Proteste ale angajaților din România
Săptămâna a început cu protestul Blocului Național Sindical din România și al celor 29 de federații afiliate față de nivelul crescut al impozitării pe muncă. Câteva mii de sindicaliști au organizat un miting în fața Guvernului, cerând reducerea impozitelor, pe care le consideră prea mari raportat la salarii. Protestatarii cred că situaţia actuală nu încurajează oamenii să muncească, iar taxele mari înseamnă şi mai multă muncă la negru. Potrivit Blocului Național Sindical, România este singura ţară din lume în care contribuţiile mediului de afaceri la sistemul de securitate socială au fost mutate pe umerii salariaţilor începând cu anul 2018.
BNS atrage atenția că România are, în prezent, una dintre cele mai ridicate sarcini fiscale pe costul forţei de muncă din UE: 42,8% faţă de 38,6% media europeană. Totodată, potrivit BNS, care citează datele Eurostat, salariile mici şi taxarea ridicată au făcut ca România să înregistreze a treia cea mai scăzută rată de ocupare a forţei de muncă din UE în 2023, după Italia şi Grecia. Doar 69% dintre românii cu vârsta între 20 şi 64 de ani lucrează, ceea ce înseamnă că aproape o treime dintre români nu muncesc.
Pe de altă parte, datele Institutului Național de Statistică arată că salariul mediu brut a ajuns în luna martie la 8.500 lei (circa 1.700 euro), iar ca valoare netă a fost de 5.185 lei (1.040 euro), ceea ce reprezintă o creştere de peste 6% faţă de luna anterioară şi de aproape 14 procente faţă de martie 2023. La prezentarea raportului asupra inflației, guvernatorul Mugur Isărescu a atras atenţia că în România veniturile se majorează în general cu mult peste productivitate, iar acest lucru va avea un impact semnificativ asupra inflaţiei. Așadar, BNR a revizuit în uşoară creştere prognoza de inflație pentru sfârşitul acestui an, de la 4,7 la 4,9%. Potrivit, însă, prognozei de primăvară a Comisiei Europene, România ar urma să aibă la sfârşitul lui 2024, o inflație de aproape 6 procente, mai mult decât dublu faţă de media europeană estimată. Mugur Isărescu a explicat, în context, că România a înregistrat un ritm mai lent de creştere a inflaţiei în anii trecuţi şi acum consemnează, de asemenea, un ritm mai redus de scădere a acestui indicator faţă de ţările din regiune cu care ne putem compara.
Legi mai dure în România
Parlamentul de la București a adoptat o lege prin care șoferii prinși băuți sau drogați la volan pot rămâne fără permis pentru o perioadă de până la zece ani. Documentul interzice, totodată, amânarea pedepsei cu închisoarea în cazul celor condamnaţi pentru producerea de accidente mortale sub influenţa băuturilor alcoolice sau a substanţelor psihoactive. Practic, oricine este depistat în trafic, la volan, conducând sub influenţa alcoolului sau a substanţelor psihoactive va primi pe lângă condamnare şi interdicţia de a mai conduce un vehicul până la 10 ani, față de 5 ani în prezent. Dacă aceştia produc un accident rutier soldat cu decesul victimelor, pedeapsa va fi cuprinsă între 15 şi 25 de ani de închisoare. Mai mult, actul normativ prevede că persoanele depistate cu substanţe interzise nu vor mai fi doar amendate, ci vor primi pedepse privative de libertate. Legislativul român a adoptat și legea care prevede că persoanele condamnate la închisoare, care au fugit din ţară, vor suporta costurile aducerii lor în România. Mai exact, statul ar urma să-și recupereze cheltuielile cu extrădarea acestora. Conform ministrului Justiţiei, Alina Gorghiu, costul pentru fiecare persoană adusă în țară pentru a-și ispăși pedeapsa variază între câteva mii de euro şi 25.000 de euro, bani pe care acum îi dă statul, în timp ce fenomenul fugarilor a fost în creştere de la an la an.
România are o Strategie națională împotriva traficului de persoane
Criticată în anii trecuți pentru ineficiența măsurilor de combatere a traficului de persoane, România a lansat luni Strategia națională împotriva traficului de persoane 2024-2028 prin care își propune să reducă acest fenomen, să identifice victimele, să le ofere asistență și să pedepsească traficanții. Faţă de începutul anilor 2000, ţara a făcut progrese semnificative în eforturile de combatere a fenomenului, atât în crearea cadrului legal, cât şi în organizarea instituţională necesară, însă mai sunt lucruri de făcut, spun cei care au participat la lansare. Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, Strategia împotriva traficului de persoane este construită pe patru piloni: prevenire, pedepsire, protecție și parteneriat. Totodată, oferă un cadru clar de acțiune orientat spre îmbunătățirea capacității tuturor structurilor implicate în combaterea traficului de ființe umane. Potrivit datelor Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane (ANTIP), de la înființarea agenției, în 2005, adică în 19 ani, în România au fost înregistrate 19.000 de victime ale traficului de persoane și au existat peste 4.000 de condamnări. În context, autorităţile susţin că au fost identificate căile de intervenţie, există parteneriate şi vor fi alocate resursele necesare pentru combaterea acestui flagel.
Portul Constanța are 2 noi terminale
Portul românesc Constanţa la Marea Neagră şi-a mărit de miercuri capacitatea de operare cu două noi terminale. Unul dintre acestea va permite descărcarea camioanelor pe roţi direct de pe nave şi va gestiona până la 80.000 de vehicule pe an, iar un terminal cargo va opera echipamente agabaritice pentru mărfuri grele şi voluminoase. Noile facilităţi vor contribui la creşterea conectivităţii între serviciile existente de transport maritim şi feroviar în România, dar vor avea rezultate şi în ceea ce priveşte circulaţia mărfurilor între Europa continentală şi Marea Neagră, Marea Adriatică şi Marea Nordului. Investiţia a fost de circa 65 de milioane de euro, dezvoltată de compania DP WORLD din Dubai, Emiratele Arabe Unite. Constanţa este deja cel mai mare port de containere de la Marea Neagră, iar anul viitor ar urma să fie deschisă aici încă o platformă multitransport în urma unei investiţii de 50 de milioane de euro a aceleiași companii în România.
