Radio România Internațional

Tag: legi

  • Parlamentul ucrainean a revizuit legi care privesc drepturile minorităţilor

    Parlamentul ucrainean a revizuit legi care privesc drepturile minorităţilor

    Protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale este importantă pentru un stat ucrainean incluziv, a afirmat, vineri, ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, în cadrul unei declaraţii comune cu viceprim-ministrul pentru integrare europeană şi euroatlantică al Ucrainei, Olga Stefanişina.



    Şefa diplomaţiei române a vorbit în contextul în care Parlamentul ucrainean a adoptat vineri un act normativ prin care sunt revizuite mai multe legi care privesc drepturile minorităţilor naţionale.



    Proiectul de lege propus de autorităţile de la Kiev pentru amendarea legislaţiei relevante constituie un pas pozitiv înainte şi un demers salutar, a arătat Odobescu. Ea a adăugat că partea română va continua să aibă o abordare transparentă şi constructivă pe această temă. Protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale este în egală măsură importantă pentru un stat ucrainean incluziv, democratic şi european şi salutăm eforturile guvernului ucrainean în acest sens, a evidenţiat aceasta.



    La rândul său, Olga Stefanişina a spus că legislaţia privind minorităţile naţionale este foarte importantă. A fost redactată pentru a cuprinde un dialog incluziv cu minorităţile naţionale. Le suntem recunoscători minorităţii române care s-a implicat în întregul proces şi colegilor din Guvernul român care au împărtăşit cu noi legislaţia şi bunele practici de aici. (…) În Ucraina avem mii de copii care beneficiază de educaţia în limba română. Acum acest grup va fi mai mare. Ucraina a aplicat decizia de a recunoaşte limba română ca limbă a Republicii Moldova. Trebuie să facem eforturi pentru implementarea legislaţiei în acest nou cadru educaţional, să folosim diverse instrumente pentru susţinerea minorităţilor naţionale. Avem mult până acolo, dar în fine am încheiat faza care priveşte legislaţia care este clară şi abordează toate bunele practici, inclusiv recomandările Comisiei de la Veneţia, a punctat oficialul din Ucraina.



    Noul act normativ recent adoptat ţine cont de recomandările Comisiei de la Veneţia şi de criteriile Comisiei Europene pentru lansarea negocierilor de aderare a Ucrainei la UE, relatează agenţia Reuters şi publicaţia ucraineană European Pravda.



    Potrivit unui comunicat al Parlamentului ucrainean, actul normativ asupra amendamentelor aduse unor legi ale Ucrainei pentru luarea în considerare a evaluării experţilor Consiliului Europei şi organismelor sale privind drepturile minorităţilor (comunităţilor) naţionale în unele zone revizuieşte şapte legi: legea asupra autoguvernării locale în Ucraina, legea asupra educaţiei superioare, legea educaţiei, legea privind asigurarea folosirii limbii ucrainene ca limbă de stat, legea asupra educaţiei secundare generale cuprinzătoare, legea asupra minorităţilor (comunităţilor) naţionale şi legea presei. Aceste legi conţin prevederi legate de unele aspecte ale respectării drepturilor minorităţilor naţionale în sferele educaţiei şi folosirii limbilor minorităţilor.



    În urma amendamentelor adoptate prin acest act normativ, instituţiile de învăţământ superior private vor avea dreptul să-şi aleagă liber limba de studiu dacă aceasta este una din limbile oficiale ale Uniunii Europene, dar vor trebui să asigure că persoanele înscrise în aceste instituţii studiază şi limba de stat a Ucrainei, ca disciplină academică separată.



    De asemenea, în clasele (grupele) care studiază în limbi ale minorităţilor naţionale care sunt limbi oficiale ale Uniunii Europene, dreptul de a folosi respectiva limbă a minorităţii naţionale în procesul de învăţământ va fi garantat împreună cu limba de stat a Ucrainei.



    Persoanele aparţinând minorităţilor naţionale ale căror limbi sunt limbi oficiale ale Uniunii Europene şi care şi-au început ciclul de învăţământ secundar înainte de 1 septembrie 2018 în limba respectivei minorităţi naţionale vor avea dreptul să-şi continue procesul educaţional până la încheierea ciclului lor de învăţământ secundar conform regulilor aplicate înaintea intrării în vigoare a legii privind protejarea funcţionării limbii ucrainene ca limbă de stat.



    Niciuna din noile prevederi nu se va aplica limbii ruse, întrucât aceasta este limba statului agresor.

  • Premierul, responsabilitate pentru modificarea legilor siguranţei naţionale

    Premierul, responsabilitate pentru modificarea legilor siguranţei naţionale

    Premierul Nicolae Ciucă a declarat că este nevoie ca legile apărării şi siguranţei naţionale să fie primenite, subliniind că îşi asumă întreaga responsabilitate pentru parcursul transparent şi democratic pe care îl vor urma aceste acte normative.



    “Este nevoie ca aceste legi să fie modificate pentru că sunt legi care au fost aprobate la începutul anilor 90. Sunt legi care trebuie să fie aliniate la noile prevederi constituţionale, şi, de asemenea, sunt legi care trebuie adaptate la actuala situaţie geostrategică, inclusiv la responsabilităţile ce decurg din statutul de ţară membră a UE şi a Alianţei Nord Atlantice. Şi este cât se poate de limpede că orice lege trebuie să fie modificată în conformitate cu evoluţia, dinamica evoluţiei societăţii sau a instituţiei pentru care ea a fost adoptată şi aici, îmi pare foarte rău pentru că s-a ajuns la această diluare a relevanţei legilor apărării şi siguranţei naţionale pentru că, probabil, a fost nevoie ca ele să apară în spaţiul public într-o formă în care era absolut nefinalizată, nu se intrase în analiză cu niciuna dintre ele şi, în calitate de prim-ministru, îmi asum întreaga responsabilitate pentru parcursul transparent şi democratic pe care îl vor urma aceste legi”, a spus Ciucă într-un interviu realizat de Maria Ţoghină în programul “Serviciul de noapte” la Radio România Actualităţi.



    Potrivit premierului, cu cât mai repede sunt adoptate aceste legi, cu atât este mai bine.



    “Suntem la 33 de ani de la Revoluţie şi am luptat pentru democraţie şi libertate. Avem datoria ca în continuare să dăm garanţii că atât libertăţile individuale, cât şi tot ceea ce ţine de elementele specifice, caracteristice societăţilor democratice nu vor fi afectate vreodată de aceste prevederi. Pot să înţeleg temerea şi sunt convins că, la fel ca mine, o înţeleg toţi cei responsabili în domeniu, dar, totodată, pot să dau garanţii şi să asigur că nu vor avea alt parcurs decât cel pe care trebuie să-l aibă şi să urmeze procedurile de dezbatere şi de aprobare, atât la nivelul Guvernului, până când se adoptă forma finală să meargă să obţină aprobarea în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, să intre la dezbatere în comisiile de specialitate în Parlamentul României şi să fie aprobate în Parlamentul României. Cu cât mai repede cu atât mai bine, pentru că avem nevoie de această primenire legislativă în domeniul apărării şi securităţii naţionale”, a susţinut premierul Nicolae Ciucă la Radio România Actualităţi.



    Pe de altă parte, premierul Ciucă a afirmat că a aprobat fără echivoc demisia din funcţie a ministrului Agriculturii, Adrian Chesnoiu, şi a menţionat că integritatea rămâne un reper extrem de important în evaluarea miniştrilor.



    ‘Încă de la preluarea mandatului am convenit că la şase luni de zile se va desfăşura această activitate de evaluare a fiecărui ministru în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor sectoriale, conform portofoliului, stabilite prin programul de guvernare. În primul rând, trebuie să analizăm după reperele şi obiectivele stabilite prin programul de guvernare şi am convenit să nu se întâmple la şase luni, pentru că asta însemna să discutăm în luna iunie, când eram în plin proces de derulare a jaloanelor şi ţintelor pe trimestrul al II-lea. În felul acesta, am convenit în coaliţie ca această evaluare să se desfăşoare la finalul lunii iunie, când vor fi fost îndeplinite toate jaloanele şi ţintele şi în funcţie de aceasta să se ia şi decizia de evaluare a fiecărui ministru în parte. Integritatea reprezintă un reper nu important, extrem de important în evaluarea miniştrilor şi reacţia de astăzi a fost una pe măsură, domnul ministru Chesnoiu prezentându-şi demisia pe care am aprobat-o fără echivoc, urmând să se deruleze procedurile la nivelul Guvernului privind nominalizarea unui ministru interimar în perioada următoare, până când va fi o decizie politică privind înlocuirea domniei sale’, a spus premierul în interviul de la Radio România Actualităţi.



    Puteţi urmări aici prima parte a interviului:





    Puteţi urmări aici doua parte a interviului:



  • Unirea românilor din 1859

    Unirea românilor din 1859


    La mijlocul secolului al XIX-lea, românii
    trăiau împărțiți în trei principate, peste care treceau marile imperii
    europene. Transilvania era o provincie sub controlul fie al coroanei maghiare,
    fie al Curții de la Viena. Românii, deși majoritari, nu aveau drepturi. Moldova
    și Muntenia erau principate autonome sub suzeranitate otomană, cu un oarecare control
    din partea Rusiei. De sute de ani, războaiele între ruși și turci se dădeau pe
    teritoriul lor, pe care ambele imperii și-l doreau. Austria intervenea și ea în
    dispute, nutrind de și mai mult timp speranțe la stăpânirea zonei. Războiul
    Crimeii, izbucnit în 1853, aduce în discuție și problema Principatelor
    Dunărene, cum mai erau numite Moldova și Muntenia. Rusia a fost înfrântă, în
    acest prim război modern, de occidentalii care s-au unit mai mult împotriva
    Rusiei decât în sprijinul otomanilor.


    De asemenea, Tratatul de la Paris, care
    pune capăt războiului Crimeii, în 1856, are multe prevederi importante. Pentru
    Moldova și Valahia, acestea sunt esențiale. Cele două principate ies din sfera
    de influență a Rusiei, dar rămân sub suzeranitatea turcilor. Basarabia, luată
    de la Moldova în 1812, rămâne la Rusia, cu excepția sudului, care revine la
    principat. În problema unirii Muntenia și Moldovei, părerile erau împărțite, în
    rândul puterilor garante de atunci. Până la urmă, s-a decis ca viitorul
    românilor să fie decis chiar de ei, în cadrul așa-numitelor divanuri ad-hoc.
    Cu participarea reprezentanților celor cinci clase sociale de atunci,
    divanurile au ales unirea într-un singur stat, cu un principe străin. La
    începutul anului 1859 se ajunge la alegeri pentru domnitor succesive, la Iași
    și București. Așa cerea Tratatul de la Paris, din 1856. Moldova l-a ales, la 5
    ianuarie, pe Alexandru Ioan Cuza.


    La 24 ianuarie 1859, la alegerile de la București,
    pentru tronul Valahiei, iese câștigător tot Alexandru Ioan Cuza. Surpriza se
    poate întâlni numai în afara Principatelor, în Moldova și Muntenia găsim
    bucuria pentru unirea de facto înfăptuită în acest fel. Marile puteri
    cereau câte un domnitor, la Iași și la București, dar nimeni nu s-a gândit să
    menționeze, explicit, că nu poate fi vorba de aceeași persoană. Până la urmă,
    formula a fost acceptată, sperându-se că domnitorul ales de două ori, Alexandru
    Ioan Cuza, va fi înlocuit, la un moment dat, de un prinț străin, dintr-o mare
    casă regală europeană. Acest moment a venit după fix șapte ani, în 1866. În
    întreaga sa domnie, Cuza a făcut eforturi să consolideze unirea pe care o
    reprezenta.


    Treptat, Principatele Unite capătă conținutul unui stat unitar și
    centralizat, cu un singur domnitor, un singur guvern, un singur parlament, o
    singură armată și o singură capitală, Bucureștiul. Multe legi dar și practici
    ale vieții politice au fost create atunci. Legile au prevăzut mai ales reforme
    sociale și economice, care au dat un mare avânt dezvoltării statului unit al românilor.
    Statul Principatelor Unite Române a fost un sprijin și pentru românii din
    Transilvania, și pentru cei din Bucovina și Basarabia, care trăiau sub ocupație
    străină, până la Marea Unire din 1918. Cuza a domnit fix șapte ani. În 1866, el
    a fost înlăturat de la domnie, în urma unei lovituri de stat pașnice. Părăsește
    țara pentru totdeauna iar politicienii reușesc să îl aducă pe tronul României
    pe prințul Carol, din casa Hohenzollern-Sigmaringen.


    Unirea realizată prin
    surprinzătoarea dublă alegere de la 24 ianuarie 1859 era salvată. Sub Carol continuă
    modernizarea României, într-o domnie ce se încheie natural în anul 1914, când
    lumea se arunca în Primul Război Mondial. În 1877, Carol conduce România în
    Războiul de independență, împotriva turcilor. Se încheie, eroic, o prea lungă
    perioadă de dominație a Imperiului otoman asupra românilor. În 1881, România
    devine regat și Carol I, rege al românilor. Este un rezultat, o continuare a
    mirabilului moment din 1859, când, la 24 ianuarie, românii au știut să fie
    uniți și eficienți, în acțiunea lor politică și democratică.

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    REVOLUȚIA. Parlamentul ali României s-andămusi adză tahina tu ună adunari di tiñie ahărdzită ti atelli 32 di añi di la revoluția anticomunistă ditu andreu 1989. Nkisită Timișoara (vest), tu 16 andreu, cumitia s-arăspândi tru tută văsilia, di avu kipita fuga a dictatorlui Nicolae Ceauşescu ditu capitală tru 22 andreu, tu hăvaia a protestilor a suti di ñilli di români. Capturați di Armată, Ceauşescu și nicukira a lui Elena fură băgaţ tu unu minutişu proţesu și executaț tru căsăbălu ditu sudul a văsiliillei Târgoviște. România fu goala văsilie ditu dinăpoia a Pirdelui di Heru tru cari alăxearea di regim fu nsuţătă di virsari di săndzu. Cama di 1.000 di oameni fură vătămaţ și aproximativ 3.000 fura pliguiţ.



    BUGET. Deputațlli români votara adză proiectul a nomluin ti bugetului di stat și bugetului asigurărilor sociale tră 2022. Guvernul adoptă luni proiectele di nom și tăxi că bugetul asigură stabilitate și predictibilitate. Liderul libearal şi ex-premierul Florin Cîţu cutugursiră că 6,7% ditu PIB fu alocat investiţiilor, tru loc di 7%, aşi cum s’akicăsi tru coaliţia di guvernământ. Liderul social-democrat Marcel Ciolacu susțănu ama că execuția bugetară easti ma importantă andicra di ampărţarea ditamam a hargiloru. Liderul a partidului USR di opoziţie, Dacian Cioloş, spune că proiectul di buget ari la thimelliu venituri supraestimate şi spusi că, aca nviţământul public easti ună prioritate tră prezidentulu Iohannis, nu fură alocateduri fonduri tră aestu sector.



    COVID-19. Fură raportate 775 di noi cazuri di infecție cu SARS-CoV-2 tru 24 sahăţ ditu soni tru România, deadunu cu 81 di dicese asociate, ditu cari 44 di la ună dată anterioară. Di la ahurhita a pandimiei, România avu anvărloga di 1,8 milioane di cazuri di COVID-19 și muriră cama di 58.000 di pacienți. Pe fondul a sentimentelor anti-vaccin harniti di nascanti mass-media, politicieni și lidiri di opinie, văsilia ari a daua nai ma scădzută rată di imunizare ditu UE, după Bulgaria.



    FINANȚAREA UE. Guvernul a Româniilei adoptă un ordinu di urgență cari da izini accesarea unui împrumut di aproximativ 15 miliardi di euro acordat di Comisia Europeană tru cadrul a Mecanismului di Recuperare și Reziliență. Acordul di împrumut anamisa di Comisia Europeană și România fu simnat la București tu 26 brumaru și Bruxelles tu 15 andreu. Tru cadrul a Planului Național di Recupearare și Reziliență, România ari hairi di aproximativ 29 di miliardi di euro, ditu cari cca. 14 miliardi tru fonduri nirambursabile și aproximativ 15 miliardi tru împrumuturi. Împrumutul va s’hibă disponibil până tu inşita a anlui 2026.



    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    REVOLUȚIA. Eroilli cari muriă tru revolta anticomunistă ditu andreu 1989 fură comemoraț, ñiercuri, București. Slujbele religioase și ceremonii militare eara ţănuti la mirminţălli și monumentele ditu tută văsilia ahărdziti ti aţelli cari s’feaţiră curbani tră libirtate. Aoa şi treidzăţdoi di añi, Bucureștiul agiundzea s’hibă inima protestilor cari avură kipita cu avinarea a dictatorlui Nicolae Ceaușescu. Prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, pitricu un mesaj di Ziua Victoriei Revoluției Române și a Libertatillei. Andreu 1989 dişcllisi calea României cătră democrație, deadi cali ti adeararea a noastră la NATO și UE, tră simnarea a Parteneriatlui Strategic cu SUA și alăxi România tru un furnizor regional di securitate. Ici ţiva di tuti aestea nu vrea s’hibă di căbuli ma s’nu eara revoluția noastră anticomunistă”, cundille Iohannis.El spusi că easti amărtie că vărnu nu pălti tră victimele a lăhtăroasăllei represiuni și căftă ali justiție să-lli aducă pi aţelli responsabili dinintea ali justiție.



    BUGETU. Proiectul di nom a bugetlui di stat și a bugetlui asiguripserlor sociale tră anlu 2022 easti tru muabeti tu Parlamentul a Româniillei. Tu ahurhita a sesiunillei, premierul Nicolae Ciucă spusi că bugetul di stat pripus easti echilibrat, responsabil și realist și axi s’anvărtuşeadză economia pi lungu kiro. El nica spusi că easti bugetlu cari ahărdzi nai cama mări sumi tră investiții ditu aeştă 32 di ani ditu soni. Cica tăxi ca taxili nu va crească si nu va s-aibă presiuni tu mediului di afaceri. Ma ninti, comisiile di specialitate a Parlamentului deadiră undă veardi a proiectelor di nom. Bugetlu ari la thimelliu ună rată di creștere economică estimată di 4,6% și un PIB di aproximativ 260 di miliardi di euro, ună rată estimată a inflațiillei di 6,5% și tiñii di cafi mesu di mesi brute di 1.200 di euro tu mesu. Partidlu USR di opoziție acaţă tu isapi s’ducă proiectul di nom a bugetlui la Curtea Constituțională, spunănda că primarllii ditu aţelu partid nu loară mpărmuturi bugetari, aţea ţi easti un caz di discriminare.



    MUTAREACAPU. Poliţia română ncllisi doi inşi şi amendă aproapea 200 di organizatori şi participanţă la mutareacapu di ñiercuri a susţinătorlor a partidlui AUR, un partid ultranaţionalistu şi anti-vaccin ditu parlamentul ali Românie. Protestul fu nkisitu di planlu a autoritățlor ta s’adară ditu certificatlu digital COVID ună căftari la locul di lucru. Mitinglu s’alăxi tru vandalismu, un dit participanțălli arestaț pimsiră porțăli a Parlamentului, iara alantu suspectat că vahi vandalidză 4 vehicule. Ancheta s’duţi ninti.



    COVID-19. Aproape 200.000 di persoane adrară formulare digitale tră s’intra pi teritoriul a Româniillei di la lansarea aplicațiillei, majoritatea pi Aeroportul Internațional Henri Coandă” ditu București. Ditu 20 di andreu, tuț pasagerlli cari agiungu tru România lipseaşti s’completeadză Passenger Locator Form (PLF), document ufilisitu di 18 di văsilii membre UE. Tu aistu kiro, 851 di năi infecții cu Covid-19 fură raportate tru 24 di săh4ţ ditu soni tru România, deadunu cu 62 di decesi asociate, ditu cari 18 di la ună dată anterioară. Aproapea 2.830 di paciență cu SARS-CoV-2 suntu internaț, inclusiv 62 di cilimeañi. Cama di 7,7 milioane di oameni ditu România sunt acutotalui vaccinați.



    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • UPDATE3 Proteste în Bucureşti şi în ţară împotriva OUG care modifică, din nou, legile Justiției

    UPDATE3 Proteste în Bucureşti şi în ţară împotriva OUG care modifică, din nou, legile Justiției

    UPDATE3


    Cele câteva mii de protestatari prezenţi duminică seara în Piaţa Victoriei au aprins lanternele telefoanelor mobile la ora 21,00 şi au huiduit în cor Guvernul sau au suflat în vuvuzele. După ora 21,10 grupuri destul de mari de protestari au început să părăsească Piaţa Victoriei, îndreptându-se spre casă, unii dintre ei afirmând însă că vor reveni şi în zilele următoare pentru a protesta.



    Liderul USR, Dan Barna, a declarat duminică seara, prezent la manifestaţia de protest din Piaţa Victoriei, că OUG 7/2019 atacă în mod dramatic justiţia din România şi societatea şi ţara trebuie să reziste. El a adăugat că protestele ar putea determina retragerea ei, cum s-a întâmplat cu OUG 13 din 2017.



    Preşedintele PLUS, Dacian Cioloş, a declarat duminică seara, la protestul din Piaţa Victoriei, că în scopul blocării OUG 7/2019 aceasta va fi contestată la curţile de apel din ţară pentru sesizarea Curţii Constituţionale. El a menţionat că a venit la protestul din Piaţa Victoriei pentru a da un semnal că justiţia nu poate fi subordonată politic şi că toate partidele politice democratice ar trebui să fie în stradă.



    ——————-


    UPDATE2


    Mii de persoane au participat la protestele desfăşurate duminică seara în marile oraşe din ţară faţă de OUG de modificare a legilor justiţiei şi de solidarizare cu acţiunile de protest ale magistraţilor.



    Peste 4.000 de manifestanţi au protestat duminică seara, timp de trei ore, în centrul municipiului Sibiu, arătându-şi susţinerea pentru preşedintele Klaus Iohannis şi Laura Codruţa Kovesi, ei cerând asigurarea independenţei magistraţilor. Protestarii au strigat lozinci antiguvernamentale şi împotriva PSD



    Aproximativ 2.000 de persoane au protestat, duminică, la Cluj, împotriva OUG 7 referitoare la legile justiţiei şi împotriva PSD. Protestatarii au cerut demisia ministrului Justiţiei, Tudorel Toader. Peste 2.000 de persoane au protestat duminică seara la Iaşi, majoritatea lor dându-şi ca punct de întâlnire statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza din Piaţa Unirii.



    Peste 500 de protestatari au manifestat, duminică seara, în Piaţa Operei din Timişoara, nemulţumiţi de OUG 7/2019 referitoare la sistemul de justiţie. În Arad, aproximativ 400 de persoane au protestat, atât în Piaţa Revoluţiei, cât şi printr-un marş în centrul oraşului. Protestul a durat două ore şi jumătate, timp în care s-a scandat împotriva Guvernului şi a PSD. Peste 500 de persoane s-au strâns, duminică seara, în Piaţa Revoluţiei din municipiul Baia Mare, unde au stat aproape două ore şi au discutat despre situaţia în care se află sistemul de justiţie şi efectele OUG nr.7/2019.



    Proteste de mică amploare au avut loc şi la Constanţa, Galaţi, Târgu Mureş, Satu Mare, Craiova, Alba Iulia, Tulcea.


    ———————-


    UPDATE


    Numărul participanţilor la protestul faţă de modificarea legilor Justiţiei, desfăşurat duminică seară în Piaţa Victoriei, a ajuns la câteva mii, în zonă fiind impuse restricţii de trafic pe mai multe artere rutiere.



    Oamenii au început să se strângă în piaţă încă înainte de ora 18,00, pentru a protesta faţă de OUG nr.7/2019, prin care s-au adus modificări legilor Justiţiei. După ce numărul protestatarilor a crescut, Brigada Rutieră a anunţat că au fost impuse restricţii şi devieri de trafic pe străzile adiacente Pieţei Victoria.



    Protestatarii au scandat împotriva ordonanţei de modificare a legilor justiţiei, dar şi împotriva Guvernului şi a preşedintelui PSD, Liviu Dragnea. Unii dintre cei din piaţă aveau portavoci, steaguri şi câteva bannere de mari dimensiuni.



    Jandarmii au montat garduri de protecţie în jurul zonei din centrul Pieţei Victoriei, unde s-au strâns participanţii la protest. Jandarmeria Capitalei a anunţat că pentru organizarea manifestaţiei din Piaţa Victoriei nu au fost respectate condiţiile legale.



    Aproximativ 2.000 de persoane au protestata, duminică, la Cluj, faţă de OUG 7 referitoare la legile justiţiei. Protestatarii au cerut demisia ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, şi au purtat pe mâini banderole albe, în semn de solidaritate cu magistraţii.



    Aproximativ 700 de persoane au venit duminică seara în Piaţa Unirii din Iaşi pentru a-şi manifesta nemulţumirea faţă de ordonanţa de urgenţă ce vizează modificarea legilor Justiţiei. Peste 500 de persoane s-au strâns, duminică seară, şi în piaţa centrală din Sibiu, unde s-a desfăşurat un protest autorizat faţă de OUG nr.7/2019.


    ————————–


    Câteva sute de persoane s-au strâns în Piaţa Victoriei, duminică seară, pentru a protesta faţă de OUG nr.7/2019, prin care s-au adus modificări legilor Justiţiei. Protestatarii, cei mai mulţi tineri, scandau împotriva ordonanţei de modificare a legilor justiţiei, dar şi împotriva Guvernului şi a preşedintelui PSD, Liviu Dragnea. Unii dintre cei din piaţă au portavoci, steaguri şi câteva bannere de mari dimensiuni.



    Jandarmii au montat garduri de protecţie în jurul zonei din centrul Pieţei Victoriei, unde s-au strâns participanţii la protest. Acţiunea de protest a fost iniţiată prin intermediul reţelelor de socializare.



    Alianţa 2020 USR-PLUS a anunţat că se va alătura protestului, în Piaţa Victoriei urmând să fie prezenţi şi cei doi lideri ai alianţei, Dacian Cioloş şi Dan Barna.

  • Priorităţile noii sesiuni parlamentare

    Priorităţile noii sesiuni parlamentare

    La Bucureşti – debut de sesiune parlamentară, în cadrul căreia Senatul şi
    Camera Deputaţilor trebuie să se pronunţe atât asupra proiectelor restante din
    sesiunile precedente, asupra iniţiativelor legislative depuse de parlamentari,
    cât şi asupra proiectelor şi ordonanţelor care vin de la Guvern. Senatorii îşi
    vor îndrepta atenţia, printre altele, asupra iniţiativei cetăţeneşti privind
    redefinirea familiei în Constituţie, adoptată de Camera Deputaţilor, dar al
    cărei traseu legislativ nu a fost finalizat în Senat. Preşedintele acestui for,
    Călin Popescu-Tăriceanu, estima, la sfârşitul lunii mai, că referendumul pentru
    revizuirea Legii fundamentale se va
    organiza în această toamnă.

    Procedura de alegere a doi reprezentanţi ai
    societăţii civile în CSM reprezintă o altă prioritate. Aceasta a fost
    declanşată în noiembrie 2016 şi reluată în martie 2017, dar Senatul nu a decis încă
    în privinţa numirii celor două persoane. Şi Camera Deputaţilor are de dezbătut,
    în această sesiune, mai multe proiecte de lege rămase restante, cel mai
    controversat fiind cel pentru graţierea unor pedepse şi a unor măsuri educative
    privative de libertate, adoptat tacit de către Senat. Mai sunt şi o serie de
    proiecte care au trecut de Senat, ca primă Cameră sesizată, şi care urmează să
    fie dezbătute de Camera Deputaţilor, ca for decizional. Este vorba, între
    altele de cel privind creşterea plafonului de scutire de TVA.

    Parlamentarii trebuie să se pronunţe şi cu
    privire la o serie de ordonanţe şi proiecte de lege adoptate sau aflate în
    lucru la Guvern. Unul dintre acestea este proiectul de lege referitor la Fondul
    Suveran de Dezvolare şi Investiţii, despre care premierul Mihai Tudose a
    declarat că va fi trimis în septembrie, în Parlament. Proiectul de modificare a
    legilor Justiţiei, prezentat de ministrul Tudorel Toader şi care a ajuns, joi,
    la Consiliul Superior al Magistraturii pentru un aviz consultativ, va fi şi el
    în atenţia parlamentarilor. La fel, modificarea legii pensiilor, care ar urma
    să ajungă la Parlament până la 1 octombrie. Parlamentarii mai au de dezbătut şi
    o serie de ordonanţe de urgenţă, printre acestea se află cele referitoare la
    plafonarea pensiilor speciale, la plafonarea indemnizaţiilor pentru creşterea
    copilului la 8.500 lei (circa 1900 de euro), la mărirea salariilor politiştilor
    cu 10% şi cu 15% a salariilor personalului civil din instituţiile de siguranţă
    naţională, dar şi alte ordonanţe adoptate de executiv, precum cea privind
    modificarea Codului fiscal, în sensul majorării graduale a accizelor pentru
    benzină şi motorină. Nu în ultimul rând, Comisia parlamentară de anchetă
    privind eventuala fraudare a alegerilor prezidenţiale din 2009 urmează să-şi
    prezinte raportul pe 8 septembrie.

  • Jurnal românesc – 04.11.2016

    Jurnal românesc – 04.11.2016

  • România 43

    România 43

    Proiecte legislative prioritare aflate pe agenda comisiilor pentru românii de pretutindeni din Senat şi Camera Deputaţilor — în sesiunea sesiunea parlamentară de toamnă.



  • România 43

    România 43

    Acte normative prioritare pe agenda Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Camera Deputatilor, în noua sesiune parlamentară. Interviu cu Mircea Lubanovici, preşedintele Comisiei.



  • România – necesitatea unui parlament reformat

    România – necesitatea unui parlament reformat

    Spre
    deosebire de predecesorii săi la şefia statului român post-comunist, Ion
    Iliescu şi Traian Băsescu, actualul preşedinte, Klaus Iohannis, n-a fost
    niciodată parlamentar. Longeviv primar al Sibiului, între 2000 şi
    2014, unde a fost ales din partea
    Forumului Democratic German, el a aderat la una dintre formaţiunile politice
    naţionale, PNL, abia în 2013. De aceea, notează comentatorii, e în măsură să
    devină purtătorul de cuvânt al nemulţumirii cetăţenilor faţă de funcţionarea
    Legislativului şi faţă de jocurile politice cu miză mică în care se exersează
    senatorii şi deputaţii marilor partide.

    Miercuri, Iohannis n-a ezitat să ceară
    Parlamentului mai multă coerenţă în elaborarea legilor. Într-un discurs
    susţinut în plenul reunit al celor două Camere, şeful statului a avertizat că
    modificările legislative prea dese au afectat domenii-cheie, precum Educaţia
    sau Sănătatea. Astfel, a enumerat el, Legea educaţiei a fost modificată de 26
    de ori, Legea sănătăţii de 114 ori, cea a administraţiei locale de 38 de ori,
    Codul Muncii de 28 de ori, iar Legea achiziţiilor publice de 35 de ori. Iar
    rezultatul e iritarea crescândă a populaţiei.

    Klaus Iohannis: Am
    văzut recent un studiu în care 80% dintre români se arătau nemulţumiţi că
    legile din România sunt greoaie. Faptul că oamenii îşi doresc norme juridice
    mai clare, mai simple, care nu se schimbă peste noapte, nu cred că este o
    surpriză pentru nimeni. Abordări de tipul dăm azi o lege şi mâine o
    modificăm prin ordonanţă trebuie să dispară.

    În locul acestei
    maniere contraproductive, cronofage şi costisitoare de a legifera, preşedintele
    le propune parlamentarilor: O legislaţie flexibilă, elaborată în
    directă legătură cu nevoile şi aşteptările societăţii, eliberată de populism şi
    durabilă în timp, ce trebuie să devină o prioritate a întregii clase politice.


    În ultimii ani, zeci de parlamentari, de la putere sau din opoziţie, de dreapta
    sau de stânga, au fost acuzaţi, anchetaţi şi, finalmente, condamnaţi în
    răsunătoare dosare de corupţie. Lentoarea, când nu de-a dreptul refuzul
    colegilor lor de a încuviinţa ridicarea imunităţii parlamentare pentru unii
    dintre deputaţii şi senatorii vizaţi de DNA a afectat suplimentar prestigiul
    Legislativului.

    Pentru mine, un Parlament puternic înseamnă şi o poziţionare
    corectă faţă de justiţie. Respectul faţă de lege nu poate fi disociat de
    relaţia cu justiţia. De fiecare dată când am considerat că s-au produs derapaje
    în această privinţă v-am comunicat, nu pentru că doresc să intervin în
    activitatea Parlamentului, ci tocmai pentru că modul în care această instituţie
    răspunde la cererile justiţiei îi poate afecta credibilitatea     – le-a mai spus
    aleşilor preşedintele Iohannis.

    După discurs, atât reprezentanţii Puterii
    social-democrate, cât şi cei ai Opoziţiei liberale s-au declarat dispuşi la
    eforturi pentru a reface imaginea Parlamentului. Care, deşi esenţial pentru
    democraţie, de ani de zile beneficiază, potrivit sondajelor, de încrederea a
    doar 10-12% dintre români.

  • Retrospectiva săptămânii 7.09 – 13.09.2014

    Retrospectiva săptămânii 7.09 – 13.09.2014

    Corina Creţu — comisar european pentru politici regionale



    Preşedintele ales al noului Executiv comunitar, Jean-Claude Juncker, a prezentat componenţa Comisiei pentru perioada 2014-2019. România, prin eurodeputata Corina Creţu, va deţine portofoliul Politici Regionale, cu un buget de 350 de miliarde de euro şi care va fi unul concentrat pe creştere economică şi creare de locuri de muncă – principii anunţate ca prioritare în programul politic al lui Jean-Claude Juncker: Cu această nouă Comisie, avem o ocazie excepţională, dar şi o obligaţie să avem un nou start în Europa şi să începem să muncim ca să redresăm o situaţie geopolitică dificilă şi să ajungem la o revenire economică a Uniunii Europene. Vrem să clădim o Uniune Europeană capabilă să ofere locuri de muncă şi creştere economică.” Faptul că României îi revine responsabilitatea de a gestiona politicile de dezvoltare regională reprezintă, în opinia premierului Victor Ponta, un succes al Bucureştiului.




    Noi sancţiuni împotriva Rusiei



    Preşedintele Barack Obama a declarat că Statele Unite se alătură Uniunii Europene în impunerea unor sancţiuni mai dure asupra Rusiei pentru intervenţia sa în Ucraina, ţintele acestor sancţiuni fiind sectorul apărării, al finanţelor şi al energiei. Obama a afirmat că noile sancţiuni vor creşte izolarea politică a Moscovei şi vor afecta economia Rusiei. Din 12 septembrie, noi sancţiuni UE împotriva Rusiei au intrat în vigoare. Acestea prevăd, în special, restrângerea accesului la pieţele de capital pentru marile companii petroliere şi de apărare ruseşti. În replică, Moscova a anunţat că a pregătit măsuri de retorsiune la adresa ţărilor occidentale care adoptă sancţiuni împotriva sa. Recent, premierul Dmitri Medvedev a precizat că Rusia va răspunde asimetric la noi sancţiuni, inclusiv prin posibila restricţionare a zborurilor companiilor aeriene occidentale prin spaţiul său aerian. Alte contramăsuri ar viza restricţionarea importului de automobile şi produse ale industriei uşoare.



    Legi cu impact social



    Proiectul de lege care prevede reducerea contribuţiei de asigurări sociale cu cinci puncte procentuale la angajator a fost adoptat, în această săptămână, în Camera Deputaţilor de la Bucureşti. Ministrul de finanţe, Ioana Petrescu, afirmă că există resurse care vor compensa scăderea veniturilor la buget, atât pentru finalul acestui an, cât şi pentru anul viitor. În iulie, Traian Băsescu a anunţat că sustine aceasta măsură, dar a trimis textul în Parlament pentru reexaminare, deoarece are rezerve faţă de sustenabilitatea acesteia. Un alt act normativ a primit votul parlamentarilor, cel referitor la amnistia fiscală pentru mame, pensionari şi bugetari, beneficiari ai unor sume de bani încasate nejustificat din cauza unor calcule greşite. Ministerul Muncii estimează că este vorba despre 20.000 de mame, 50.000 de pensionari şi 25.000 de bugetari, iar prevederile se vor aplica de la 1 ianuarie 2015. Sumele urmează să fie restituite în rate egale, pe o perioadă maximă de 5 ani. Deşi le-a catalogat drept gesturi electorale, opoziţia a votat documentele.




    Evoluţia economiei româneşti



    Performanţele economice ale României dovedesc că aceasta a devenit unul dintre liderii redresării europene, evoluţia sa depăşind aşteptările, cu un PIB în creştere cu 3,5% în 2013 şi cu perspective pozitive pentru 2014, conform unui studiu dedicat riscului de ţară realizat de Coface. Contribuţiile semnificative au provenit din sectorul agricol, precum şi din industrie, în special din producţia de automobile, care a furnizat în principal către clienţii din străinătate. Conform studiului, creşterea PIB-ului real al economiei româneşti a depăşit aşteptările, cea mai importantă creştere fiind de 5,1%, înregistrată în ultimul trimestru. Principalul factor care a contribuit la creşterea de anul trecut au fost exporturile (care au înregistrat o creştere puternică de 13,5%), în special cele de produse agricole şi maşini. Pe de altă parte, în 2013, producţia agricolă românească s-a ridicat la 17 miliarde euro, reprezentând aproape 5% din producţia agricolă a UE, explică analiştii Coface. Aşteptările privind producţia agricolă din 2014 sunt mixte, dar scenariul cel mai realist este că recolta va fi mai mică decât în 2013. Exporturile vor fi în continuare determinate de cererea pentru automobilele noi, care are o contribuţie semnificativă la rezultatele industriei româneşti. Cererea internă va înregistra, de asemenea, semne de ameliorare, cu o creştere a cheltuielilor de uz casnic, care, sunt încă limitate de volumul scăzut al creditelor.




    O nouă suspendare a lui Traian Băsescu?



    Şeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a început demersurile pentru suspendarea din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu. El le-a prezentat liderilor grupurilor parlamentare o cerere în acest sens şi a propus şi un calendar al suspendării şefului statului: pe 23 septembrie Parlamentul ar trebui să dea votul final asupra cererii de suspendare şi pe 2 noiembrie să aibă loc referendumul de demitere, odată cu primul tur al alegerilor prezidenţiale. Potrivit lui Călin Popescu Tăriceanu, atitudinea preşedintelui excede cadrul constituţional, materializându-se în numeroase rânduri în susţinerea făţişă a unor partide în campanie electorală.

  • Retrospectiva săptămânii 08.06 – 14.06.2014

    Retrospectiva săptămânii 08.06 – 14.06.2014

    FMl a amânat finalizarea evaluării acordului cu România



    FMl a amânat până în noiembrie finalizarea evaluării acordului stand-by încheiat în toamnă cu România, pentru a da timp guvernului de la Bucureşti să decidă cu privire la măsurile fiscale şi să elaboreze proiectul de buget pe 2015, a anunţat premierul Victor Ponta. Într-un comunicat al FMI, publicat joi, se arată că discuţiile cu partea română au fost constructive, dar că o serie de subiecte “au rămas în suspensie”. Unul dintre acestea — intenţia executivului de a reduce contribuţiile de asigurări sociale la angajator cu cinci procente de la 1 iulie, măsură care nu are acceptul instituţiilor financiare internaţionale. Victor Ponta a anunţat că Guvernul va trimite Parlamentului săptămâna viitoare proiectul de lege privind aplicarea acestei reduceri de la 1 octombrie şi a dat asigurări că statul român va respecta toate ţintele macroeconomice convenite cu creditorii internaţionali.




    Previziuni optimiste de la Banca Mondială pentru economia românească



    Banca Mondială a îmbunătăţit prognoza de creştere a economiei româneşti pentru anul acesta, de la 2,5%, cât estima în ianuarie, la 2,8%, urmând ca avansul economic să fie mai mare anul viitor, de 3,2%. Cifrele sunt asemănătoare în regiune şi la nivel global. Potrivit raportului, cererea externă mai puternică va duce la o îmbunătăţire a situaţiei pe piaţa muncii din România şi la revenirea consumului. În acelaşi timp, inflaţia redusă va permite Băncii Centrale să aibă o politică monetară de sprijinire a refacerii economiei, mai precizează raportul. Guvernul şi FMI se bazează pe o creştere a PIB în 2014 între 2,2% şi 2,5% şi de 2,5% anul viitor. Comisia Europeană estimează şi ea un plus de 2,5% în acest an şi de 2,6% în 2015 pentru economia românească.




    Facilităţi pentru întreprinzătorii din România



    Românii de orice vârstă, care nu au mai avut anterior o afacere proprie, pot înfiinţa gratuit o microîntreprindere, graţie legii pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor, adoptată, miercuri, de Camera Deputaţilor. A fost eliminată condiţia de vârstă maximă de 35 de ani pentru a permite accesul la facilităţile acordate celor aflaţi la prima afacere. Totodată, legea prevede scutirea de la plata contribuţiilor de asigurări sociale datorate de angajatori pentru veniturile aferente timpului lucrat de cel mult patru angajaţi pe perioadă nedeterminată, precum şi scutirea de la plata taxelor pentru operaţiunile de înmatriculare efectuate la Oficiile Registrului Comerţului. De asemenea, întreprinzătorul poate primi o alocaţie financiară nerambursabilă, de cel mult 50%, dar nu mai mult de 10 mii de euro din valoarea totală a cheltuielilor eligibile aferente planului de afaceri pentru care acesta face dovada surselor de cofinanţare.



    Listarea la bursă a peste 50% din acţiunile Electrica



    Guvernul român vrea să obţină minimum 435 de milioane de euro pentru 51% din acţiunile Electrica, pe care le va lista la bursă. Conform programului convenit, până pe 26 iunie ar trebui încheiate pregătirile de listare la bursă, urmând ca pe 3 iulie să înceapă tranzacţionarea acţiunilor Electrica. Premierul Victor Ponta este încrezător în succesul acestei operaţiuni şi spune că sumele obţinute vor fi direcţionate către investiţii. Ministrul delegat pentru energie, Răzvan Nicolescu, a anunţat că este vorba despre cel mai mare proces de listare pe piaţa de capital din România, iar preţul unei acţiuni va fi cuprins între 11 şi 13,5 lei. 85% din numărul acţiunilor vor putea fi cumpărate de marii investitori, iar 15% revin micilor investitori. În cazul în care va exista un interes sporit din partea acestora din urmă, alocarea va creşte de la 15% la 22% şi, pentru toţi, vor putea exista anumite discounturi. Pe de altă parte, de la 1 iulie producătorii de gaze naturale vor fi obligaţi să tranzacţioneze o parte din producţia proprie pe bursă, iar din 2015 această măsură se va aplica şi furnizorilor de gaze naturale.




    Declaraţii ale preşedintelui Comisiei Europene, la Chişinău



    Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso, este încrezător în viitorul european al Republicii Moldova şi a declarat că semnarea de către aceasta a Acordului de Asociere cu UE, programată pentru 27 iunie, nu este menită să afecteze sale relaţiile economice cu Rusia. La Chişinău, înaltul oficial european a precizat că acordul are scopul de a îmbunătăţi relaţiile internaţionale stabilite de către Republica Moldova şi nicidecum de a influenţa relaţiile dintre această ţară cu oricare alt stat partener, inclusiv cu Rusia. Premierul Iurie Leancă a apreciat, la rândul său, sprijinul financiar, tehnic şi politic acordat până în prezent Republicii Moldova şi a subliniat că guvernul său va depune toate eforturile pentru ca termenul de realizare a obiectivului de integrare europeană să fie cât mai scurt posibil.




    Medalii pentru România la Campionatele Europene de scrimă de la Strasbourg



    Echipa feminină de spadă a României a cucerit medaliile de aur, joi, după ce a învins Rusia cu scorul de 38-34, în finala probei, la Campionatele Europene de scrimă de la Strasbourg (Franţa). Ana-Maria Brânză, Simona Pop, Maria Udrea şi Simona Gherman (medaliată cu bronz în proba individuală la Strasbourg) au trecut în sferturi de reprezentantele Ucrainei, iar în semifinale au învins Italia.