S-a încheiat perioada de depunere a listelor de
participare la alegerile parlamentare din 11 decembrie
În România, partidele şi candidaţii independenţi şi-au
depus listele de participare la alegerile parlamentare din 11 decembrie.
Majoritatea formaţiunilor politice propun candidaţi pentru toate judeţele ţării
şi dau asigurări că pe liste se află multe nume noi, alături de parlamentari cu
experienţă. Partidele cu cea mai mare pondere în actualul legislativ, PSD,
urmat de PNL, au propus liste pe care spun că se regăsesc 75% candidaţi noi,
oameni bine pregătiţi şi integri. Candidaturile pot fi contestate până pe 7
noiembrie, când vor rămâne definitive.
NATO îşi consolidează flancul estic
Tot mai multe ţări şi-au anunţat contribuţiile la
întărirea flancului estic al Alianţei, în faţa ameninţărilor Rusiei din Baltică
şi Marea Neagră. Anunţul a fost de secretarul general NATO, Jens Stoltenberg,
la reuniunea Consiliului miniştrilor apărării din ţările membre ale Alianţei,
de la Bruxelles, la care România a fost reprezentată de Mihnea Motoc. Canada,
Germania, Olanda, Polonia, Turcia şi SUA au confirmat disponibilitatea de a
trimite forţe terestre, navale şi aeriene în România pentru consolidarea
prezenţei NATO în regiunea Mării Negre, a precizat Stoltenberg. El a salutat,
în acelaşi timp, numeroasele contribuţii ale ţărilor membre la cele patru
batalioane pe care Alianţa le va desfăşura în 2017 în cele trei ţări baltice şi
în Polonia pentru a linişti ţările membre învecinate cu Rusia, care se simt mai
vulnerabile după declanşarea conflictului ucrainean şi anexarea Crimeii de
către Moscova, în martie 2014. În marja reuniunii miniştrilor apărării din
ţările NATO, ministrul român al Apărării a discutat cu secretarul britanic
pentru apărare, Michael Fallon. Autorităţile britanice au decis să disloce, în
România, în 2017, aeronave de luptă Typhoon din cadrul Forţelor Aeriene Regale,
în vederea executării misiunilor de poliţie aeriană şi participării la
activităţi de pregătire în comun cu Forţele Aeriene Române.
Fostul suveran al României
a împlinit 95 de ani
Pe 25 octombrie, fostul
suveran Mihai I a împlinit 95 de ani, Casa Regală a României organizând cu
acest prilej, până pe 28 octombrie, mai multe evenimente – ceremonii de
decorare, concerte, lansări de carte. La Radio România a fost difuzată în
premieră o piesă de teatru, scrisă de Regele Mihai şi de Regina Ana,
în urmă cu 56 de ani. Forţat de comunişti să abdice pe 30 decembrie 1947, fostul suveran a trăit
în exil. El a putut reveni în ţară doar după Revoluţia anticomunistă din
1989, şi-a redobândit cetăţenia română, retrasă de comunişti, şi o parte din proprietăţi.
Regele Mihai a promovat, ca ambasador special, în marile cancelarii occidentale
admiterea României în NATO, în 2004, şi UE, în 2007. Tot pe 25 octombrie a fost marcată şi Ziua
Armatei Române, în toate garnizoanele din ţară şi în teatrele de operaţiuni
fiind organizate ceremonii militare şi religioase. Au fost depuse coroane de flori la cimitirele
şi monumentele dedicate eroilor români din Austria, Bosnia şi Herţegovina,
Bulgaria, Cehia, Rusia, Republica Moldova şi Ucraina. În prezent, 780 de
militari români se află în misiuni internaţionale, în mai multe locuri din
lume, dintre care 629 în Afganistan.
Peste 100 de legi nefiscale vor fi eliminate
de la 1 ianuarie
Proiectul de lege iniţiat de Partidul
Social-Democrat privitor la eliminarea a 102 taxe nefiscale a trecut, în
această săptămână, şi de Camera Deputaţilor, care este for decizional. Este
vorba de eliminarea, între altele, a timbrului de mediu pentru autovehicule, a
unor taxe la Registrul Comerţului, taxe consulare şi de cetăţenie, taxe pentru
cazierul fiscal, pentru eliberarea paşaportului temporar, pentru pierderea sau
modificarea actelor, pentru permisele de pescuit recreativ sau sportiv. Deşi cu
doar o zi înainte de votul din plenul Camerei Deputaţilor comisia de
buget-finanţe adoptase un amendament pentru scoaterea din acest pachet a taxei
radio-tv, în cele din urmă şi aceasta a fost eliminată de la 1 ianuarie.
Decizia a generat numeroase reacţii ale clasei politice, ale societăţii civile
şi ale reprezentanţilor unor instituţii publice de media de peste hotare, care
consideră că o astfel de măsură ar afecta, semnificativ, independenţa Radioului şi Televiziunii
publice. Premierul Dacian Cioloş consideră că legea
vine în contradicţie cu cea de funcţionare a Radiodifuziunii şi Televiziunii
Publice. Dacian Cioloş: Legea de funcţionare a Televiziunii şi a
Radioului prevede în momentul de faţă că aceste instituţii nu pot fi finanţate
100% din bugetul de stat, conform legislaţiei actuale. Şi dacă s-ar modifica
legislaţia ar fi considerat ajutor de stat, care trebuie notificat Comisiei
Europene şi trebuie câteva luni în care să aşteptăm răspunsul Comisiei
Europene. În România, taxa radio-tv reprezintă 67,56% din venitul
Televiziunii publice şi 49% din venitul Radioului public. Valoarea ei lunară
este de 0.8 euro pentru televiziune şi de 0,6 euro pentru radio, cea mai
scăzută din Europa.