Tag: Legende medievale

  • Sighişoara

    Sighişoara

    La
    sfârşitul acestei săptămâni, oraşul Sighişoara va fi în sărbătoare! De 25 de
    ani, în micul oraş situat în centrul Transilvaniei este organizat, în ultimul
    weekend al lunii iulie, un festival care promovează cetatea medievală a
    Sighişoarei, înscrisă în anul 1999 în patrimoniul cultural mondial UNESCO. Legende medievale este tema ediţiei din
    acest an a Festivalului Sighişoara medievală care îşi propune, ca de fiecare
    dată, să aducă în atenţia publicului vizitator animaţia cetăţii din perioada
    medievală, cu domniţe şi cavaleri, cu muzică şi teatru, cu meşteşugari şi
    târgoveţi. Toate acestea vor avea loc în ansamblul medieval aflat pe dealul
    care domină oraşul modern. Mihai Serghei Todor, unul dintre iniţiatorii acestui
    festival şi regizorul artistic al ediţiei din acest an a Festivalului
    Sighişoara Medievală, ne spune ce se va întâmpla în cetate: Ne bazăm foarte mult pe activităţi, spectacole ce ne duc cu gândul la
    Evul mediu, de la muzica medievală până la teatrul medieval, poezia medievală,
    artele mânuirii armelor medievale şi chiar la spectacole cu cai, turniruri.
    Având în vedere că sunt o serie de ateliere deschise publicului, în care
    publicul va descoperi lumea medievală prin artă, vor exista momente interactive
    între toţi spectatorii şi artiştii care vor prezenta aceste momente.


    În
    apropierea Pieţei Mari, unde vor fi organizate multe spectacole din programul
    festivalului, se află clădirea istorică a Primăriei, precum şi Turnul cu ceas, în incinta căruia este amenajat, pe
    6 nivele, Muzeul de Istorie al oraşului. Mecanismul ceasului funcţionează, din
    anul 1906, la penultimul nivel al turnului şi, pe lângă acele ceasului, acesta acţionează
    o platformă rotativă cu 7 figurine care simbolizează cele
    şapte zile ale săptămânii. Tot din Piaţa Mare se ajunge uşor la Biserica din
    Deal
    , urcând pe Scara Acoperită. Treptele din piatră sunt acoperite de o construcţie din lemn, astfel că
    aspectul general este acela al unui tunel. I se mai spune şi Scara Şcolarilor deoarece acesta era drumul celor care urcau la şcoala
    aflată ceva mai sus faţă de Piaţa Mare. Regizorul artistic al Festivalului
    Sighişoara Medievală, Mihai Serghei Todor, îşi aminteşte cum a contribuit acest
    festival la dezvoltarea turistică a Sighişoarei: La început,
    Sighişoara era doar un spaţiu turistic interesant, puţin vizitat, pe alocuri
    chiar destul de pustiu, mi-aduc aminte când am ajuns prima dată acolo şi am
    jucat. Era un singur hotel, eventual
    o pensiune. Când se organizează un
    festival, ai nevoie de spaţii de cazare Şi încetul cu încetul iată că s-au dezvoltat din clădirile vechi, care
    erau oarecum lăsate în paragină, şi
    investitorii le-au luat, le-au renovat, au făcut nişte hoteluri extraordinare şi
    iată că turismul s-a dezvoltat şi a dezvoltat şi oraşul.


    Atestată
    în anul 1280, Sighişoara a fost un important centru meşteşugăresc în cadrul
    căruia îşi desfăşurau activitatea 19 bresle, care aveau obligaţia de a
    întreţine turnurile de apărare ale cetăţii, nouă dintre ele putând fi văzute şi
    acum. Forma generală a cetăţii s-a păstrat în timp, astfel încât acum pot fi
    văzute clădiri masive, cu faţade în diferite culori şi dispuse pe străzi
    înguste. În unele clădiri sunt amenajate magazine, cafenele, restaurante,
    pensiuni şi hoteluri.