naționale în elaborarea deciziilor care
îi privesc în mod direct.

Ministrul
de externe Klimkin a dat asigurări că Ucraina va ține cont de recomandările
Comisiei de la Veneția și că va implica reprezentanții minorităților române în
procesul de implementare a legii educației.

Totodată,
oficialul ucrainean a evidențiat angajamentul Ucrainei ca dreptul la educație
în limba maternă a persoanelor care aparțin minorității române să nu fie
afectat, precum și disponibilitatea de a intensifica dialogul, inclusiv prin
implicarea ministerelor educației și a comunității românești din Ucraina în
identificarea soluțiilor corespunzătoare.

Cei
doi miniștri au mai discutat stadiul şi perspectivele relațiilor bilaterale și
au trecut în revistă teme precum relațiile Ucrainei cu Uniunea Europeană, dar
și evoluțiile privind securitatea regională și cooperarea în cadrul formatelor
multilaterale.

14 October 2017
Jurnal românesc – 12.10.2017

Până la
sfârşitul anului, va fi lansată o platformă online care va conţine informaţii
despre drepturile românilor detaşaţi în străinătate. Aceasta va conţine materiale de
informare în 11 limbi. Este vorba despre un proiect finanţat cu fonduri
europene şi în care Şcoala Naţională de
Studii Politice şi Administrative este cobeneficiar, alături de alte
universităţi şi instituţii publice din nouă state europene. Aproximativ 35% din
populaţia activă a României a plecat, în ultimii zece ani, să lucreze în
străinătate, a declarat, miercuri la Satu Mare, consilierul de stat Laszlo
Borbely, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă. Găsirea unor
soluţii de oprire a acestei migraţii este unul dintre cele 17 obiective principale ale Strategiei
Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă, care are nevoie de o revizuire. În acest
scop, ar trebui înfiinţate nuclee de dezvoltare durabilă la nivelul
ministerelor, mai spune Laszlo Borbely. Strategia trebuie elaborată în
conformitate cu Agenda 2030, aprobată de ONU în 2015. Documentul conţine un
plan de acţiuni pentru eradicarea sărăciei extreme, combaterea inegalităţilor
şi protejarea planetei.

Ministrul
pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstîrnac, s-a intâlnit, miercuri, cu o
delegaţie a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).
Aceasta a exprimat susţinerea Guvernului român privind rolul OCDE în
identificarea problemelor cetăţenilor români aflaţi în străinătate. Potrivit
lui Păstîrnac, colaborarea dintre
Guvernul României şi OCDE este un alt pas care dovedeşte atenţia administraţiei
de la Bucureşti faţă de problematicile şi preocupările diasporei româneşti.
România a încheiat în 2017 un acord cu OCDE privind realizarea unui studiu care
vizează comunităţile româneşti din statele membre ale organizaţiei. Studiul
se realizează într-un interval de 18 luni şi va conţine elemente structurale
privind compoziţia şi distribuţia comunităţilor româneşti.

Numărul românilor şi
bulgarilor care trăiesc în Marea Britanie s-a dublat în cei trei ani care au
trecut de la ridicarea restricţiilor de imigrare, în 2014, informează
publicaţia britanică Daily Mail. Aproximativ 413 mii de cetăţeni din cele două
ţări se aflau în Regatul Unit la sfârşitul lui 2016, de peste două ori mai
mulţi faţă de cei 186 de mii înregistraţi în 2013, arată datele publicate de
Oficiul Naţţional de Statistică (ONS). În schimb, doar 6.200 de cetăţeni
britanici s-au mutat în România şi Bulgaria. Potrivit ONS, în medie, 329 mii de
români şi bulgari trăiau în Marea Britanie în perioada 2014 – 2016,
majoritatea (81%) având vârsta cuprinsă
între 16 şi 64 de ani..Dintre imigranţii apţi de muncă, 211 mii lucrau, 11 mii erau şomeri, 12.600
studiau, iar 21 de mii era inactivi din punct de vedere economic. Majoritatea
românilor şi bulgarilor care se află în Regatul Unit lucrează în construcţii,
hoteluri şi restaurante, administraţie publică, sănătate şi educaţie.

Liderii societăţilor culturale româneşti din regiunea Cernăuţi vor
protesta, pe 17 octombrie, în faţa sediului Administraţiei Regionale de Stat
Cernăuţi, faţă de noua lege ucraineană a educaţiei. Potrivit portalului de
ştiri BukNews, românii din Cernăuţi vor scanda că li se încalcă drepturile şi
vor condamna politica anti-românească a Kievului. In schimb,
reprezentanţii Administraţiei Regionale se declară surprinşi de comportamentul
ilogic al liderilor societăţii româneşti din regiune, care, înainte de
promulgarea legii educaţiei, au refuzat să aibă întâlniri cu autorităţile din
domeniul educaţiei, pentru a propune soluţii la această problemă.

12 October 2017
Jurnal românesc – 10.10.2017

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei va dezbate,
joi, în regim de urgenţă, la solicitarea României, situaţia creată în Ucraina
după adoptarea noii legi a Educaţiei. La finele lunii septembrie, preşedintele
ucrainean Petro Poroşenko a decis să promulge actul normativ. Criticat de
autorităţile din România, dar şi din alte ţări din regiune care au comunităţi
etnice în republica ex-sovietică, legea întăreşte, în colegii şi licee,
învăţământul în limba ucraineană în detrimentul celui în limbile minorităţilor.
Anterior promulgării, ministrul român de Externe, Teodor Meleşcanu, împreună cu
omologii săi din Bulgaria, Grecia şi Ungaria, au transmis şefului diplomaţiei
din Ucraina, Secretarului General al Consiliului Europei şi Înaltului Comisar
al OSCE pentru Minorităţi Naţionale o scrisoare comună prin care îşi exprimau
îngrijorarea faţă de adoptarea proiectului legii Educaţiei şi cereau asigurarea
protecţiei drepturilor minorităţilor naţionale. Avocatul Poporului din România
a anunţat, şi el, că s-a sesizat din oficiu în cazul documentului. Parlamentul
României a adoptat, în unanimitate, o declaraţie prin care a solicitat Kievului
soluţionarea rapidă a situaţiei, iar preşedintele Klaus Iohannis, în semn de
protest, şi-a anulat vizita pe care ar fi trebuit să o facă la Kiev. Cât despre
comunitatea de români din Ucraina, aceasta a vorbit despre un proces de
lichidare a şcolilor româneşti şi de ‘ucrainizare’ a minorităţilor etnice.
Minoritatea românească din Ucraina însumează circa 500 de mii de persoane.

Secretarul de stat pentru afaceri bilaterale şi strategice
în spaţiul euroatlantic, George Ciamba, a avut luni o întrevedere cu secretarul
de stat pentru afaceri externe şi cooperare internaţională din Italia, Vincenzo
Amendola. A fost reafirmat nivelul excelent al relaţiilor bilaterale, reflectat
în calendarul politico-diplomatic şi în cooperarea foarte bună în domeniul
schimburilor economice şi al investiţiilor. George Ciamba a exprimat interesul
pentru consolidarea, în continuare, a dialogului politic româno-italian, inclusiv prin
reuniuni interguvernamentale, Italia fiind unul dintre partenerii strategici ai
României la nivelul Uniunii Europene. A salutat, totodată, rolul de liant al
comunităţii române din Italia şi al comunităţii italiene de afaceri din
România, care potenţează suplimentar relaţiile bilaterale tradiţionale, bazate
pe afinitatea istorică şi lingvistică dintre cele două state.

Conducerea Aeroportului Internaţional Arad a anunţat că are
discuţii cu operatori aerieni pentru zboruri regulate către oraşe din Italia,
Spania şi Marea Britanie. Decizia a fost luată după ce, anul acesta, aeroportul
din vestul ţării a avut de 30 de ori mai mulţi pasageri decât în 2016, după
lansarea curselor către Antalya, Turcia. Dacă anul trecut au fost înregistraţi
doar 381 de pasageri, în primele nouă luni din 2017 numărul lor a ajuns la
11.202, cei mai mulţi în perioada verii. Aeroportul Internaţional Arad a fost
extins şi modernizat, ceea ce a crescut capacitatea de lucru de zece ori, de la
50 la 500 de pasageri pe oră, adică o medie de 200.000 de pasageri pe an.

10 October 2017
Jurnal românesc – 20.09.2017

Senatul şi Camera
Deputaţilor au adoptat, într-o şedinţă comună, o declaraţie referitoare la noua
lege a educaţiei din Ucraina. Parlamentarii români anunţă că urmăresc ‘cu
îngrijorare şi maximă atenţie’ evoluţiile generate de recenta adoptare în Rada
Supremă a Ucrainei a acestei legi, care limitează drastic dreptul la educaţie
în limba maternă pentru etnicii din Ucraina, inclusiv cei români. Ei fac un
apel pentru soluţionarea cât mai grabnică a actualei situaţii şi respectarea
strictă a standardelor europene în materia protecţiei minorităţilor naţionale,
a acordurilor multilaterale şi bilaterale la care Ucraina este parte. Noua lege
prevede ca în licee şi facultăţi să se predea doar în ucraineană, iar educaţia
în limbile minorităţilor să fie posibilă doar în grădiniţe şi şcoli primare.

Şi ministrul
român de externe, Teodor Meleşcanu şi-a exprimat îngrijorarea pentru situația
şcolilor cu predare în limba română din Ucraina, în urma adoptării noii legi
privind educația. În timpul unei întrevederi, marţi, cu omologul ucrainean,
Pavlo Klimkin, în marja lucrărilor Adunării Generale a ONU de la New York, şeful
diplomației române a subliniat necesitatea luării unor măsuri menite să asigure
respectarea normelor şi standardelor internaționale în materie şi a reținut, în
context, angajamentul oficialului ucrainean că implementarea noii legislații se
va face cu consultarea comunității româneşti din Ucraina şi a autorităților
române, astfel încât nivelul şi calitatea învãțământului în limba română să nu
fie afectate de noile norme. Cei doi miniştri au trecut în revistă şi situația
din estul Ucrainei, inclusiv din perspectiva trimiterii unei eventuale misiuni
internaționale de menținere a păcii, şi s-a agreat ca orice astfel de demers să
respecte integritatea teritorială a statului ucrainean.

Studenţii români
din Franţa pot aplica pentru bursa anuală Ierunca-Lovinescu, în
valoare de 500 de euro lunar, pentru un stagiu de 10 luni consecutive, informează
Ministerul Afacerilor Externe. Pentru a beneficia de această bursă, candidații
trebuie să elaboreze o lucrare de cercetare într-unul dintre domeniile:
constituirea, evaluarea şi conservarea patrimoniului emigraţiei româneşti;
studierea documentelor privitoare la exilul românesc; studierea moştenirii
culturale Ierunca-Lovinescu şi a importanţei acesteia pentru spaţiul cultural
francez şi european; studierea influenţelor pe care exilul românesc în Franţa
le-a exercitat asupra mişcării intelectuale din România şi din diaspora
românească; cercetarea contribuţiei diasporei la dezvoltarea patrimoniului
cultural românesc. Dosarele de candidatură se trimit prin poştă sau se depun
personal la sediul Ambasadei României în Franţa sau la sediul MAE din Bucureşti
până pe 13 octombrie.

În cadrul unei
declaraţii în plenul Camerei inferioare a Parlamentului, deputatul liberal Daniel
Olteanu i-a cerut prim-ministrului Mihai Tudose să vină în faţa legislativului
cu un plan concret de măsuri, prin care românii de peste hotare să fie
stimulaţi să se întoarcă în ţară şi să îşi reîntregească familiile. Pe lângă
oferirea de facilităţi fiscale tuturor celor care îşi trimit în ţară salariile
câştigate în străinătate, deputatul consideră că şi profiturile companiilor de
stat, cel puţin în parte, pot fi utilizate pentru crearea unui fond care să
susţină acest demers. Potrivit lui Olteanu, românii de peste graniţe reprezintă
cel mai important investitor din ţară, iar aceştia trebuie să fie trataţi cu
respect pentru zecile de miliarde de euro trimise acasă.

20 September 2017
Jurnal românesc – 15.09.2017

Ministrul român de
Externe, Teodor Meleşcanu, alături de omologii săi din Ungaria, Bulgaria şi
Grecia şi-au exprimat îngrijorarea şi regretul faţă de adoptarea recentă de
către Rada Supremă de la Kiev a proiectului de Lege a Învăţământului din
Ucraina. Într-o scrisoare comună adresată oficialilor de la Kiev, dar şi
secretarului general al Consiliului Europei şi Înaltului Comisar al OSCE pentru
minorităţile naţionale, cei patru şefi ai diplomaţiilor le cer autorităţilor ucrainene
soluţii pentru asigurarea protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând
minorităţilor naţionale cu respectarea strictă de către Ucraina a normelor
internaţionale în domeniu. Ministerul de Externe de la Bucureşti subliniază că este esenţială respectarea
dreptului la educaţie în limba română pentru toate formele de învăţământ şi
continuarea dialogului pe această temă inclusiv în cadrul Comisiei
Interguvernamentale Mixte Româno-Ucrainene. Legea incriminată, care, pentru a intra în vigoare, mai trebuie
doar promulgată de preşedintele Petro Poroşenko, limitează drastic accesul la
educaţie în limba maternă pentru numeroasele comunităţi minoritare din Ucraina
– ruşi, români, maghiari,
bulgari, greci, polonezi, etc. Aceasta prevede ca
în licee şi facultăţi să se predea doar în ucraineană, iar educaţia în limbile
minorităţilor să fie posibilă doar în grădiniţe şi şcoli primare.

În
perioada 16 – 17 septembrie va avea loc prima întâlnire a presei româneşti din
Diaspora organizată în America de Nord. Asociaţia Jurnaliştilor Români de
Pretutindeni (AJRP), cu sediul la Montreal, în Canada, a lansat invitaţia
membrilor de a se reuni în acest frumos oraş, unde se află şi sediul
asociaţiei. Au fost invitaţi, de asemenea, jurnalişti independenţi şi diverşi
reprezentanţi şi responsabili ai statului roman care posedă o vastă experienţă
în relaţia cu românii de pretutindeni. Sub numele Cultivând jurnalismul
românesc în lume membrii AJRP, dar şi simpatizanţii şi invitaţii îşi vor
împărtăşi preocupările şi experienţele specifice fiecărei ţări şi comunităţi în
parte, încercând să găsească soluţii şi noi idei de colaborare şi dezvoltare.
Cele două zile vor conţine prezentări şi mese rotunde pe diverse teme de
actualitate, într-un format interactiv şi deschis dialogului. Scopul
evenimentului este de a permanentiza această întâlnire a jurnaliştilor români
de pretutindeni şi de a parcurge în fiecare an câte un alt loc al lumii cu
concentraţie românească. Creată în 2011, AJRP are în componenţa sa jurnalişti din 13
ţări de pe 4 continente.

Pacienţii români vor
putea apela pentru intervenţii de transplant pulmonar în alte două ţări
europene, în afară de Austria, a anunţat ministrul sănătăţii, Florian Bodog,
după o serie de discuţii cu oficiali din Italia şi Ungaria. El a precizat că
astfel s-a reuşit crearea mai multor variante pentru realizarea acestor
operaţii. Florian Bodog a avut întâlnire cu omologii săi maghiar, şi respectiv, italian,
urmând să fie stabilite, în scurt timp, un calendar şi metodele de colaborare. Ne dorim să avem trei
centre de transplant, în care pacienţii români să poată fi trimişi, iar în
momentul de faţă avem premisele pentru cele două care lipseau, pentru Italia şi
pentru Budapesta, a mai spus Florina Bodog. El nu a putut preciza însă când se
va putea face transplant pulmonar la centrul special de la Spitalul bucureştean
Sfânta Maria, unitate aflată în subordinea Primăriei Bucureşti, dar
a amintit faptul că au fost create toate condiţiile pentru ca acesta să devină
funcţional.

15 September 2017
Jurnal românesc – 14.09.2017

Guvernul a aprobat, printr-un memorandum,
deschiderea, până la sfârşitul anului, a unui centru de informare al României
la Slatina/Solotvino, în regiunea ucraineană Transcarpatia. Definită, într-un
comunicat al Executivului, drept parte a demersurilor guvernamentale pentru
sprijinirea comunităţilor româneşti din afara graniţelor ţării în promovarea şi
conservarea identităţii etnice, culturale şi lingvistice, deschiderea centrului
e o prioritate asumată de ministerul pentru Românii de Pretutindeni în 2017.
Potrivit programului de guvernare, rolul centrelor de informare este de a
promova interesele României în relaţia bilaterală, prin elaborarea unor
proiecte în domeniul lingvistic şi organizarea unor evenimente culturale şi de
diplomaţie publică şi culturală, precum şi a sărbătorilor naţionale. Din 2015,
astfel de centre au mai fost deschise la Comrat şi Bălţi, în Republica Moldova,
şi la Ismail, în regiunea Odessa, din Ucraina. ‘Alte două centre vor fi
înfiinţate la Bor, în Serbia, pe Valea Timocului, şi la Korcea, în Albania,
zone în care există importante comunităţi româneşti’ – mai precizează Guvernul
de la Bucureşti.

Ministerul român de Externe a cerut părţii ucrainene să solicite
avizul Comisiei de la Veneţia pentru Legea învăţământului recent adoptată la
Kiev. Anterior, atât diplomaţia de la Bucureşti, cât şi ministerul pentru
Românii de Pretutindeni îşi exprimaseră nemulţumirea faţă de prevederile
acesteia. Din opoziţie,Partidul Mişcarea Populară solicită
convocarea de urgenţă a Comisiei Mixte Prezidenţiale Româno-Ucrainene, pentru a
determina Kievul să reconsidere adoptarea noii legi a Învăţământului şi să o
modifice astfel încât să fie respectat dreptul minorităţii române din ţara
vecină de a beneficia de educaţie în limba maternă. ‘Rada Supremă a Ucrainei a
adoptat săptămâna trecută o nouă lege a Educaţiei care privează minorităţile
etnice (români, maghiari, ruşi, bulgari, polonezi etc.) de acces la şcolarizare
în limba maternă. Legea în cauză prevede ca în licee şi facultăţi să se predea
doar în ucraineană, iar educaţia în limbile minorităţilor să fie posibilă doar
în grădiniţe şi şcoli primare. Legea a fost trimisă spre promulgare la
preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko’ –
amintesc reprezentanţii PMP. Aproape jumătate
de milion de etnici români trăiesc în ţara vecină, majoritatea pe teritoriile
româneşti anexate, în 1940, în urma unui ultimatum, de fosta Uniune Sovietică
şi preluate, în 1991, de Ucraina, ca stat succesor.

‘Târgul Universităţilor din România’ se desfăşoară, de miercuri,
în cele mai mari oraşe din Republica Moldova – Chişinău, Cahul şi Bălţi. Toţi
absolvenţii basarabeni care doresc să-şi continue studiile în ţară pot afla
informaţii despre oferta educaţională, procesul de admitere, actele de care au
nevoie pentru înmatricularea în România. Pentru absolvenţii de gimnazii din
Republica Moldova sunt oferite circa 3000 de locuri la colegii şi licee din
România. Pe lângă actele care erau necesare în anii precedenţi, viitorii elevi
trebuie să scrie acum şi o declaraţie privind apartenenţa la identitatea
culturală românească. Pentru cei care vor să-şi dea licenţa la o facultate din
România sunt puse la dispoziţie 2.808 locuri, dintre care 1.393 cu bursă.
Admiterea va începe pe 10 iulie.

Şi în Spania, la Sevilla, 21 de universităţi româneşti
şi-au prezentat ofertele în cadrul Conferinţei Asociaţiei Europene pentru
Educaţia Internaţională. Cuprinsă în programul numit Studiază în
România, prezentarea acestora a fost completată printr-o întâlnire între
reprezentanţii mediului academic românesc şi tinerii români din Spania. Au
participat şi oficiali din ministerele Educaţiei şi, respectiv, Românilor de
Pretutindeni, care au discutat cu oficialităţi locale despre integrarea
românilor în Spania şi despre promovarea culturii şi limbii române.

14 September 2017
Elevii, din nou la şcoală

După o binemeritată vacanţă de
vară, de luni, peste 2,3 milioane de copii din România s-au întors în grădiniţe şi şcoli. Ministerul
Educaţiei de la Bucureşti a pregătit mai multe schimbări, inclusiv în ceea ce
priveşte examenul de bacalaureat, care, din acest an şcolar, va începe mult mai
devreme. Mai precis, absolvenţii de liceu vor susţine probele orale în
februarie, în timpul semestrului al II-lea, şi nu în iunie, ca până acum. De
asemenea, profesorii vor putea corecta de acasă, online, lucrările candidaţilor
la evaluarea naţională şi la bacalaureat. Ministerul a interzis toate
materialele didactice auxiliare. Acestea urmează să fie revizuite şi trebuie să
treacă printr-o procedură nouă şi complexă de autorizare, după ce normele
metodologice vor fi stabilite de o comisie compusă din reprezentanţi ai
Ministerului, sindicatelor, părinţilor şi elevilor. Legea învăţământului stabileşte,
totodată, că numărul optim într-o clasă este de 15 copii la grădiniţă, 20 la
clasele I-IV şi 25 la gimnaziu sau liceu. Este numărul care se regăseşte, de
altfel, în toate sistemele de învăţământ europene. 36 de copii într-o clasă,
aşa cum se pactica până acum, coroborat
cu o programă şcolară încărcată şi manuale controversate au contribuit, în
timp, la un eşec educaţional, rezultatul fiind consemnat inclusiv în ultimul
test internaţional PISA:

România ocupă locul 48 din 72 de ţări la capitolul ‘copii
care detestă să meargă la şcoală’. Apetitul scăzut al elevilor la acest capitol
se datorează, prin ricoşeu, şi salarizării slabe a cadrelor didactice, în
prezent în curs de ameliorare, ceea ce a condus la situaţia în care în
învăţământ profesează, din păcate, şi oameni fără vocaţie sau slab pregătiţi.
Lucrurile nu par că se vor îndrepta prea curând, problemelor, deja, existente
adăugându-se altele! Anul acesta, de pildă, elevii de clasa a V-a au reluat
cursurile fără să aibă toate manualele pe bănci, Ministerul promiţându-le abia
pentru luna noiembrie. Apoi, în
special în mediul rural sunt numeroase şcolile care nu au avizele necesare şi
dotările corespunzătoare – clădirile sunt vechi, nu au apă, iar toaleta este în
curte, autorităţile locale
preferând să închidă unităţile de învăţământ decât să le reabiliteze.

Prezent
la deschiderea anului şcolar într-un liceu bucureştean de prestigiu, Colegiul
Naţional Gheorghe Şincai, preşedintele Klaus Iohannis a punctat un lucru spus
în trecut în nenumărate rânduri: se pare că, de fiecare dată, începerea
cursurilor îi ia pe unii prin surprindere. Fiecare Guvern ridică din umeri,
arătând cu degetul spre cel dinainte. Aşa, însă, lucrurile nu se îmbunătăţesc.
Potrivit şefului statului, el însuşi fost cadru didactic, Legea educaţiei
trebuie să înceteze să mai fie un puzzle ale cărui piese se schimbă continuu,
pierzându-se, astfel, imaginea unitară. Construirea unei Românii educate nu se
poate face în lipsa unui sistem de învăţământ aşezat pe un făgaş predictibil şi
care are elevul în centru.

11 September 2017