Radio România Internațional

Tag: legea vaccinarii

  • Vaccinare obligatorie în România?

    Vaccinare obligatorie în România?

    Numeroase au
    fost, în ultimele luni, subiectele care au divizat puternic societatea
    românească. Dar, parcă, cel de zilele acestea al vaccinării obligatorii a
    copiilor şi adulţilor a separat dramatic apele! Un proiect de lege în acest
    sens era ţinut în sertarele parlamentarilor de câţiva ani, dar – cel puţin în aparenţă pe fondul crizei generate
    de epidemia de coronavirus – aleşii au decis să îl scoată la lumina zilei şi să se pronunţe rapid asupra
    lui. Pe scurt, este obligatorie imunizarea cu vaccinurile trecute în schema
    națională, aprobată prin Hotărâre de Guvern. Poate deveni obligatorie și pentru
    alte vaccinuri în cazuri de urgență epidemiologică, dar NU este obligatorie în
    cazul în care medicii atestă contraindicații medicale la vaccinare a unor
    cazuri speciale. Concret, părinţii vor trebui să spună dacă sunt de acord să-şi
    vaccineze copilul încă de la naşterea acestuia. Dacă nu îşi vor da acordul, deşi
    nu ar exista o contraindicaţie medicală, doctorul de familie va trebui să le
    explice beneficiile vaccinării. Dacă părinţii vor refuza în continuare, atunci,
    un grup de specialişti din Ministerul Sănătăţii îi va consilia din trei în trei
    luni. Dacă vor continua să refuze timp de un an, atunci vor primi un
    avertisment şi, ulterior, o amendă care poate ajunge până la 10.000 de lei
    (circa 2 mii de euro).

    Totodată, la înscrierea la grădiniță sau la școală, conducerea
    instituţiei trebuie să ceară părinților o adeverință care să constate fie
    respectarea schemei de vaccinare obligatorie, fie existența unor
    contraindicații, fie un calendar de recuperare a vaccinurilor lipsă. Altă
    prevedere a proiectului privind vaccinarea obligatorie: Ministerul Sănătății
    trebuie să aibă în orice moment un stoc care să acopere necesarul de vaccinuri timp
    de 18 luni. Acestea fiind spuse, antivaxerii, opozanţii vaccinării obligatorii,
    au făcut presiuni serioase asupra parlamentarilor, aceştia din urmă primind
    sute de mesaje în care li se cere să nu voteze o lege prin care copiii vor fi
    supuși injectării forțate impuse de marea ocultă mondială. Sunt invocate
    libertatea de a alege, opusă dictaturii, precum şi teama că în crearea vaccinurilor ar putea fi folosite
    microorganisme obţinute prin inginerie genetică. În consecinţă, în plin an
    electoral, dacă unele partide parlamentare au decis la scenă deschisă să voteze
    pentru vaccinarea obligatorie, altele au lăsat la latitudinea fiecărui membru
    să hotărască ce va face în momentul votului.

    PSD şi ProRomânia, în opoziţie,declară
    că susțin fără rezerve vaccinarea obligatorie a copiilor pentru a-i proteja în
    fața riscurilor epidemice. În schimb, deşi în PNL, la guvernare, şi în USR, a
    treia forţă din Parlament, există un puternic curent pro-vaccinare, sunt şi parlamentari
    care se opun sau se abţin. Să ne amintim doar că, potrivit statisticilor
    UNICEF, în România, de la debutul epidemiei de rujeolă (2016) și până la
    finalul lunii noiembrie 2019, s-au înregistrat aproape 19 mii de cazuri şi peste
    60 de decese. Majoritatea îmbolnăvirilor s-au produs în cazul copiilor
    nevaccinați.

  • Jurnal românesc – 24.10.2017

    Jurnal românesc – 24.10.2017

    Miniştrii Muncii din statele membre ale Uniunii Europene au ajuns, luni seară, la Luxemburg, la un acord asupra unei reforme a directivei privind lucrătorii detaşaţi. Patru ţări – Polonia, Ungaria, Letonia şi Lituania – au votat împotriva acordului ce prevede că muncitorii detaşaţi vor putea lucra cel mult 12 luni în alt stat membru al Uniunii – ceea ce a dorit Franţa -, dar cu menţiunea că durata poate fi prelungită cu încă şase luni la cererea întreprinderii. Potrivit site-ului Euractiv.ro., Romania a votat în favoarea modificărilor. Franţa a mai fost nevoită să cedeze în sectorul transportului rutier, un punct deosebit de delicat, pentru că ţările din grupul de la Vişegrad (Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia), dar şi Spania şi Portugalia, erau îngrijorate de consecinţele negative ale reformei asupra şoferilor lor.



    Senatul a adoptat, luni, proiectul de lege privind vaccinarea persoanelor în România, din care a fost eliminată data de intrare în vigoare a legii, care iniţial era 1 ianuarie 2018. Proiectul instituie obligaţia vaccinării copiilor cu vaccinurile prevăzute în calendarul naţional de vaccinare, precum şi cu cele administrate în situaţii epidemiologice speciale întregii populaţii sau unor grupuri de populaţie. Astfel, copiii nevaccinaţi nu vor mai fi primiţi în şcoli şi grădiniţe. Proiectul mai prevede că, la înscrierea copiilor, instituţiile de învăţământ au obligaţia să solicite o adeverinţă emisă de medicul de familie, care atestă vaccinările obligatorii împotriva difteriei, a tetanosului, tusei convulsive, poliomielitei, rujeolei, rubeolei, oreionului şi a hepatitei B. De asemenea, potrivit documentului, sancţiunile pentru părinţii care refuză vaccinarea copiilor pot merge de la avertisment, până la amenzi de 10.000 de lei. Senatul a fost prima cameră sesizată în acest caz. Urmează ca forul decizional să fie Camera Deputaţilor.



    Ambasada României la Madrid continuă, vineri, la sediul său, sesiunile de Networking pentru comunitatea oamenilor de afaceri români din Spania. La eveniment pot participa cetăţenii români care au înfiinţat o companie în Spania sau care fac parte din conducerea unor companii spaniole şi care doresc dezvoltarea unor viitoare relaţii de afaceri. În cadrul întâlnirii va fi lansată baza de date creată special pentru companiile româneşti din Spania şi va fi prezentat ghidul Cum să faci afaceri în Spania?. Vor fi prezenti antreprenori români din Spania din domenii diverse (construcţii, servicii juridice, distribuţie, turism, organizare evenimente, comunicaţii, transporturi, alimentaţie publică, servicii imobiliare, comerţ, etc.). Având în vedere numărul limitat de locuri, prezenţa la eveniment se va face numai pe baza transmiterii unui e-mail de înregistrare (nume şi prenume, denumirea companiei, un număr de telefon de contact), până la data de 24 octombrie, la adresa madrid.economic@mae.ro şi a primirii confirmării de participare din partea ambasadei.



    Poliţia Română a anunţat, marţi, de Ziua Naţiunilor Unite, că participă cu efective la efortul internaţional de stabilizare şi de reconstrucţie în teatrele de operaţii ale misiunilor ONU. În prezent, 18 ofiţeri români fac parte din şase misiuni de menţinere a păcii, sub egida Organizaţiei, de pe trei continente: America, Africa şi Europa. Este vorba de Misiunile ONU din Cipru, RD Congo, Liberia, Sudanul de Sud şi Haiti, precum şi de cea de la Departamentul de Menţinere a Păcii de la New York. În aceste misiuni, poliţiştii români au, în funcţie de mandatul internaţional, atribuţii executive, de monitorizare, îndrumare şi consiliere.

  • Retrospectiva săptămânii 06.08 – 12.08.2017

    Retrospectiva săptămânii 06.08 – 12.08.2017

    Legea vaccinării românilor


    Guvernul român a adoptat, săptămâna aceasta, proiectul de lege privind
    organizarea şi finanţarea activităţii de vaccinare a populaţiei. Acesta
    instituie obligaţia imunizării copiilor cu substanţele prevăzute în Calendarul
    naţional de vaccinare, precum şi a întregii populaţii sau unor grupuri cu cele
    administrate în situaţii epidemiologice speciale. Răspunderea privind
    prezentarea copilului la vaccinare le revine părinţilor, care pot, însă, refuza
    acest lucru în scris. În acest
    context, ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, a
    precizat, că în ultima lună, au fost vaccinaţi 67.000 de copii. 43.000 nu au
    fost găsiţi la domiciliu, dar vor fi căutaţi din nou, iar rata de refuz a
    vaccinării a fost de 12%. Proiectul de lege al Guvernului mai prevede
    înfiinţarea unui grup tehnic de coordonare a activităţilor de vaccinare
    în cadrul Ministerului Sănătăţii, care va elabora strategia naţională de
    vaccinare, iar în judeţe şi în Bucureşti vor fi înfiinţate comisii locale care
    vor supraveghea activitatea de vaccinare. Actul normativ stabileşte, totodată,
    constituirea unui stoc de rezervă de vaccinuri, care va fi folosit în situaţii
    speciale. Proiectul legii vaccinării va fi trimis Parlamentului spre dezbatere
    şi aprobare şi urmează să
    intre în vigoare la 1 ianuarie 2018. Un astfel de act normativ a devenit
    cu atât mai necesar cu cât România este afectată de o severă epidemie de
    rujeolă, care a condus, până acum, la mii de îmbolnăviri şi peste 30 de morţi. În prezent, foarte mulţi
    părinţi refuză vaccinarea. Temerile lor sunt legate de eventualele efecte
    secundare pe care le-ar putea avea vaccinurile asupra celor mici. În spiritul misiunii
    sale publice, Radio România s-a alăturat demersurilor de informare despre
    beneficiile vaccinării şi a derulat o campanie de informare prin care a atras
    atenţia asupra pericolelor la care sunt expuşi copiii ai căror părinţi refuză
    imunizarea.



    Mărirea accizei la carburanţi?


    Preţul combustibililor
    auto ar urma să crească în mai puţin de o lună, potrivit unui nou proiect de
    modificare a Codului Fiscal, pus în dezbatere publică. Ministerul de Finanţe de
    la Bucureşti intenţionează să majoreze cu peste 20%, de la 1 septembrie,
    accizele la benzină şi motorină, aducându-le la nivelul de anul trecut, când
    conţineau o supra-acciză.
    În proiectul de act normativ măsura este justificată prin faptul că în România
    se înregistrează unele din cele mai mici preţuri la carburanţi din Uniunea
    Europeană, dar şi unele din cele mai scăzute ponderi ale taxelor în preţul
    benzinei şi motorinei, în viziunea guvernanţilor, încasările din accize pe acest segment scăzând
    simţitor de la începutul lui 2017. În România sunt aproximativ 27.000
    de firme de transport rutier de marfă şi persoane. Acestea sunt extrem de
    nemulţumite de planurile Guvernului şi susţin că majorarea accizei ar putea
    avea un efect invers, de scădere a încasărilor la bugetul de stat, nu o
    creştere, aşa cum se speră. Altfel spus, circa 70% din alimentările actuale ale transportatorilor internaţionali
    de pe teritoriul României s-ar putea reorienta în afara ţării, lucru ce ar avea
    un impact dezastruos asupra bugetului de stat.


    Centenarul Marelui Război marcat
    la Mărăşeşti


    Pe 6 august s-au împlinit 100 de
    ani de la începutul celei mai importante acţiuni
    militare româneşti din Primul Război Mondial – lupta de la Mărăşeşti, din estul
    ţării. În amintirea acelui moment, în România au avut locevenimentemilitare şi religioase pentru eroii căzuţi la datorie.Oficialii români la cel mai înalt nivel au participat la o impresionantă
    ceremonie la Mausoleul de la Mărăşeşti. Considerat
    unul dintre cele mai impunătoare monumente din ţară, acesta a fost inaugurat pe 18 septembrie 1938, pe locul în care,
    în vara lui 1917, Armata Română i-a ţinut piept celei germane, mult superioare
    tehnic. Au murit, atunci, 480 de ofiţeri şi peste 21.000 de soldaţi români. Acum, Mausoleul de la Mărăşeşti adăposteşte osemintele a peste 5 mii dintre ei.



    Caniculă şi vijelii în toată România


    După o singură zi, marţi, în care temperaturile au fost normale pentru
    această perioadă a anului, începând de miercuri, treptat, valul de căldură s-a
    extins şi intensificat în toată România. Abia duminică ar urma să înceapă o răcorire dinspre vest, dar aceasta se va face cu instabilitate
    atmosferică. Actualul val de căldură care traversează ţara, vine după ce,
    săptămâna trecută, meteorologii români au emis coduri galben, portocaliu şi
    roşu de caniculă şi informări de disconfort termic, iar indicele de temperatură-umezeală
    a atins şi chiar depăşit 80 de unităţi … În unele zone, temperaturile au fost
    mai mari de 40 de grade Celsius la umbră. Din cauza valorilor extrem de
    ridicate, mai multe persoane au murit şi sute au avut nevoie de îngrijiri
    medicale. Pe calea ferată au fost impuse restricţii de viteză pentru evitarea
    accidentelor, iar pe autostrăzi şi drumuri naţionale a fost interzisă
    circulaţia vehiculelor de mare tonaj.

  • Raport naţional privind vaccinurile

    Raport naţional privind vaccinurile

    Cele 8 mii de
    îmbolnăviri şi peste 30 de decese cauzate de rujeolă au făcut ca Organizaţia
    Mondială a Sănătăţii să includă România între cele cinci ţări care, la un loc,
    totalizează peste 80% din numărul de cazuri la nivel global.

    Potrivit
    Guvernului de la Bucureşti, la ora actuală, peste 220.000 de copii sunt
    nevaccinaţi împotriva rujeolei. Această situaţie l-a determinat pe premierul
    Mihai Tudose să îi ceară ministrului Sănătăţii un raport amănunţit despre
    vaccinare, care s-a soldat,
    deja, cu victime colaterale: a
    fost făcută propunerea ca şefii Direcţiilor de Sănătate Publică din
    cinci judeţe şi adjuncţii acestora să fie schimbaţi din funcţie din cauza
    proastei gestionări a campaniei de vaccinare împotriva rujeolei. Mai precis, în
    cele cinci judeţe, rata vaccinării este sub 50%, în timp ce obiectivul asumat
    de România este de 95 de procente. Apoi, în viziunea primului-ministru, şi atitudinea unor părinţi
    lasă de dorit. Temându-se de
    eventualele efecte secundare pe care le-ar putea avea vaccinurile, ei refuză să
    îşi imunizeze copiii.

    În opinia lui Mihai Tudose, instituţiile statului,
    inclusiv Protecţia Copilului, ar trebui să aibă un cuvânt de spus în această
    situaţie: Din
    punctul meu de vedere personal, vă spun că acel părinte care refuză vaccinarea
    pune în pericol viaţa copilului. Decide el asupra copilului, care face sau nu
    poliomielită, face sau nu rujeolă, moare sau nu … Iertaţi-mă, alţi părinţi
    sunt decăzuţi din drepturi pentru fapte mult mai puţin grave. Când un părinte
    îşi condamnă, practic, copilul la moarte, nu ştiu în ce măsură se mai poate
    vorbi despre drepturi părinteşti.

    Potrivit raportului ministerului
    Sănătăţii, epidemia de rujeolă cu care se confruntă România, cu o mortalitate
    ridicată de patru la o mie de cazuri, dublu faţă de cea cunoscută în literatura
    de specialitate, care este de cel mult două la o mie de cazuri, a fost generată
    de scăderea continuă a imunizării populaţiei din ultimii zece ani. Pe lângă
    faptul că părinţii nu şi-au adus copiii la medicul de familie, de vină a fost
    şi lipsa periodică a vaccinului.

    Medicul Sandra Alexiu, vicepreşedintele
    Societăţii Naţionale a Medicilor de Familie, subliniază că o rată ridicată a
    imunizării presupune asigurarea stocurilor de vaccin. Şi nu e vorba doar de cel
    împotriva rujeolei! Sandra Alexiu: Sigur, în momentul ăsta, e vaccin. Dar
    nu avem alte vaccinuri – lipseşte vaccinul tetravalent, nu avem cu ce vaccina
    copiii de 14 ani, nu avem cu ce vaccina gravidele, nu avem cu ce vaccina plăgi.
    Dacă am avea această continuitate, ar fi mult mai simplu pentru noi să putem
    desfăşura activitatea de vaccinare curentă. La ora actuală, noi trebuie să
    gândim schemă de recuperare pentru fiecare caz în parte, o schemă
    personalizată, pentru că o vreme a lipsit un vaccin, o vreme a lipsit altul …

    În tot acest context, o lege a vaccinării a devenit necesară în România. Un
    proiect de act normativ este dezbătut de Guvern, pentru a fi, apoi, trimis spre
    dezbatere în Parlament. O responsabilizare atât a autorităţilor şi medicilor,
    cât şi a părinţilor este necesară.

  • Retrospectiva săptămânii 09.04 – 15.04.2017

    Retrospectiva săptămânii 09.04 – 15.04.2017

    Scandalul
    pensiilor private – decizii şi sancţiuni


    Autoritatea de Supraveghere Financiară din România a
    sancţionat, joi, NN, cel mai mare fond de pensii din ţară (administrate privat
    – Pilonul II), pentru transmiterea de informaţii menite să destabilizeze
    sistemul de pensii. Decizia a fost luată după ce, miercuri, NN a trimis un mail
    clienţilor săi în care îi avertiza asupra unei eventuale decizii de
    naţionalizare a fondurilor de pensii private. Liviu Dragnea, liderul PSD, la
    guvernare, şi presedinte al Camerei Deputaţilor a anunţat că Parlamentul de la
    Bucureşti va începe, în zilele următoare, procedurile pentru demiterea
    întregii conduceri a ASF. Ministerul Finanţelor neagă categoric scenariul
    naţionalizării pensiilor private.







    Fostul deputat
    român Sebastian Ghiţă reţinut de politişti sârbi la Belgard


    Fostul deputat român Sebastian Ghiţă, aflat pe lista celor mai căutate persoane
    date în urmărire internaţională, a fost localizat şi
    reţinut de poliţişti sărbi, în noaptea de vineri spre sâmbătă, la Belgrad, după
    aproape patru luni de la dispariţia sa. Autorităţile române urmează să facă
    demersurile necesare pentru extrădarea omului de afaceri. În momentul
    depistării, el a prezentat pentru legitimare documente false care prezentau
    însemnele unui stat din Uniunea Europeană. Sebastian Ghiţă a dispărut pe 21
    decembrie 2016 şi a fost iniţial dat în urmărire naţională, după ce a încălcat
    termenii controlului judiciar. Pe 10 ianuarie, un complet de la Instanţa
    supremă a emis un mandat european de arestare pe numele lui Ghiţă, fiind dat şi
    în urmărire internaţională, prin Interpol. Ghita este judecat in doua dosare de
    coruptie si urmarit penal in alte doua.



    Depunerea la Parlament a Legii salarizării unitare amânată

    Depunerea mult asteptatului proiect al legii
    salarizării unitare a bugetarilor în Parlamentul de la Bucureşti, pentru a fi
    dezbătut şi adoptat, a fost
    amanata. Liderul PSD, Liviu Dragnea, care este si presedintele Camerei
    Deputatilor a precizat ca proiectul va fi in dezbatere publica si saptamana
    aceasta. Documentul prevede creşterea veniturilor lunare, în următorii cinci
    ani, cu peste 50% în medie, iar în total, creşterile salariale vor fi de 32 de
    miliarde de lei (peste 7 miliarde de
    euro). Premierul
    Sorin Grindeanu a anunţat că discuţiile cu sindicatele şi cu instituţiile
    vizate vor continua, însă, în Parlament, pentru a scurta timpul de adoptare a
    legii. Documentul care ar trebui sa intre în vigoare la 1 iulie, vizează toate
    instituţiile publice, mai puţin BNR şi Autoritatea de Supraveghere Financiară.
    Primele creşteri salariale vizează personalul militar şi poliţiştii. Pentru
    celelalte categorii de bugetari, salariile vor începe să crească de la 1
    ianuarie, anul viitor. Cel mai mare salariu din sistemul public îl va avea
    preşedintele şi va fi echivalentul a 12 salarii minime pe economie. Salariile
    celor mai înalţi demnitari vor scădea, dar cresc cele ale parlamentarilor,
    judecătorilor şi procurorilor.



    Proiectul legii vaccinării in Romania
    a fost publicat

    Ministerul roman al Sănătăţii a facut public, marti,
    proiectul Legii vaccinării. Acesta prevede înfiinţarea unor comisii judeţene de
    vaccinare, care vor putea interveni în cazul în care părinţii refuză schema obligatorie
    de imunizare. Ministrul de profil, Florian Bodog, a precizat ca, în
    urma dezbaterii publice si a celei parlamentare, in proiectul de lege va fi
    introdus un capitol care să prevadă sanctiuni.El a precizat că ministerul îşi va asuma
    tratamentul reacţiilor adverse ale vaccinării. Ministerul
    a anuntat ca 21 de persoane si-au pierdut viata din cauza rujeolei in Romania.
    Din septembrie anul trecut, circa patru mii de cazuri au fost inregistrate,
    potrivit Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor
    Transmisibile. Pentru a limita extinderea rujeolei, autorităţile sanitare
    continua campania de vaccinare a copiilor cu vârste cuprinse între 9 luni şi 9
    ani.




    Strategia de descentralizare a Romaniei, adoptata de Guvern

    Executivul de la Bucuresti a adoptat, miercuri,
    strategia de descentralizare a Romaniei. Vicepremierul Sevil Shhaideh a
    precizat ca in următoarele trei luni, toate ministerele vor efectua analize de
    impact ale strategiei de descentralizare, iar în maximum şapte luni se vor
    adopta legile sectoriale cu care se va opera descentralizarea. Domeniile
    incluse în acest proces sunt: agricultura, cultura, turismul, mediul,
    sănătatea, educaţia-activităţi extraşcolare, tineret şi sport. Obiectivul
    general asumat în strategie este transferarea de noi competenţe, cu excepţia
    celor de inspecţie şi control, la nivelul autorităţilor locale – primării, consilii locale şi judeţene – o
    mare parte dintre acestea fiind exercitate, acum, de direcţiile descentralizate
    ale ministerelor.



    Aglomeraţie în vămile din Romania

    Traficul s-a aglomerat
    în vămile României, după intrarea în vigoare, pe 7 aprilie, a unui nou
    regulament european care înăspreşte controalele la frontiere şi în contextul
    Sărbătorilor Pascale. Timpul de asteptare in vami variaza de la 60 de minute la
    10 ore, cele mai aglomerate fiind cele din nord-vestul tarii. Autorităţile
    încearcă să găsească un echilibru între securitatea cetăţenilor şi fluenţa
    traficului si recomanda sa utilizeze toate punctele de frontiera. Pentru a veni în sprijinul cetăţenilor români care se
    deplasează în străinătate în perioada Sărbătorilor Pascale, Ministerul de
    Externe a pus la dispoziţia acestora un Ghid de calatorie. El contine recomandări utile, informatii de
    interes pentru cele mai frecventate destinatii turistice din acesta perioada,
    dar si informaţii care pot ajuta cetăţenii români să evite eventualele situaţii
    neplăcute ce pot apărea pe perioada vacanţei sau a concediului lor în
    străinătate.



  • Dezbateri privind Legea vaccinării

    Dezbateri privind Legea vaccinării

    Ministerul Sănătăţii de la
    Bucureşti a pus în dezbatere publică, marţi, proiectul Legii vaccinării. Acesta
    prevede că, la înscrierea copiilor într-o instituţie de învăţământ, părintele
    trebuie să prezinte o adeverinţă care să ateste că vaccinurile obligatorii au
    fost făcute. În caz contrar, părintele are obligaţia să prezinte, în termen de
    60 de zile, calendarul de recuperare pentru vaccinările obligatorii sau
    adeverinţa contraindicaţiilor medicale pentru anumite vaccinuri.

    La rându-le,
    unităţile de învăţământ trebuie să solicite adeverinţa de vaccinare a copilului
    de la medicul de familie şi să suspende participarea la cursuri a copiilor care
    nu sunt vaccinaţi, în perioada unei epidemii confirmate de Direcţia de Sănatate
    Publică. De asemenea, la nivelul fiecarui judeţ se va înfiinţa o comisie de
    vaccinare, care va avea ca atribuţii luarea în evidenţă a copiilor nevaccinaţi,
    consilierea părinţilor şi stabilirea unui plan de recuperare. În cazul copiilor
    de trei ani care nu au primit vaccinurile obligatorii corespunzătoare,
    comisiile vor sesiza instituţiile abilitate pentru constatarea infracţiunii de
    rele tratamente aplicate minorului de către părinţi.

    Chiar dacă în forma
    propusă Legea vaccinarii nu are un capitol cu sancţiuni pentru părinţi, acest
    lucru se va schimba, susţine ministrul Sănătăţii, Florian Bodog: Proiectul
    de lege supus dezbaterii publice nu conţine un capitol de sancţiuni, dar, aşa
    cum ştim, orice lege care dorim să fie aplicată, şi care dorim să aibă un
    rezultat final, are nevoie de acest capitol de sancţiuni. Aceste sancţiuni vor
    apărea în lege urmare a dezbaterilor
    publice şi urmare a dezbaterilor care vor avea loc la nivelul Comisiilor de
    Sănătate din Senatului şi Camera Deputaţilor    .

    Legea vaccinării este binevenită, mai ales
    pe fondul epidemiei de rujeolă, instalată încă din toamna trecută. Peste 4.000
    de îmbolnăviri au fost confirmate, iar peste 20 de persoane şi-au pierdut
    viaţa. Consilierul ministrului Sănătăţii, Alexandru Rafila, subliniază cât de
    importantă este vaccinarea copiilor împotriva rujeolei: De ce se
    îmbolnăvesc aceste persoane? Pentru că virusul rujeolic circulă la copiii de
    vârstă, să spunem, între 1 şi 5 ani care nu au fost vaccinaţi. Si atunci,
    există riscul să se îmbonăvească cei cu vârstă mai mică de un an, care nu sunt
    protejaţi încă de vaccin.

    Pentru a creşte procentul de vaccinare a
    populaţiei, specialiştii recomandă măsuri precum aprovizionarea fără sincope cu
    toate tipurile de vaccinuri, sancţionarea celor care se fac vinovaţi de
    întârzieri nejustificate la livrare şi organizarea de campanii de informare.

  • Jurnal românesc – 10.04.2017

    Jurnal românesc – 10.04.2017

    Programul RABLA 2017 începe după Paşti.
    Programul de stimulare a înnoirii parcului auto vine din acest an cu bonusuri
    pentru cei care vor să-şi cumpere o maşină hibrid sau electrică. Prima de
    casare pentru maşinile cu propulsie clasică rămâne de 6.500 de lei, în timp ce
    pentru cele electrice urmează să se acorde un ecobonus ce poate ajunge până la
    10.000 de euro. Ministerul Mediului pune la bătaie, pentru Programul RABLA, 180
    de milioane de lei.


    Legea salarizării unitare pentru bugetari ar urma să
    intre în vigoare la 1 iulie, după dezbatere şi adoptare în Parlament. Ministrul
    muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a anunţat că proiectul, trimis legislativului, va
    putea fi modificat, inclusiv de către sindicate. Ministrul muncii a mai spus că
    primii care vor lua bani mai mulţi vor fi militarii şi poliţiştii, odată cu
    intrarea în vigoare a legii. Pentru celelalte categorii de bugetari, salariile
    vor începe să crească de la 1 ianuarie, anul viitor. Potrivit proiectului de
    lege privind salarizarea unitară, cea mai mare retribuţie din sectorul public
    îi va reveni preşedintelui ţării şi va fi echivalentul a douăsprezece salarii
    minime pe economie. Vor creşte, de asemenea, şi salariile parlamentarilor, dar
    şi ale judecătorilor şi procurorilor.


    Legea vaccinării – în dezbatere publică pe site-ul
    oficial al Ministerului Sănătăţii, potrivit ministrului Florian Bodog. El a
    precizat, recent, că pentru vaccinurile care necesită doar contracte de
    achiziţie vor exista acorduri-cadru încheiate pe o perioadă de patru ani,
    pentru a fi prevenite problemele de aprovizionare. Legea vaccinării va ajunge
    în Parlament peste o lună.


    Episcopul Macarie Drăgoi, reprezentant al Episcopiei
    Ortodoxe a Europei de Nord a vizitat-o pe românca rănită în atentatul care a
    avut loc vineri la Stockholm, în Suedia. Femeia, de 83 de ani, este internată
    într-un spital din capitala suedeză. Ea a fost lovită de fragmente de beton
    proiectate de camionul care a intrat în mulţime şi are piciorul fracturat în
    două locuri. Potrivit unui comunicat al Episcopiei Europei de Nord, episcopul
    Macarie a încurajat-o pe rănită şi i-a oferit ajutorul de care ar putea avea
    nevoie. 4 persoane şi-au pierdut viaţa şi 15 au fost rănite în urma atacului de
    la Stockholm.


    Poliţia de Frontieră preconizează o creştere a numărului
    de persoane şi autoturisme care vor tranzita graniţele cu Republica Moldova,
    Bulgaria şi Ungaria pe măsură ce se apropie sărbătorile pascale. Purtătorul de
    cuvânt al instituţiei, Alexandra Popescu, recomandă folosirea tuturor punctelor
    de trecere a frontierei pentru a se evita aglomeraţia şi creşterea timpilor de
    aşteptare. Aceasta a declarat că s-a suplimentat personalul care îşi desfăşoară
    activitatea la controlul documentelor şi echipamentele folosite pentru
    verificarea documentelor. Va fi folosită la maximum infrastructura punctelor de
    trecere a frontierei şi în funcţie de trafic se vor crea fluxuri suplimentare
    de control în punctele de frontieră pe sensul de intrare sau de ieşire din
    ţară, după caz – a mai anunţat oficialul.


    Poliţiştii români au desfăşurat, în prima parte a
    anului, o operaţiune împotriva pirateriei online. Au fost întocmite 185 de
    dosare penale, dintre care 57 ţin de proprietate intelectuală, 60 pentru
    înşelăciune şi 26 pentru evaziune fiscală, se arată într-un comunicat de presă.
    Au fost depistate totodată 54 de persoane bănuite de comiterea de infracţiuni
    economice şi au fost recuperaţi peste 850.000 de lei, iar bunuri de aproape
    80.000 de lei au fost confiscate.

  • Jurnal românesc – 24.10.2016

    Jurnal românesc – 24.10.2016

    Susţinători ai Unirii României cu Republica Moldova s-au întâlnit, duminică, la Bucureşti, cu reprezentanţi ai partidelor politice româneşti. Ei consideră că, în actualul context geopolitic, Unirea celor două state este singura soluţie pentru ca etnicii români din Republica Moldova să nu cadă victime unei agresiuni ruseşti, ca cea împotriva Ucrainei. Sâmbătă, în Capitală, a avut loc un marş în favoarea Unirii, la care au venit şi numeroşi cetăţeni din Republica Moldova. Acţiunea a fost marcată de incidente între protestatari şi jandarmi. Marşurile pentru Basarabia au fost inaugurate în Bucureşti în 2012, când s-au comemorat 200 de ani de la prima anexare a acestei provincii de către Rusia, pe atunci, ţaristă. Pe o parte a teritoriului Basarabiei istorice, intrată în componenţa României după Primul Război Mondial şi reanexată de URSS în 1940, a fost creată actuala Republică Moldova.



    Ceremonia de reînhumare a osemintelor a 594 de militari români căzuţi în luptele de la Stalingrad (astăzi, Volgograd), în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, va avea loc, marţi, la Rossoşka, Federaţia Rusă, în contextul sărbătoririi Zilei Armatei României. Serviciul religios va fi oficiat de către un preot militar roman. Proiectul de înhumare a osemintelor militarilor români într-un singur cimitir a fost demarat de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor încă din anul 2014. Inaugurat în anul 2015, cu prilejul Zilei Armatei României, Cimitirul de Onoare Românesc de la Rossoşka se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 6.000 metri pătraţi. Anul trecut, statul român a realizat primele exhumări în regiunea Volgograd, fiind identificate rămăşiţele a 72 de militari români ce au fost reînhumate cu prilejul inaugurării cimitirului. Exhumările din regiune au continuat şi în anul 2016, iar în punctul de luptă Gromki au fost identificate osemintele celor 594 de militari români care vor fi strămutate în aşezământul social-cultural românesc de la Rossoşka.



    Ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a declarat că legea vaccinării este în pregătire şi va fi disponibilă public în următoarele săptămâni. La finalul lunii septembrie, Avocatul Poporului a cerut explicaţii Ministerului Sănătăţii cu privire la proiectul privind vaccinarea obligatorie. Solicitarea a venit în contextul epidemiei de rujeolă, Ministerul Sănătăţii precizând că, în România, au fost înregistrate 675 de cazuri de rujeolă în decursul a opt luni. Au fost înregistrate trei decese, în timp ce anul trecut au fost înregistrate doar şapte cazuri de îmbolnăvire.



    Numărul românilor cu credite la bănci şi care figurează cu restanţe mai mari de 30 de zile la plata ratelor a crescut, în intervalul ianuarie-august a acestui an, cu circa 46.000, până la peste 750.000 de persoane, potrivit datelor agregate de BNR. Un număr mai mare de restanţieri a fost înregistrat în luna iunie, când erau 754.000 de persoane în urmă cu plata ratelor. Specialiştii din piaţă susţin că avansul numărului de restanţieri poate avea legătură cu noile legi precum darea în plată sau discuţii pe tema altor modificări legislative cum ar fi conversia creditelor în franci, care să îi fi determinat pe debitori să se gândească că ar putea scăpa de credit şi de aceea au decis să amâne plata.

  • Vaccinarea copiilor, în dezbatere

    Vaccinarea copiilor, în dezbatere

    Vaccinarea salvează vieţi, spun
    specialiştii din sănătate. Ei fac un apel pentru respectarea programelor
    obligatorii de vaccinare, în condiţiile în care tot mai multe cazuri de rujeolă
    apar în România. Numărul acestor
    cazuri, peste 600 de la începutul anului şi decesul a trei bebeluşi au justificat declanşarea, săptămâna trecută, a
    alarmei de epidemie. În acest
    context, s-a cerut evaluarea, de urgenţă, a
    masurilor de apărare, la nivel naţional,
    împotriva acestor boli.

    Un număr foarte mare de copii nu sunt vaccinaţi, arată evaluările
    începute de Direcţiile Judeţene de Sănătate Publică. Societatea civilă a reacţionat
    prompt, iar Avocatul Poporului s-a
    sesizat din oficiu
    şi a cerut Ministerului Sănătăţii să explice de ce proiectul de
    lege privind vaccinarea obligatorie nu a parcurs, din aprilie până acum, nicio etapă prevăzută de lege. Pe de altă
    parte, medicii de familie şi reprezentanţii Ministerului Sănătăţii condamnă
    refuzul părinţilor de a-şi vaccina copiii, cu toate că această măsură de
    prevenire a bolilor, soldate uneori, cu decesul, nu este obligatorie prin lege. Ministerul de resort a anunţat că va demara o amplă campanie de
    prezentare a beneficiilor vaccinului anti-rujeolic, pentru ca numărul celor
    nevaccinaţi să scadă.


    Medicul Gindrovel Dumitra,
    coordonatorul grupului de vaccinologie al Societăţii Naţionale pentru Medicina Familiei spune: Avertizăm, nu numai noi, medicii de familie, ci şi guvernanţii, asupra
    posibilităţii reîntoarcerii anumitor boli infecţioase, boli eliminate, să
    zicem, adică nu sunt încă eliminate. În acest moment, este eradicată doar variola şi
    este eliminată doar poliomielita; exista un obiectiv atât pentru
    rujeolă, cât şi pentru rubeolă impus de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii, ca până în anul 2015 acestea să
    fie eliminate, la nivelul Europei. Ei, iată, că nu se întâmplă
    acest lucru. Nu atingem anumite ţinte tocmai datorită unor elemente pe care nu le putem prevedea.

    România se află pe primele
    locuri în Uniunea Europeană la capitolul deceselor înregistrate în rândul copiilor
    sub 5 ani, potrivit datelor publicate de UNICEF şi Organizaţia Mondială a
    Sănătăţii. Specialiştii spun că vaccinarea este o modalitate eficientă de
    reducere a mortalităţii infantile.

    Aflată în
    proces de avizare, legea vaccinării ar putea reglementa cu mai multă rigoare acest domeniu. Bunăoară, toţi furnizorii de servicii medicale care se
    ocupă cu vaccinarea, indiferent dacă sunt din sistemul public sau privat, vor fi obligaţi să se înregistreze în Registrul Electronic unic Naţional de Vaccinări. Acesta va ţine o evidenţă
    centralizata, pe
    baza căreia vor putea fi elaborate strategii naţionale şi
    va fi cunoscut gradul de vaccinare a populaţiei României.