Radio România Internațional

Tag: Legea offshore

  • Retrospectiva săptămânii 22.05 – 28.05.2022

    Retrospectiva săptămânii 22.05 – 28.05.2022

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a avut o convorbire telefonică cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel

    Şeful statului român, Klaus Iohannis, a vorbit, joi, la telefon, cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, în pregătirea reuniunii extraordinare a Consiliului de la Bruxelles de la sfârşitul acestei luni. Principalul subiect de pe agenda summitului este sprijinul umanitar şi financiar pentru Ucraina. Siguranţa alimentară, energia, securitatea şi apărarea au constituit temele de discuţie dintre şeful statului român şi preşedintele Consiliului European. Între timp, continuă ofensiva forțelor ruse asupra Ucrainei vecine, unde situația este dificilă. Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră a precizat că, de la declanșarea crizei ruso-ucrainene, pe 24 februarie, în România au intrat peste un milion de cetățeni ucraineni.

    Legea offshore, care reglementează exploatarea gazelor în Marea Neagră, a intrat în vigoare

    Legea offshore, care reglementează exploatarea gazelor în Marea Neagră, a fost promulgată, miercuri, de preşedintele Klaus Iohannis. Noua formă a legii este mai prietenoasă cu investitorii şi ar trebui să aducă câştiguri şi companiilor şi statului, spun reprezentanţii guvernului. După adoptarea proiectului de lege în Camera Deputaţilor, ministrul Energiei, liberalul Virgil Popescu, a spus că noile reglementări asigură stabilitate, predictibilitate, dar şi un preţ mai mic la gaze pentru consumatorii casnici. Legea prevede un set de măsuri privind stabilitatea regimului fiscal şi de redevenţe petroliere, precum şi eliminarea impozitării suplimentare a veniturilor pentru preţurile de vânzare la care investitorii nu realizează supraprofituri. Pe toată durata derulării acordurilor referitoare la perimetre petroliere offshore şi onshore de adâncime, titularii acordurilor au dreptul de a comercializa, în mod liber, hidrocarburile produse din perimetrele petroliere respective, la preţurile şi în cantităţile determinate de aceştia, în condiţiile legislaţiei naţionale şi europene în vigoare. Potrivit documentului, România va avea întâietate la extragerea zăcământului, iar profitul se va împărţi între statul român, care va încasa 60% şi investitori – 40%. Primele gaze ar urma să fie extrase în luna iunie, prin proiectul derulat de compania Black Sea Oil&Gas. Estimările arată că un miliard de metri cubi vor fi livraţi anual prin această exploatare, acoperind, astfel, 10% din necesarul României.

    Moştenitorul Coroanei Marii Britanii, Prinţul Charles, în vizită în România

    Aflat într-o nouă vizită în România,după o întrerupere în anii de pandemie, moştenitorul Coroanei Marii Britanii, Prinţul Charles, s-a întâlnit, miercuri, la București, cu preşedintele Klaus Iohannis, cu premierul Nicolae Ciucă și custodele Coroanei Române, Margareta. Discuțiile au vizat criza refugiaţilor ucraineni şi ajutorul dat de România ţării vecine în contextul invaziei ruse. Şeful statului l-a informat pe Prinţul de Wales despre hub-ul umanitar de la Suceava şi coordonarea eforturilor de sprijin din partea mai multor state în beneficiul Ucrainei. Cei doi au discutat și despre relaţiile bilaterale şi Parteneriatul strategic româno-britanic, despre soluţii de limitare a efectelor schimbărilor climatice şi pentru conservarea biodiversităţii, dar şi despre oportunitatea dezvoltării unor proiecte educaţionale privind schimbările climatice.

    La întrevederea cu şeful Guvernului, Prinţul Charles a fost interesat de politicile României în domeniul energiei verzi şi regenerabile. Nicolae Ciucă şi-a exprimat deschiderea pentru susţinerea investiţiilor în energia verde, cu precădere cea eoliană offshore în care companiile britanice sunt aşteptate să investească în perioada următoare. Alături de Custodele Coroanei Române, Margareta, Prinţul Charles a vizitat centrul pentru refugiaţi ucraineni organizat la București, unde a discutat cu refugiaţi şi cu voluntari care îi sprijină. Moștenitorul Coroanei Marii Britanii a ajuns, pentru prima data, în România, în 1998. El susţine fundaţii şi programe care pregătesc meşteri, protejează patrimoniul cultural sau biodiversitatea Transilvaniei. Prin Fundaţia Prinţul de Wales România, Alteţa Sa Regală a dezvoltat şi programe de susţinere a micilor fermieri şi un program special în sprijinul militarilor români răniţi în Afganistan şi Irak.

    Executivul de la București a aprobat un nou pachet de măsuri sociale și economice

    Executivul de la București a anunțat, luni, un nou pachet de măsuri sociale şi economice convenit de coaliţia de guvernare, în condițiile în care un val de scumpiri fără precedent afectează populația țării. Acest pachet, în valoare de 1,1 miliarde de euro, urmează să intre în vigoare de la 1 iulie. Între măsuri se numără amânarea, pentru nouă luni, a ratelor la bănci pentru cetăţenii şi companiile care se confruntă cu dificultăţi financiare din cauza crizelor multiple din ultima perioadă. S-a hotărât, de asemenea, acordarea unui sfert din diferenţa de salariu, în conformitate cu legea salarizării unitare cuvenită salariaţilor din sistemul public, precum şi acordarea unui sprijin unic de 700 de lei (140 de euro) pentru toţi pensionarii cu pensii sub 2.000 de lei (400 de euro).

    În același timp, Guvernul va lua măsuri pentru consolidarea fiscală şi respectarea angajamentelor privind deficitul public. Este vorba despre diminuarea cheltuielilor bugetare cu cel puţin 10%, cu excepţia celor cu investiţiile, salariile, pensiile şi asistenţa socială, suspendarea angajărilor la stat începând cu 1 iulie, precum şi creşterea colectării veniturilor la bugetul general consolidat al statului cu 10 miliarde de lei (2 miliarde de euro). Tot luni, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a anunțat că marea majoritate a voucherelor pentru persoanele vulnerabile vor fi distribuite către beneficiari în luna iunie, iar restul în prima parte din iulie. Pe 9 mai, Guvernul de la București a aprobat măsura referitoare la tichetele sociale care vor fi acordate mai multor categorii de persoane aflate în risc de sărăcie extremă. Peste trei milioane de români vor beneficia, o dată la două luni, de un voucher social în valoare de 250 de lei (50 de euro).


  • Legea offshore a trecut de Parlament

    Legea offshore a trecut de Parlament

    Cu 248 de voturi pentru şi 34 împotrivă, Camera Deputaților de la București a aprobat, miercuri, în calitate de for decizional, modificările la Legea offshore, care reglementează exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră şi a celor terestre de mare adâncime. Este, poate, cel mai important pas în direcţia independenţei energetice a României! Reprezentantul Guvernului, ministrul Energiei, liberalul Virgil Popescu, a explicat că noua formă a actului normativ asigură stabilitate, predictibilitate și un mediu fiscal prietenos pentru investitori, protejând în același timp consumatorul român și, în general, interesele naţionale ale țării:



    România câştigă din redevenţă, care este undeva la 13% din impozitul pe venitul suplimentar, din impozitul pe profit al companiilor. România câştigă din numărul de locuri de muncă. Cred că cel mai important lucru: România devine independentă energetic.”



    Legea offshore mai conferă Statului român întâietate la cumpărarea gazelor naturale extrase. Profitul va fi împărţit între Stat – 60% şi investitori – 40%. Guvernul va putea, totodată, să intervină în situaţii de criză energetică şi să redirecţioneze producţia de gaze către consumul intern. Proiectul a fost salutat şi de PSD şi UDMR, la guvernare alături de PNL. Social-democratul Alfred Simonis: România ar putea să devină un actor care să pornescă robinetul atunci când Putin îl opreşte. Va putea să asigure şi cantitatea necesară Moldovei, evident, contra cost şi Ucrainei şi altor ţări din regiune şi în afara regiunii noastre.”



    Parlamentarii USR, în opoziție, au votat forma propusă de coaliţia la guvernare, în schimb, naționaliștii de la AUR au criticat lipsa de sancţiuni pentru operatorii economici, în consecință, au votat împotrivă. România este, în prezent, țara din Uniunea Europeană cel mai puțin dependentă de gazul rusesc, este al doilea mare producător de petrol și gaze din spațiul comunitar și are cantități mari de gaze naturale neexploatate în Marea Neagră.



    Ani la rând, analiștii economici au criticat lipsa unei viziuni strategice și incertitudinea juridică care au făcut ca aceste rezerve să nu fi fost exploatate. Or, se speră că, odată modificată Legea offshore, situația să se schimbe radical. Volumul estimat al zăcămintelor maritime de gaze naturale este de 200 de miliarde de metri cubi. Cea mai mare cantitate se află în perimetrul Neptun Deep, deţinut de compania românească de stat Romgaz şi OMV Petrom. De acolo, primele gaze ar putea fi obținute la sfârşitul anului 2026 – începutul lui 2027.



    În perimetrul Midia, lucrările de exploatare sunt, în schimb, avansate, astfel că Black Sea Oil & Gas va începe extracția anul acesta, prin această investiţie existând posibilitatea de a fi extrase un miliard de metri cubi de gaze anual.






  • Retrospectiva săptămânii 08.05 – 14.05.2022

    Retrospectiva săptămânii 08.05 – 14.05.2022

    Epilog la Colectiv


    Justiția a tranșat, după aproape șapte ani, responsabilitățile penale în așa-numitul dosar Colectiv, al celei mai mari catastrofe civile din România post-comunistă. Incendiul izbucnit accidental, pe 30 noiembrie 2015, în timpul unui concert rock, în clubul bucureștean Colectiv, improvizat într-o fabrică dezafectată, s-a soldat cu 64 de morți, cei mai mulți tineri, și cu 186 de răniți, dintre care unul s-a sinucis ulterior. Politic, catastrofa a fost decontată după numai cîteva zile, când premierul social-democrat Victor Ponta a demisionat, presat de manifestațiile de stradă organizate sub sloganul Corupția ucide.



    Juridic, însă, saga a durat până joi, 12 mai, când cei trei patroni ai clubului au fost condamnați la termene de detenție cuprinse între 6 și 11 ani, cei doi pirotehnişti ce au organizat focul de artificii de la care s-a declanșat incendiul la câte 6 ani şi 10 luni, patronul lor la doi ani și jumătate, cei doi pompieri care erau obligați să verifice respectarea normelor antiincendiu la Colectiv – la câte opt ani și opt luni de închisoare. Patru ani ar urma să stea după gratii, pentru abuz în serviciu, politicianul de stânga Cristian Popescu-Piedone, primarul din epocă al sectorului 4 din București, în ale cărui atribuții intra eliberarea autorizației de funcționare a clubului. Personaj pitoresc, fost cârciumar, cu liceul terminat la 32 de ani și licența luată la aproape 40, în curând sexagenarul Piedone a urmat în 2015 exemplul lui Ponta și, după incendiu, a demisionat din funcția de edil. În 2020, însă, avea să candideze și să fie ales primar al sectorului vecin 5, ceea ce, remarcă presă, e stupefiant atât în ceea ce privește morala politică autohtonă, cât și discernământul electoratului.



    Lege pentru hidrocarburile din Marea Neagră


    Proiectul de modificare a legii offshore, care are ca scop încurajarea investiţiilor pentru extragerea importantelor zăcăminte de hidrocarburi din Marea Neagră, a fost adoptată de Senatul de la București, ca primă cameră sesizată. Iniţiatorii proiectului, din coaliția guvernamentală PSD-PNL-UDMR, susţin că, prin acest vot, România face un pas important spre independenţa energetică. Legea stabileşte repartizarea profitului obţinut, respectiv 40% către investitori şi 60% către statul român, care va avea și întâietate la cumpărarea gazelor naturale. Partidele din arcul guvernamental au subliniat necesitatea acestei legi în actualul context economic, când, pe timpul iernii, România importă din Rusia circa 30% din necesarul de gaze.



    Proiectul de lege a fost susţinut, din opoziție, şi de USR, chiar dacă amendamentele propuse de aceasta nu au fost acceptate. În schimb, AUR a respins categoric legea, pe care o consideră antinaţională, fiindcă ar duce la vânzarea către firme străine a unor resurse de importanţă strategică. Votul final aparține Camerei Deputaților.



    Limbaj ofensator la adresa României


    Peste 900 de mii de cetățeni ucraineni s-au refugiat în România vecină după ce, pe 24 februarie, țara lor a fost invadată de trupele ruse – relevă statisticile comunicate de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră. Pe acest fundal, ambasadorul Federaţiei Ruse în România, Valeri Kuzmin, a fost convocat la sediul ministerului de Externe de la București, din dispoziția ministrului Bogdan Aurescu. Diplomatului rus i s-a atras atenția că este inacceptabilă folosirea repetată de către misiunea rusă a unui limbaj nepotrivit, ofensator şi provocator la adresa României şi a NATO, alianţă din care Bucureștiul face parte ca urmare a deciziei sale democratic asumate.



    Convocarea a survenit după publicarea pe siteul ambasadei ruse a articolului cu titlul Despre lătratul NATO la frontierele Rusiei şi sursa principală de dezinformare a lumii. Luna trecută, ministerul de Externe anunța că autorităţile române au decis declararea ca personae non gratae pe teritoriul României a 10 persoane care activează în cadrul Ambasadei Federaţiei Ruse, având în vedere că activităţile şi acţiunile acestora contravin prevederilor Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice.



    Jurnaliști români, reținuți de așa-zisa securitate transnistreană


    Doi jurnalişti români, de la postul de televiziune Digi 24, au fost eliberaţi în urma demersurilor diplomaţiei de la Bucureşti, după ce fuseseră reţinuţi de aşa-zisele forţe de securitate din regiunea separatistă pro-rusă Transnistria, din estul Republicii Moldova. Cei doi se aflau în interes profesional în regiune şi, marţi, nu au mai putut fi contactaţi de redacţie. Potrivit ministerului de Externe, ambasada României la Chişinău a întreprins, în regim de urgenţă, demersuri pe multiple canale şi a obţinut, după doar câteva ore, eliberarea lor. Ei au fost însoţiţi, în condiţii sigure, spre Chişinău.



    Transnistria a ieşit, de facto, de sub controlul autorităţilor centrale după un conflict armat soldat cu sute de morţi şi tranşat odată cu intervenţia trupelor Moscovei de partea rebelilor secesionişti, în 1992, la nici un an de când Chișinăul își proclamase independența. Fostul preşedinte rus, Boris Elţîn, s-a angajat să retragă trupele din Transnistria încă de la summitul OSCE de la Istanbul, din 1999. Circa 1.500 de militari şi importante arsenale ruseşti s-ar mai afla acolo.



    Sezonul fotbalistic intern, spre final


    Sepsi OSK Sfântu Gheorghe și FC Voluntari s-au calificat, săptămâna aceasta, în finala Cupei României la fotbal, programată joi, 19 mai. E pe final și campionatul României, pe care și-l dispută multiplele campioane CFR Cluj, deținătoarea la zi a trofeului, și FCSB, din Capitală. Odată încheiat sezonul intern, echipa națională de fotbal a României va debuta, la începutul lui iunie, în al doilea eșalon valoric continental, într-o nouă ediție a Ligii Națiunilor, unde va întâlni selecționatele Muntenegrului, Bosniei și Finlandei.





  • Legea offshore a trecut de Senat

    Legea offshore a trecut de Senat

    Plenul Senatului de la București a adoptat modifcarea legii offshore. Îndelung amânată, aceasta reglementează operaţiunile privind dezvoltarea şi exploatarea zăcămintelor de petrol, atât în perimetrele offshore, în largul apelor româneşti ale Mării Negre, cât şi onshore, de adâncime. Proiectul stabileşte repartizarea profitului obţinut în proporţie de 40% către investitori şi 60% către statul român, care are drept de preemţiiune la achiziţia gazelor.


    În cadrul ședinței, ministrul energiei, Virgil Popescu, a subliniat că, prin această lege, se va asigura securitatea în aprovizionarea ţării în caz de criză energetică, iar România ar putea deveni şi furnizor de securitate energetică regională, după ce va produce mai mult decât va consuma. El a mai spus că primele gaze din Marea Neagră ar putea fi extrase începând cu a doua jumătate a acestui an.


    Totodată, noua lege creşte cota de deducere a investiţiei de la 30 la 40% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare.


    În favoarea documentului au votat senatorii PSD, PNL, UDMR şi USR. În timpul dezbaterilor din plen, liderul senatorilor social-democrați, Radu Oprea, spunea că legea este bună şi necesară pentru toţi cetăţenii României, iar banii proveniţi din exploatarea acestor gaze vor ajunge la comunităţile locale.


    Radu Oprea: Avem un război în preajma României, avem nevoie de gaze, avem nevoie ca Black Sea Oil & Gas (SUA), începând cu luna viitoare, să poată furniza gazele către cetăţenii României. Înseamnă 10% din gazele pe care alţii din această sală vor să le importăm din alte spaţii. Lucrul acesta nu este posibil şi nu este dorit pentru economia, şi pentru industria românească, şi pentru cetăţenii României.


    Alianţa pentru Unirea Românilor este singura formaţiune care s-a pronunţat împotriva acestei legi, despre care spune că este antinaţională, şi a cerut ca exploatarea gazelor naturale să se facă exclusiv de către companii româneşti.


    Rodica Boancă, senatoare: AUR a votat împotriva acestei trădări naţionale şi împotriva acestei devalizări, care va duce la exploatarea şi vânzarea unor resurse de importanţă naţională şi strategică mai ales într-un război economic pe care îl traversăm şi este foarte clar că nu va scădea nici preţul gazelor, nu vom avea nici o piaţă energetică liberă.


    Producția de gaze a Romaniei a scăzut în ultimii ani, iar 2021 a adus scumpiri puternice la energie în toată Europa. Zona economică românească a Mării Negre are rezerve de peste 200 de miliarde de metri, cantitate care ar acoperi consumul naţional pentru următorii 20 de ani. În 2019, în România, 79% din totalul de gaze naturale era din producție internă, 8% importat din Rusia și restul de 13% din alte țări. Asta în condițiile în care, în Finlanda și Macedonia, gazele sosesc integral din Rusia, în Letonia importul rusesc e de 93%, iar în Estonia de 79%. Germania, cea mai puternică economie europeană, importă aproape jumătate din gazele naturale tot din Rusia și cealaltă jumătate din alte țări.



  • Retrospectiva săptămânii 10.04 – 16.04.2022

    Retrospectiva săptămânii 10.04 – 16.04.2022

    Programul ʺSprijin pentru Româniaʺ


    Coaliția
    PSD-PNL-UDMR aflată la putere în România a convenit asupra unui pachet de
    măsuri economice și sociale menit să prevină efectele crizei energetice și să
    compenseze creșterile de prețuri. O
    parte dintre măsuri au fost deja adoptate în Parlamentul de la București. Planul Sprijin pentru România
    are o valoare de aproximativ 17 miliarde de lei (circa 3,5 miliarde de
    euro), mai mult de jumătate provenind din fonduri europene. Printre cele mai
    importante decizii se numără creșterea salariului minim în agricultură și în
    industria alimentară, acordarea de vouchere pentru persoanele cu venituri mici,
    precum și subvenții și ajutoare pentru IMM-uri și fermieri. 300 de milioane de
    euro sunt pentru compensarea creșterii prețurilor, IMM-urile vor primi până la
    400 de mii de euro pe companie pentru stimularea investițiilor, firmele de
    transport vor putea deconta 50 de bani la litrul de carburant, iar fermierii
    vor primi bani sub formă de granturi. Alte măsuri vizează o creștere voluntară,
    scutită de taxe, a salariului minim, dublarea normei de hrană pentru pacienții
    din spitale și creșterea valorii tichetelor de masă. Pachetul are trei
    obiective principale, spune premierul Nicolae Ciucă: susținerea economiei
    pentru o creștere economică sănătoasă, realizarea coeziunii sociale și
    solidaritatea între generații. Aproape 12 milioane de persoane urmează să
    beneficieze de măsurile sociale din acest program guvernamental, spun
    autoritățile. Între timp, Institutul
    Naţional de Statistică a anunţat că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna
    martie la 10,15% – un nivel record al ultimilor 18 ani.



    Consolidarea prezenţei NATO pe
    Flancul de Est


    Conflictul din Ucraina și
    consolidarea prezenţei NATO pe Flancul de Est au dominat discuţiile purtate,
    marți, la București, de preşedintele Klaus Iohannis cu premierul Belgiei,
    Alexander De Croo. Este nevoie de un nou concept strategic al NATO, care trebuie să
    reconfirme apărarea colectivă ca sarcină fundamentală prioritară a Alianţei şi
    să menţioneze explicit că Rusia este principala ameninţare la adresa
    securităţii, consideră șeful statului, care a anunțat că, în această
    primăvară, grupul de luptă al NATO va fi constituit pe teritoriul României,
    după finalizarea negocierilor dintre aliaţi. La rândul său, premierul Belgiei a
    spus că NATO este o Alianță puternică pe care România poate conta: frontiera
    dumneavoastră este şi frontiera noastră şi o vom apăra, a declarat Alexander
    De Croo. 300 de militari belgieni fac parte din forţa de răspuns a NATO,
    activată de Consiliul Nord-Atlantic pe 25 februarie, imediat după declanșarea
    războiului de către Moscova. Ei s-au alăturat, în martie, celor 500 de militari
    francezi, deja prezenţi la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, din sud-estul
    României. Baza a fost vizitată, în această săptămână, de șeful statului român
    și de premierul belgian, însoțiți de Nicolae Ciucă, primul-ministru român, care
    a subliniat că aliaţii trebuie să fie pregătiţi pentru o criză de durată şi
    pentru situaţia în care această criză se va extinde mai aproape de graniţa
    NATO.



    Comisarul european pentru
    Transporturi, la București


    Comisarul
    european pentru Transporturi, românca Adina Vălean, s-a aflat timp de două zile
    la București, unde a participat, alături de premierul Nicolae Ciucă, la o
    conferinţă privind viitorul Europei, organizată de reprezentanţa Executivului
    comunitar în România. De asemenea, a discutat într-o videoconferinţă cu
    miniştrii transporturilor din România, Republica Moldova şi Ucraina. Premierul
    Nicolae Ciucă și comisarul european Adina Vălean au convenit să
    colaboreze strâns în scopul facilitării transportului feroviar,
    rutier, fluvial şi maritim al mărfurilor din Ucraina şi Republica Moldova,
    vecine României. Nicolae Ciucă a lăudat iniţiativa comisarului
    Vălean de a înfiinţa un grup de lucru menit să identifice soluţii pentru
    creşterea gradului de absorbţie de către România a fondurilor europene alocate
    proiectelor în domeniul infrastructurii de transport.



    Legea
    offshore, în
    dezbaterea Parlamentului


    Proiectul de modificare a legii offshore, care reglementează
    exploatarea gazelor naturale în Marea Neagră,
    a ajuns în Parlament, unde va fi dezbătut în procedură de
    urgență, după patru ani de la prima variantă, care nu a făcut decât să alunge
    investitorii. Coaliția de guvernare propune acum o variantă mai echilibrată
    despre care spune că va aduce avantaje și statului și companiilor care vor
    exploata zăcămintele. Statul și companiile din România vor avea prioritate la
    cumpărarea gazului exploatat, surplusul urmând să fie exportat. 60% din
    profitul obţinut din exploatarea gazelor natural va reveni statului, iar 40%
    investitorilor. De asemenea, documentul prevede eliminarea impozitării
    suplimentare a veniturilor pentru prețurile de vânzare la care investitorii nu
    realizează supraprofituri, cu excepția menținerii grilei de impozitare în cazul
    veniturilor suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari de
    85 de lei pe MW/oră. O altă modificare este eliminarea limitării deducerii
    investițiilor pentru calculul impozitului pe profit. Dezbaterea proiectului în
    regim de urgență vine pe fondul crizei din energie și al demersului de eliminare
    a dependenței de gazele rusești. Analiștii economici cred că varianta propusă
    va reuși să impulsioneze investițiile, însă chiar și așa până la exploatarea
    zăcămintelor vor mai trece câțiva ani.


  • Legea offshore, în dezbaterea Parlamentului

    Legea offshore, în dezbaterea Parlamentului

    Săptămâna aceasta, în Parlamentul de la București, intră în dezbatere, noua Lege offshore, care, după
    adoptare permite demararea unor investiţii pentru extracţia de gaze din
    perimetrul offshore al Mării Negre, comcomitent cu dezvoltarea
    industriei petrochimice.


    Proiectul legislativ a fost deja agreat de către PNL,
    PSD şi UDMR, iar forma finală va fi asumată în Parlament de actuala majoritate.


    Potrivit vicepremierului Kelemen Kunor, liderul UDMR, cel mai repede, în
    2026-2027 vor putea fi extrase gaze din Marea Neagră    . El a explicat că, o criză economică înseamnă și oportunități, iar autoritățile
    sunt obligate să atragă investitori în următorii ani și să vadă ce modificări
    trebuie făcute pentru a schimba termocentrale pe cărbune cu cele pe turbine de
    gaz.


    Și premierul Nicolae Ciucă, recent ales la conducerea PNL, este de acord
    cu această lege, pentru că, astfel, România își poate reduce dependența de gazul rusesc.


    La
    rândul său, preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, șeful PSD,
    susține acest proiect pentru care există, în opinia sa, determinare politică şi
    coerenţă legislativă, guvernamentală şi executivă.


    De mai bine de patru ani,
    Legea offshore este blocată în Parlament, unde sunt depuse proiecte
    aflate în diferite stadii de dezbatere. Noul proiect legislativ este discutat
    de mai multe luni în cadrul coaliției de guvernare și acum a primit undă verde.
    O variantă luată în calcul este ca statul român să primească minimum 60% din
    profitul obţinut după extragerea gazelor naturale, iar companiile private 40 de
    procente. În prezent, legislaţia prevede un impozit progresiv, cuprins între
    30% şi 70%, pe veniturile suplimentare obţinute din majorarea preţului la
    gazele naturale, iar companiile au obligaţia de a vinde 50 de procente din
    producţia de gaze pe Bursa de la Bucureşti.


    Legea offshore
    este aşteptată cu mult interes de unele companii pentru a putea începe
    exploatarea gazelor naturale în Marea Neagră. OMV Petrom, firmă
    austriacă în care și statul roman este acționar, dar şi alţi producători de
    gaze au cheltuit miliarde de dolari, timp de un deceniu, pentru a se pregăti să
    extragă rezervele de gaze de aproximativ 200 de miliarde de metri cubi estimate
    a se găsi în platoul continental al României,     în
    condițiile în care consumul național este de aproximativ 11 miliarde de metri
    cubi anual.     Acest lucru ar permite României să se transforme
    din importator în exportator de gaze naturale. Alături de
    austrieci, americanii de la ExxonMobil
    erau cei care anunţau că vor investi, însă, în 2019, au decis să părăsească
    România și să-și vândă participația pe care o deținea în perimetrul din Marea
    Neagră către compania românească cu
    capital de stat Romgaz. De-a lungul timpului, nivelul impozitării veniturilor de care ar
    putea beneficia companiile extractoare a fost una din principalele piedici în
    exploatarea gazului din Marea Neagră. Aceasta a dus la reticența investitorilor și la suspendarea
    proiectelor, fiind favorizate importurile de gaz din
    Rusia.



  • Retrospectiva săptămânii 21.10 – 27.10.2018

    Retrospectiva săptămânii 21.10 – 27.10.2018


    Revocarea procurorului general al României cerută de ministrul Justiţiei


    Ministrul român al Justiţiei, Tudorel Toader, a declanşat procedura de revocare din funcţie a procurorului general, Augustin Lazăr, după ce a prezentat raportul de evaluare a activităţii acestuia. Amintim că preşedintele Klaus Iohannis a revocat-o, în vară, pe şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, tot la solicitarea ministrul Justiţiei, dar obligat de o decizie a CCR.Tudorel Toader a anunţat că faptele reţinute în sarcina şefului DNA sunt în aceeaşi măsură imputabile procurorului general. Ministrul Justiţiei îi reproşează acestuia că a generat trei conflicte juridice de natură constituţională şi a făcut acuzaţii fără precedent la adresa autorităţilor statului, a puterii legislative şi executive. Augustin Lazăr mai este acuzat că a contestat deciziile CCR, nu şi-a îndeplinit obiectivele asumate, a contestat legile justiţiei, după controlul de constituţionalitate, şi a încălcat legea prin semnarea unor protocoale, generând, astfel, premise pentru o justiţie paralelă. In replică, Augustin Lazăr este de părere că afirmaţiile ministrului justiţiei sunt exagerări şi apreciază că libertatea de exprimare trebuie folosită pentru apărarea oricăror imixtiuni de natură a afecta independenţa procurorilor.Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a stabilit pentru 13 noiembrie audierea procurorului general, iar motivarea avizului CSM privind cererea de revocare ar urma să fie emisă pe 21 noiembrie. Preşedintele Klaus Iohannis consideră că solicitarea ministrului Justiţiei de revocare din funcţie a procurorului general este complet neadecvată şi îi cere demisia lui Tudorel Toader. Se încearcă din nou acreditarea ideii că procurorii sunt duşmanii societăţii, spune şeful statului, făcând totodată un apel la magistraţi să nu îşi piardă încrederea în capacitatea societăţii româneşti de a rezista noului asalt asupra statului de drept, se arată într-un comunicat al administratiei prezidenţiale. Din opoziţie, PNL consideră că propunerea de revocare a procurorului general nu are absolut niciun argument, ci este un atac la independenţa sistemului de justiţie, în timp ce liderii Uniunii Salvaţi România afirmă că Tudorel Toader i-a schimbat pe procurorii şefi la ordinele partidelor aflate la guvernare, PSD şi ALDE.



    Despre statul de drept şi legile Justiţiei, la Bruxelles şi Bucureşti


    Seful statului român, Klaus Iohannis, a prezentat, marţi, în premieră, într-un discurs în Parlamentul European, viziunea României privind viitorul forului comunitar. El a pledat pentru unitate, coeziune şi solidaritate în eforturile de consolidare a proiectului european şi a respins ideea unei uniuni cu mai multe viteze. In acelaşi timp, Klaus Iohannis a afirmat că România este un stat de drept, democratic şi va rămâne angajat în lupta împotriva corupţiei. De altfel, el a avut, miercuri, la Bucureşti, consultări cu partidele parlamentare pe tema modificărilor aduse de majoritatea PSD-ALDE, susţinută de UDMR, legilor justiţiei. Recent, Comisia de la Veneţia, organism consultativ în materie judiciară al Consiliului Europei, a considerat, într-un raport, că modificările la legile justiţiei şi la Codurile Penale slăbesc lupta împotriva corupţiei şi criminalităţii organizate. Şeful statului a apreciat ca legile justiţiei trebuie regândite, modernizate şi îmbunătăţite şi că este necesară reluarea ciclului legislativ în domeniu. In schimb, liderul PSD, Liviu Dragnea a afirmat ca partidul nu este de acord cu reluarea procesului legislativ în privinţa legilor justiţiei pentru că există o Ordonanţa pe această temă în Parlament. La rândul său, preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, după consultări, că este nevoie de un consens în ceea ce priveşte legile justiţiei, dar e nevoie şi de premise comune, cum ar fi stoparea abuzurilor comise prin protocoalele secrete. În opoziţie, PNL a anunţat că susține reluarea dezbaterilor pe legile Justiției, propusa de seful statului. Liderul USR, Dan Barna, considera ca preşedinţia României ar putea să fie o foarte bună cupolă pentru o dezbatere şi o mediere reală între magistraţi, politicieni, societatea civilă şi cetăţenii României care îşi doresc cu adevărat în continuare o justiţie independentă şi funcţională.



    Legea Offshore, care reglementează modul de exploatare a gazelor din Marea Neagră, adoptată de deputatii români


    Deputaţii de la Bucuresti au adoptat Legea Offshore, care reglementează modul de exploatare a gazelor din Marea Neagră. Opoziţia a criticat lipsa unor calcule precise pentru fundamentarea modificărilor aduse, în timp ce parlamentarii puterii spun că statul român este protejat prin această lege. Săptămâna trecută, coaliţia aflată la guvernare PSD+ALDE a ajuns la un consens asupra modificărilor ce trebuie făcute la acest act normativ. S-a convenit, astfel, ca 50% din producţia de gaz natural din Marea Neagră să se tranzacţioneze la bursa din ţară, iar investiţia operatorilor să poată fi scăzută din impozitul suplimentar în limita a maximum 30 de procente.



    Ministrul italian de Interne, la Bucureşti


    Ministrul român de Interne, Carmen Dan, s-a întâlnit, marţi, la Bucureşti, cu vicepremierul şi ministrul italian de Interne, Matteo Salvini. Cooperarea bilaterală în domeniul securităţii, mai ales în contextul preluarii de către România a Preşedinţiei Consiliului UE, in primul semestru al anului viitor, s-a numărat printre temele abordate. Comunitatea de români din Italia şi comunitatea de italieni din România reprezintă un liant puternic şi contribuie la dezvoltarea economică şi socială a celor doua ţări, a declarat, pe de altă parte, ministrul Dan. La rândul său, oficialul de la Roma a spus ca românii din Italia formează o comunitate mai mare de un milion şi că greşelile unora dintre ei nu trebuie să se răsfrângă asupra celorlalţi. De asemenea, Salvini a multumit autorităţilor de la Bucuresti pentru contribuţia adusă la identificarea cetăţenilor români urmăriţi în ţara sa.