Radio România Internațional

Tag: legile educatiei

  • Retrospectiva săptămânii 02.07 – 08.07.2023

    Retrospectiva săptămânii 02.07 – 08.07.2023

    Premierul Marcel Ciolacu în vizită în Germania

    Premierul român, Marcel Ciolacu, a făcut o vizită de două zile la Berlin, în cadrul căreia s-a întâlnit cu cancelarul Olaf Scholz. Acesta a reafirmat susţinerea ţării sale pentru aderarea României la Spaţiul Schengen în acest an. La rândul său, Marcel Ciolacu a subliniat importanţa cooperării bilaterale şi potenţialul semnificativ pe care aceasta îl oferă, în condiţiile în care Germania este cel mai important partener comercial al României. În cadrul întâlnirii bilaterale s-a discutat despre securitatea pe flancul estic al NATO şi despre următorul summit al Alianței de la Vilnius, de săptămâna viitoare. Marcel Ciolacu a avut o întrevedere și cu reprezentanţii mediului de afaceri, Germania arătatându-se interesată de investiţii în petrochimie, de industria producătoare de îngrăşăminte, precum și de industria de materiale de construcţii din România. Vizita premierului român a cuprins întâlniri șicu reprezentanţi ai Parlamentului federal, ai diasporei şi ai industriei de apărare.Din delegația română au mai facut parte ministrul de externe, Luminiţa Odobescu, ministrul economiei, Radu Oprea, şi cel al apărării, Angel Tîlvăr.

    Legile educației au fost promulgate de șeful statului

    Preşedintele României, Klaus Iohannis a promulgat noile legi ale educaţiei. Fost profesor de liceu în provincie, şeful statului este promotorul proiectului România educată, lansat în 2016, cu o serie de consultări publice. Printre obiectivele acestuia se numără creşterea finanţării pentru educaţie, scăderea abandonului şcolar, reducerea analfabetismului funcţional. Legile educaţiei au fost adoptate decizional de Senat în luna mai. Au fost contestate fără succes la Curtea Constituţională de USR şi Forţa Dreptei, pentru că, între altele, ar limita dreptul la învăţătură şi ar încălca principiul egalităţii în drepturi. Legile educaţiei au fost criticate atât de Consiliul Naţional al Elevilor, cât şi de organizaţiile studenţeşti, pentru diverse prevederi considerate discriminatorii. Un studiu publicat de Eurostat în 2021, pe baza datelor din 2019, plasa România la coada clasamentului, pe locul 26 din 27 în ceea ce privește finanțarea învățământului. Reamintim că, în 2019, procentul din PIB alocat Ministerului Educației a fost de 2,92%, în 2020 – 2,9%, în 2021 – 2,39%, iar în 2022 – 2,28%. Pentru 2023, procentul din PIB alocat acestui minister este de 2,1%.

    Spania susține admiterea României în Schengen

    Şefa diplomaţiei de la Bucureşti, Luminiţa Odobescu, a salutat poziţia Spaniei, care exercită preşedinţia rotativă a Uniunii Europene, privind admiterea României în Spaţiul Schengen, de liberă circulaţie. Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Radio România, ea a dat asigurări că aderarea la Schengen rămâne un obiectiv prioritar al autorităţilor române. Anterior, ambasadorul spaniol la București, José Antonio Hernández Pérez-Solórzano, a reiterat susținerea ţării sale pentru aderarea României la spațiul de liberă circulaţie. El a afirmat că subiectul aderării României şi a Bulgariei vecine va fi pus pe agenda Consiliului JAI cel mai probabil în această toamnă. Pe de altă parte, săptămâna trecută, Comisia pentru petiţii a Parlamentului European a cerut, printr-o rezoluție, Consiliului European să aprobe admiterea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen la sfârşitul acestui an, subliniind că cele două state continuă să îndeplinească criteriile de aderare şi că respingerea lor a creat un sentiment antieuropean. Faptul că cele două state se află în continuare în afara spaţiului de liberă circulaţie reprezintă un impediment societal şi economic pentru firmele şi populaţiile celor două state, spun eurodeputaţii

    A fost inaugurat cel mai mare pod construit vreodată în România

    Preşedintele roman Klaus Iohannis a declarat că noul pod suspendat peste Dunăre de la Brăila este cea mai amplă construcţie ridicată în România în ultimele trei decenii, arătând că este o nouă dovadă că pot fi duse la capăt proiecte majore de infrastructură. Podul a fost dat in folosință și este cel mai mare ridicat vreodată în România şi al treilea ca dimensiune din Europa. Este ultimul peste Dunăre înainte de vărsarea fluviului în Marea Neagră si este proiectat să aibă o durată de viaţă de 120 ani. Cu o lungime de aproape 2 km, podul asigura prima legătură rutieră între judeţele sud-estice Brăila şi Tulcea şi va creşte potenţialul economic în zona Dobrogei. Valoarea totală a proiectului a depasit 2 miliarde de lei (400 milioane de euro), iar 85% din finanţare a fost asigurată din fonduri europene.

    România devine oficial centru regional de F-16

    În România va fi înfiinţat un centru regional pentru instruirea piloţilor care operează pe avioanele militare F16. Decizia a fost luată în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Va fi o cooperare cu state aliate şi cu compania care proiectează aparatul de luptă. Iniţial vor fi pregătiţi piloţii români, iar ulterior vor participa şi piloţi din statele aliate sau partenere, inclusiv din Ucraina. Totodată, CSAT a stabilit şi obiectivele pentru Summit-ul NATO de la Vilnius, programat săptămâna viitoare. Preşedintele Klaus Iohannis va aduce din nou în prin plan aspecte care ţin de securitatea regiunii Mării Negre, iar România va continua să sprijine activ aderarea Suediei la Alianţa Nord-Atlantică.

    Festivalul de muzică Neversea are loc pe malul Mării Negre

    La Constanţa are loc, în aceste zile, a cincea ediţie a Festivalului Neversea, cel mai mare care are loc pe o plajă din Europa. Peste 150 de artişticoncertează pe scenele festivalului. Participa fani ai muzicii de pe toate continentele, cei mai mulţi din Marea Britanie, Germania, Statele Unite, Italia, Bulgaria şi Israel. În perimetrul festivalului şi în proximitatea lui sunt la datorie peste 1.000 de poliţişti, jandarmi, poliţişti de frontieră, inspectori anti-drog, precum şi 700 de agenţi de securitate privaţi. Organizatorii Neversea au estimat un trafic de peste 260 de mii de oameni în cele patru zile şi patru nopţi ale festivalului de la Marea Neagră care a început joi.


  • Noile Legi ale Educației, promulgate

    Noile Legi ale Educației, promulgate

    Preşedintele român Klaus Iohannis a promulgat, marți, Legile Educaţiei. La ceremonie au participat numeroşi reprezentanţi ai instituţiilor statului, printre care miniştri, parlamentari şi judecători constituţionali. Evenimentul a marcat încheierea parcursului legislativ al documentelor în care a fost transpus proiectul prezidenţial “România Educată”.



    Klaus Iohannis a declarat că Legile Educaţiei oferă un cadru solid pe care se poate construi un sistem de învăţământ pregătit pentru încercările vremii, însă cele două acte normative destinate învăţământului preuniversitar, respectiv universitar nu vor rezolva problemele acute, dacă nu vor fi puse în aplicare. Șeful statului a susţinut că este un moment cu un impact major pentru dezvoltarea societăţii româneşti în viitor.



    Klaus Iohannis: “Legile pe care le-am promulgat pun bazele unei Românii care este conectată la evoluţiile secolului al XXI-lea şi care beneficiază din plin de oportunităţile viitorului. Contez pe implicarea şi hotărârea dumneavoastră, în special a factorilor de decizie prezenţi aici, pentru a transforma România Educată din ideal în realitate.”



    Preşedintele a precizat că noile Legi ale Educaţiei îşi propun să rezolve carenţele actualului sistem de învăţământ, încurajând creşterea calităţii actului educaţional şi acordarea de sprijin şi respect cadrelor didactice. Klaus Iohannis a menţionat că sunt promovate investiţii, cu prioritizarea zonelor defavorizate, şi se pune accent pe siguranţa elevilor.



    Unele prevederi ale celor două Legi au fost intens criticate de membri ai societăţii civile, de elevi, studenţi, dar şi de politicieni. Este vorba, printre altele, de posibilitatea ca liceele să organizeze un examen suplimentar de admitere pentru jumătate din locurile disponibile, de posibilitatea exmatriculării elevilor cu abateri grave şi de limitarea mandatelor rectorilor. Astfel, ei pot să rămână la șefia universităților timp de 2 mandate (8 ani). O altă prevedere controversată se referă la introducerea religiei ca materie opţională la Bacalaureat.



    În timpul ceremoniei de promulgare de marţi, reprezentanţii USR au protestat cu pancarte la Palatul Cotroceni, sediu al preşedinţiei. Ei au reclamat un eşec al “României Educate”, amintind de numărul mare de tineri care nu s-au înscris pentru a susţine Bacalaureatul în acest an. Membrii formaţiunii mai susţin că noile Legi nu reformează sistemul de învăţământ, limitează dreptul la învăţătură şi încalcă principiul egalităţii în drepturi. Cât despre Consiliul Naţional al Elevilor şi organizaţii studenţeşti, acestea consideră că unele prevederi sunt discriminatorii.



    Legile Educaţiei au fost adoptate decizional de Senat în luna mai. Au fost contestate la Curtea Constituţională de USR şi Forţa Dreptei, dar fără succes.





  • Legile Educaţiei, adoptate de deputaţi

    Legile Educaţiei, adoptate de deputaţi

    Deputaţii români au votat pachetul de legi despre care iniţiatorul, ministerul Educaţiei, spune că va reforma din temelii sistemul de învăţământ. Legile vor ajunge, acum, în dezbaterea Senatului, care este for decizional în cazul lor. Cele două proiecte de lege vin cu modificări semnificative în învăţământul preuniversitar şi în cel academic. Aceste modificări sunt importante, pentru că ţintesc problemele cronice ale sistemului, enumerate de ministrul Educaţiei, Ligia Deca:



    Prevenirea şi combaterea abandonului şcolar, combaterea analfabetismului funcţional, implementarea unei educaţii centrate pe copil, pe elev, pe tânăr, asigurarea siguranţei în unităţile de învăţământ, o mai bună pregătire a cadrelor didactice şi sprijinul lor şi respectarea normelor de etică şi deontologie”.



    Potrivit ministrului, investiţiile, prioritizarea zonelor defavorizate la alocările bugetare şi măsurile care vizează succesul pe întregul parcurs educaţional sunt piloni ai acestui pachet legislativ. Reprezentanţii formaţiunilor din coaliţia de guvernare PSD — PNL — UDMR au declarat că au votat pentru un cadru legislativ stabil în domeniul educaţiei, anticipând că rezultatele noilor măsuri se vor vedea în anii ce urmează. Opoziţia nu este de acord, considerând că legile nu răspund problemelor pe care le are sistemul de învăţământ şi reprezintă un eşec al proiectului prezidenţial “România educată”.



    Legea care va guverna învăţământul preuniversitar aduce o serie de noutăţi: liceele pot opta pentru susţinerea unui examen suplimentar, pe lângă evaluarea naţională, în vederea ocupării a jumătate din locuri, religia devine disciplină opţională la bacalaureat, iar programul de rechizite pentru elevii din medii defavorizate este extins. Nu în ultimul rând, legea propune un plan naţional de combatere a violenţei în şcoli, care să cuprindă monitorizarea video a sălilor de clasă, cu acordul părinţilor şi sancţiuni graduale pentru cadrele didactice şi elevii care comit abateri disciplinare.



    Sunt schimbări şi în privinţa învăţământului universitar. Astfel, rectorii în funcţie vor putea sta încă 10 ani la conducerea unversităţilor. Totodată, sunt prevăzute amenzi usturătoare pentru persoanele care cumpără sau vând lucrări ştiinţifice, referate, lucrări pentru examenele de evaluare, precum şi de finalizare a studiilor universitare de licenţă, masterat şi doctorat. Legea mai prevede că persoana aleasă într-o funcţie de demnitate publică poate beneficia de reducerea normei didactice, dar cu cel mult 50%.



    Profesia de cadru didactic trebuie respectată, iar munca profesorilor apreciată, a subliniat ministrul Ligia Deca. Este ceea ce s-au simţit îndreptăţiţi să ceară, alături de o salarizare corectă şi decentă, cadrele didactice care au mărşăluit între Guvern şi Parlament, în chiar ziua adoptarii legilor Educaţiei.






  • Legile Educației

    Legile Educației


    Timp de cinci ani, actualul ministru al Educației, Ligia Deca, a coordonat, pe hârtie, proiectul România educată asumat de președintele Klaus Iohannis și dezbătut pe parcursul ambelor sale mandate în fruntea țării. Pus, acum, în practică sub forma noilor Legi ale Educației, proiectul s-ar dori un răspuns la problemele grave din sistemul de învățământ românesc. Să amintim doar că, după Revoluția anticomunistă din 1989, legile din domeniu au fost constant modificate de miniștrii de diferite culori politice care s-au perindat în fruntea învățământului, dar nu au fost în măsură să rezolve neajunsurile pe care cadre didactice, elevi sau părinți le semnalau ca fiind de natură să afecteze din rău în mai rău procesul educațional.



    După o primă etapă de consultări în 2016-2017, proiectul România Educată a fost lansat în dezbatere publică în 2018. În calitate de consilier prezidențial pentru Educație, Ligia Deca l-a coordonat direct, a participat la dezbateri și la raportul final lansat în vara lui 2021. La realizarea lui au lucrat peste 60 de structuri din educație și aproape 13 mii de persoane.



    Toamna trecută, președintele Klaus Iohannis a numit-o pe Ligia Deca ministru al Educației, afirmând că România Educată este un proiect de ţară de care este foarte multă nevoie și care trebuie transpus cât mai repedeîn lege sau … mai bine spus … în legi. Legea învăţământului preuniversitar urmăreşte, între altele, reducerea abandonului şcolar, iar prin Legea învăţământului superior se doreşte inclusiv sprijinirea cooperării europene a universităţilor din România. Profesionalizarea carierei didactice, creșterea accesului la educație timpurie, reducerea analfabetismului funcțional,adaptarea programelor la piaţa muncii, modernizarea metodelor de testare şi evaluare, precum şi sporirea sprijinului pentru copiii din medii defavorizate sunt alte obiective tot atât de importante.



    Pe cei mai mulți dintre părinți și copii îi interesează, însă, ce se va întâmpla cu Evaluarea Națională (examenul de admitere în liceu) și cu Bacalaureatul. Despre Bacalaureat se știe că prevede încă o probă, care vizează competenţele de bază ale elevilor, iar, în plus, apare Bacul tehnologic. În legătură cu admiterea la liceu, a dat explicații recent, la Radio România, chiar Ligia Deca:



    În esenţă, este vorba despre Evaluare Naţională aşa cum o ştim acum, la limba română şi la matematică, plus o limbă maternă unde este cazul, urmată de o potenţială admitere la liceu numai pentru acele profiluri unde există concurenţă – şi acolo vorbim doar despre 60% din locuri care se pot aloca prin acest concurs de admitere, restul de 40% alocându-se pe baza repartizării computerizate care se bazează pe notele de la Evaluarea Naţională. Elevii şi părinţii trebuie să ştie că aceste schimbări nu vor intra în vigoare imediat ce legea este aplicabilă, deci în niciun caz la anul sau peste doi ani. Ne dorim predictibilitate şi, atunci, acei copii care intră în clasa a cincea în primul an şcolar de după adoptarea legii vor da Evaluarea Naţională şi admiterea la liceu în noua formulă. Mai concret, admiterea la liceu se aplică cel mai devreme începând cu anul 2027, iar examenul de Bacalaureat fie 2028, fie 2029, în funcţie de cât de repede finalizăm reforma curiculară.



    Noile Legi ale Educației urmăresc să centreze sistemul educaţional pe elevi şi să stimuleze potenţialul pe care îl are fiecare copil. Cum va fi posibil acest lucru? Ministrul Ligia Deca explică:



    Vorbim despre o schimbare de paradigmă. Nu este vorba de curriculum la decizia şcolii, ci va fi vorba despre curriculum la decizia elevului din oferta şcolii. Ne dorim ca această componentă de opţionalitate să fie una mărită şi mai adecvată potenţialului copiilor. În acelaşi timp, va exista un portofoliu al elevului care, practic, va strânge toate informaţiile despre parcursul educaţional al unui copil, permiţându-ne să intervenim atunci când apar probleme mult mai devreme decât reuşim să o facem acum. În fiecare ciclu de învăţământ există prevederi în lege care leagă mult mai bine consilierul şcolar, dirigintele, familia, celelalte cadre didactice, în aşa fel încât să existe un plan individualizat pentru fiecare elev. De asemenea, prin programul naţional de reducere a analfabetismului funcţional vom avea teste standardizate, anuale, care să ne permită să vedem unde trebuie insistat, unde putem merge pe un nivel superior de complexitate pentru copiii capabili de performanţă înaltă ş.a.m.d. Deci, vorbim despre nişte legi mult mai axate pe nevoile elevului.



    Cât despre cadrele didactice, ce se va schimba în salarizarea, dar şi în evaluarea activităţii lor? Ligia Deca: Ministerul Educaţiei împreună cu principalele federaţii sindicale am lucrat, în ultimele luni, la cum ar trebui să arate grilele de salarizare în contextul noii legi a salarizării. Am transmis aceste documente încă din luna februarie Ministerului Muncii, în ideea unui ajutor pentru definitivarea propunerii pentru Educaţie în legea salarizării. Au fost discuţii şi direct cu federaţiile sindicale, dar şi între federaţiile sindicale şi reprezentanţii partidelor din coaliţia de guvernare. Cât despre evaluarea activităţii cadrelor didactice, am agreat să explorăm împreună cum putem adecva instrumentele pe care le avem deja, precum gradaţia de merit, dar şi cum putem implementa noi instrumente, de exemplu acel instrument prin care 2% din fondul de salarizare se află la dispoziţia directorului, pentru a putea motiva cadrele didactice care se implică mai mult în proiectele şcolii.



    Deocamdată, cifrele arată că abandonul școlar este una dintre marile probleme ale școlii românești, potrivit Eurostat, România înregistrând cel mai mare procent din Europa de copii care părăsesc școala. Cel mai pronunțat este abandonul din mediul rural. Apoi, problematic este și analfabetismul funcțional, măsurat în testele PISA susținute de elevii români în vârstă de 15 ani. Punctajul obținut de ei este cu mult sub media europeană. Altfel spus, un număr considerabil de copii români de 15 ani nu reușesc, de pildă, să înțeleagă ce citesc. Lipsa profesorilor din școli și a personalului școlar calificat este o altă problemă rămasă nerezolvată de ani de zile. La examenele de titularizare din ultimii ani procentele de promovare sunt de natură să îngrijoreze. Nu sunt de trecut cu vederea nici violența în școli și consumul de substanțe interzise – tot mai frecvente în ultima perioadă.



    Or, contestatarii proiectului prezidențial România Educată spun că acesta nu a pornit de la problemele concrete existente, ci este doar o colecție de generalități. De aceea, cred că, în ciuda schimbărilor pe care le vor aduce, Legile ce decurg din proiect mai mult vor încurca decât vor rezolva problemele existente.



    Pentru aplicarea reformelor avute în vedere prin noile acte normative vor fi alocate peste 3 miliarde de euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, aprobat la Bruxelles. Rămâne de văzut dacă, odată ajunși la destinatari, banii își vor dovedi utilitatea prin creșterea calității învățământului românesc!






  • Legile Educaţiei în atenţia deputaţilor

    Legile Educaţiei în atenţia deputaţilor

    Despre reforma
    educaţiei se discută, aplicat sau propagandistic, de peste trei decenii. S-au
    şi făcut unele lucruri, dar majoritatea proiectelor începute au stat sub semnul
    efemerului, din cauza schimbărilor repetate la vârful ministerului de resort.
    Reformei i-a lipsit o viziune unitară, acceptată de principalele forţe
    politice. Există, acum, şansa ca o coaliţie largă, cum e cea de la putere, care
    include principalele forţe de stânga şi de dreapta, PSD şi PNL, să se pună de
    acord asupra unui program reformator valabil pe termen lung. Aprobate recent de
    executiv, proiectele noilor legi ale educaţiei au ajuns în Camera Deputaţilor.
    Ele au la bază proiectul România educată, iniţiat de preşedintele
    Klaus Iohannis, iar pentru aplicarea reformelor din aceste legi vor fi alocate
    peste 3 miliarde de euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

    Coordonatoarea proiectului prezidenţial, Ligia Deca, conduce, în prezent,
    ministerul Educaţiei. Ea susţine că sistemul educaţional va fi centrat pe elev
    şi pe stimularea potenţialului acestuia. Prin legea învăţământului superior se
    doreşte combaterea abandonului universitar şi sprijinirea cooperării europene a
    universităţilor din România. Legea învăţământului preuniversitar urmăreşte, în
    principal, reducerea abandonului şcolar şi a analfabetismului funcţional,
    probleme cronice ale educaţiei. Proiectul privind învăţământul preuniversitar
    propune introducerea unor noi evaluări obligatorii la finalul claselor a II-a,
    a IV-a şi a VI-a la materiile Limbă şi comunicare şi Matematică şi ştiinţe. Liceele
    vor putea organiza propriul concurs de admitere, cu probe de profil, pentru 60%
    dintre locuri, pe lângă Evaluarea Naţională, iar examenul de bacalaureat va
    avea mai multe probe. Proiectul legii învăţământului superior prevede inclusiv
    creşterea perioadei studiilor universitare de doctorat la 4 ani, faţă de trei
    cât este în prezent.     Liderii coaliţiei promit adoptarea noilor legi până la
    finalul actualei sesiuni parlamentare.


    Pe de altă parte, şcolile româneşti se
    confruntă cu o gravă problemă: înmulţirea
    incidentelor. De aceea, ministerul Educaţiei a anunţat că a început consultări
    pentru a găsi cele mai bune soluţii în ceea ce priveşte violenţele de orice
    natură care au loc în şcoli. Ministrul Deca a subliniat că siguranţa fiecărei
    persoane din unităţile de învăţământ este prioritară pentru ministerul pe care
    îl conduce. Reacţia a venit după două evenimente care au scandalizat opinia
    publică: în urmă cu câteva zile, un elev de la un colegiu din Capitală a rănit cu
    cuţitul o profesoară, în timpul orei, iar la o şcoală din judeţul Prahova,
    elevi de 13 ani au hărţuit sexual o profesoară, tot în timpul orei de curs, şi
    au filmat incidentul. În primul caz, elevul agresor a fost arestat, pe motiv că
    reprezintă     un pericol public, şi
    plasat într-un centru special pentru minori. În al doilea caz,     Inspectoratul
    Şcolar Prahova a luat măsuri disciplinare, iar poliţia a deschis o anchetă.


  • Retrospectiva săptămânii 26.03 – 01.04.2023

    Retrospectiva săptămânii 26.03 – 01.04.2023

    Pensiile de
    serviciu, temă dificilă pe agenda Puterii


    Niciun
    politician român nu poate contesta acest lucru: Planul Naţional de Redresare şi
    Rezilienţă, prin care România primeşte zeci de miliarde de euro în schimbul reformelor
    esenţiale în diverse domenii, este steaua polară a guvernării. Iar reglementarea
    spinoasei chestiuni a pensiilor de serviciu, de care beneficiază, în principal,
    magistraţii şi cei din structurile de forţă, şi care nu se bazează, ca restul
    pensiilor, pe contributivitate, este jalon în PNRR. Un proiect propus de
    guvenul PSD-PNL-UDMR pe tema lor a fost votat, miercuri, de senatori. Potrivit
    acestuia, nici o pensie nu va mai depăşi venitul obţinut în activitate şi se va
    introduce taxarea suplimentară pe partea de necontributivitate a pensiilor
    speciale. Totodată, pensiile care depăşesc 6.000 lei, echivalentul a 1200 de
    euro, vor fi impozitate cu 15 procente. În plus, se interzice cumulul de pensii
    speciale, iar în cazul pensiilor militare se elimină cinci sporuri din baza de
    calcul. USR, opoziţia democratică, critică proiectul şi susţine o formulă
    radicală: desfiinţarea pensiilor speciale şi trecerea lor în sistemul de
    contributivitate. Pe de altă parte, reprezentanţii militarilor, poliţiştilor şi
    angajaţilor din penitenciare au cerut eliminarea pensiilor militare din PNRR,
    pentru ca ele să nu facă obiectul unor ajustări care să le fie defavorabile.
    Există, spun ei, riscul ca tinerii sa nu se mai îndrepte spre o carieră
    militară, dacă nu vor mai fi motivaţi de avantajele acesteia.



    Reglementarea
    abuzului în serviciu, eroare sau calcul cinic?


    Senatorii au
    fost vedetele săptămânii. Reprezentanţii coaliţiei au votat un proiect
    de modificare a Codului Penal care prevede un prag valoric pentru abuzul în serviciu
    în cuantum de 250.000 lei, adică nu mai puţin de 50.000 de euro. Modificarea
    seamănă izbitor cu celebra ordonanţă de urgenţă 13 din 2017, actul inaugural al
    unui proces prin care guvernul controlat la acea vreme de PSD, condus autoritar
    de Liviu Dragnea, a încercat să neutralizeze eforturile anterioare de reformare
    a justiţiei. Atunci, zeci de mii de oameni au ieşit în stradă pentru a
    protesta, iar ordonanţa a fost retrasă. Câteva sute de persoane au protestat, miercuri,
    în Bucureşti, după votul din Senat, despre care au spus că încurajează corupţia
    şi ilegalităţile în România. Ulterior, pe fondul criticilor, coaliţia a făcut
    un pas în spate, iar liderii ei au anunţat că susţin propunerea ministerului
    Justiţiei ca pragul valoric de la care apare culpa penală pentru abuzul şi
    neglijenţa în servciu să fie coborât la 9000 de lei. Ca şi în cazul pensiilor speciale,
    legea de modificare a Codului penal va intra în dezbateri la Camera
    Deputaţilor, care este for decizional.



    Noile legi ale
    educaţiei, aprobate de guvern


    Liceele din
    România vor putea organiza propriul concurs de admitere, cu probe de profil,
    pentru 60% dintre locuri, pe lângă Evaluarea Naţională, iar Bacalaureatul va
    cuprinde o probă în plus, de la profilul opus celui studiat de elevi. Sunt doar
    două dintre prevederile noilor legi ale Educaţiei, aprobate în această
    săptămână de executiv. Ele au la bază proiectul România educată,
    iniţiat de preşedintele Klaus Iohannis, iar pentru aplicarea reformelor din
    aceste legi vor fi alocate peste 3 miliarde de euro din Planul Naţional de
    Redresare şi Rezilienţă. Prin legea învăţământului superior se doreşte
    combaterea abandonului universitar şi sprijinirea cooperării europene a
    universităţilor din România. Legea învăţământului preuniversitar urmăreşte, în
    principal, reducerea abandonului şcolar şi a analfabetismului funcţional,
    probleme cronice ale educaţiei în România. Ministrul de resort, Ligia Deca,
    spune că sistemul educaţional va fi centrat pe elev şi pe stimularea
    potenţialului acestuia.



    Preşedintele
    Consiliului European şi premierul Poloniei, la Bucureşti


    Ratarea aderării
    la spaţiul Schengen de liberă circulaţie, din cauza opoziţiei Austriei, a
    generat frustrare în România şi, probabil, a însemnat un imbold dat eurosepticismului,
    a admis preşedintele Klaus Iohannis, după convorbirile pe care le-a avut la
    Bucureşti cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel. Acesta a venit
    cu un mesaj optimist, de încurajare. El a dat asigurări că există sprijin la
    nivel european pentru ca România să adere la Schenge cât mai curând posibil. Sunt
    convins că Uniunea Europeană ar fi mai sigură dacă România ar intra în spaţiul
    Schengen şi este clar pentru mine că România a îndeplinit toate obligaţiile
    necesare pentru a adera, a declarat înaltul oficial european. În această
    săptămână a vizitat Bucureştiul şi premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki. Părţile îşi propun ca legăturile bilaterale strânse pe linie
    de securitate şi apărare să fie dublate de o cooperare economică robustă şi
    fructuoasă, pe măsura potenţialului oferit de cele două economii. Polonia este
    unul dintre cei mai importanţi parteneri comerciali ai României din regiune,
    schimburile bilaterale dintre cele două state atingând un nivel record de
    aproape 11 miliarde de euro.



    Speranţe la fotbal, certitudini la handbal


    Naţionala de fotbal a României a învins Andorra şi
    Belarus, la debutul în preliminariile pentru Euro 2024, iar suporterii speră
    din nou. Grupa României este dominată valoric de Elveţia, participantă la
    ultimul Mondial, dar există şanse ca tricolorii să obţină locul al doilea,
    care asigură prezenţa la Euro, în disputa cu Kosovo şi Israel. Ultima
    participare a naţionalei la un turneu final al competiţiei continentale a fost
    în 2016. La handbal, campioanele naţionale de la Rapid au trecut de slovenele
    de la Krim şi au acces, în premieră, în sferturile Ligii Campionilor, acolo
    unde era deja calificată vicecampioana CSM Bucureşti. Cu două reprezentante în
    sferturile Ligii, handbalul românesc îşi confirmă statutul de forţă la nivelul
    echipelor feminine.de club.


  • Guvernul adoptă noile legi ale educaţiei

    Guvernul adoptă noile legi ale educaţiei

    În peste 30 de ani de post-comunism românesc, n-a existat
    domeniu mai supus schimbărilor, adesea bulversante, decât Educaţia.
    Cronica instabilitate politică a făcut ca la conducerea ministerului de resort
    să se perinde o sumedenie de personaje, toate dornice să inoveze şi să-şi
    asigure, astfel, posteritatea. Cum n-au rezistat prea mult în funcţie, tot
    ce-au reuşit, în general, a fost anularea reformelor promovate de predecesori.
    După trei decenii de continuă inovare, rezultatele sunt vizibile. Elevi şi
    părinţi, deopotrivă, acuză confuzia pe care o produce schimbarea regulilor în
    timpul jocului. Românii care pot preferă să-şi trimită copiii să studieze în
    străinătate. Cei mai străluciţi absolvenţi autohtoni aleg, la rându-le, să
    plece din ţară. Învăţământul tehnic nu mai produce mare lucru, astfel că e tot
    mai greu să găseşti un instalator sau un mecanic auto priceput. Din cauza
    stresului şi a salariilor mici, nici profesia de dascăl nu mai atrage, astfel
    că, mai ales la ţară şi în oraşele mici, la catedră sunt tot mai numeroşi
    suplinitorii. Deşi cifrele nu sunt întotdeauna concordante, studiile de
    specialitate atestă, toate, o rată mare de analfabetism funcţional printre
    absolvenţii şcolii româneşti.

    În mijlocul acestui peisaj dezolant, actualul
    ministru al Educaţiei, Ligia Deca, anunţă, la rândul său, schimbări însemnate
    în domeniu, despre care afirmă că sunt în măsură să amelioreze starea de
    lucruri. Elaborate sub coordonarea ei, proiectele legilor educaţiei au fost
    aprobate, miercuri, de Guvern şi vor fi transmise pentru dezbatere şi adoptare
    în Parlament. Pachetul de legi se bazează pe viziunea generată de proiectul
    România Educată, lansat la scurt timp după învestirea din 2014 de
    preşedintele Klaus Iohannis, el însuşi fost profesor de liceu în provincie.
    Prin Legea învăţământului superior se doreşte combaterea abandonului
    universitar şi sprijinirea cooperării europene a universităţilor din România.
    Legea învăţământului preuniversitar urmăreşte, în principal, reducerea
    abandonului şcolar şi a analfabetismului funcţional. Ministrul Deca mai promite
    centrarea sistemului educaţional pe elev şi stimularea potenţialului pe care
    fiecare copil îl are.

    Pentru aplicarea noilor legi s-au alocat peste trei
    miliarde de euro, primiţi de România de la Bruxelles, prin Planul Naţional de
    Redresare şi Rezilienţă. Ligia Deca se declară convinsă că legile educaţiei vor
    trece prin Parlament printr-o procedură de urgenţă, fapt criticat de USR, care acuză coaliţia de la putere, PSD-PNL-UDMR, că vrea un pachet
    legislativ adoptat în grabă, fără dezbateri serioase. Uniunea anunţă, de
    altfel, că pregăteşte amendamente pentru ceea ce numeşte reformarea reală a
    sistemului.


  • Retrospectiva săptămânii 26.02 – 4.03.2023

    Retrospectiva săptămânii 26.02 – 4.03.2023

    Șeful statului român, Klaus Iohannis, în Luxemburg


    România a apreciat ‘sprijinul clar şi vocal’ al Luxemburgului în ceea ce priveşte aderarea la Schengen, a declarat, la Luxemburg, preşedintele Klaus Iohannis.La rândul său, premierul Xavier Bettel a spus ca România este pentru Luxemburg un ‘aliat fiabil’ si a anuntat că, în curând, 25 de militari luxemburghezi se vor alătura Grupului de Luptă NATO de la Cincu (centru). El a reafirmat susţinerea privind includerea României in spaţiul Schengen. Șeful statului român a aparticipat si la Forumul Grupului Băncii Europene de Investiţii, dedicat agendei investiţionale a UE, unde a susţinut un discurs despre noile provocări la nivel global. În marja participării la eveniment, el a avut întrevederi bilaterale cu Werner Hoyer, preşedintele Băncii Europene de Investiţii, şi cu Odile Renaud-Basso, preşedinta Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.



    Preşedintele Camerei Deputaţilor de la București, Marcel Ciolacu, în Azerbaidjan


    Noile proiecte din domeniul energiei au dominat agenda vizitei oficiale pe care preşedintele Camerei Deputaţilor de la București, Marcel Ciolacu, a facut-o în Azerbaidjan. El s-a întâlnit la Baku cu preşedintele Ilham Aliev. Discuţiile au vizat contractul de un miliard de metri cub de gaze naturale livrate de Azerbaidjan, care se va derula din aprilie, timp de un an. Marcel Ciolacu a propus ca, prin acest contract, să fie ajutată şi Republica Moldova vecină şi a primit susţinerea preşedintelui azer. De asemenea, proiectul privind transportul de gaz lichefiat şi parteneriatul ROMGAZ-SOCAR pentru construirea a două terminale la Marea Neagră, precum şi contractul privind dezvoltarea infrastructurii cablului submarin din Marea Neagră au fost discutate de cei doi oficiali. Cablul submarin va avea o lungime de aproape 1.200 de kilometri şi va traversa Marea Neagră pentru a aduce electricitate din Azerbaidjan, prin Georgia către România şi, apoi, prin Ungaria spre restul Europei.



    Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, la Geneva


    Ministrul roman de Externe Bogdan Aurescu a reconfirmat în intervenţia naţională de la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului de la Geneva, susţinerea fermă a României pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, în interiorul graniţelor sale recunoscute internaţional. El a exprimat, totodată, hotărârea României de a aduce o contribuţie solidă la pace, securitate, dezvoltare şi drepturile omului. Bogdan Aurescu a mai subliniat că trebuie făcute eforturi pentru a trage la răspundere a Rusiei pentru crimele din Ucraina şi pentru a despăgubi numărul mare de victime.



    Noul premier al Rep.Moldova, Dorin Recean, la București


    Autorităţile de la Bucureşti vor sprijini fără rezerve conducerea de la Chişinău pentru atingerea obiectivului de integrare a Rep.Moldova în UE. Mesajul a fost transmis de preşedintele Klaus Iohannis, noului premier moldovean, Dorin Recean, care a făcut o vizită în România. El a fost primit şi de omologul său român, Nicolae Ciucă. Ultimul a spus că România şi-a consolidat statutul de prim partener comercial al Rep.Moldova, după ce comerţul bilateral a crescut cu 1,2 miliarde de dolari în 2022 si a ajuns la circa 3,6 miliarde. Și preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a avut o întrevedere cu Dorin Recean, în cadrul căreia l-a asigurat de sprijinul României pentru o parte din consumul de gaze al cetăţenilor de peste Prut, prin intermediul contractului de import convenit cu Azerbaijan.



    Ședință specială pentru Ucraina în Parlament


    Parlamentul de la București a marcat, printr-o şedinţă solemnă, un an de când Rusia a invadat, pe 24 februarie 2022, Ucraina. Senatorii şi deputaţii au condamnat agresiunea militară şi au promis că România va sprijini, în continuare, fosta republică sovietică. La ședința Parlamentului de la București a participat şi ambasadorul Ucrainei în România, Ihor Prokopciuc, cu un mesaj în care a transmis recunoştinţa ţării sale pentru sprijinul acordat de România la toate nivelurile.



    Noile legi ale educației


    Ministrul roman de resort, Ligia Deca, a prezentat proiectele noilor legi ale educaţiei, dupa ce reprezentanţii majorităţii parlamentare au ajuns la un acord. O modificare prevede introducerea portofoliului educaţional al copilului, care va conţine nu numai note, ci şi rezultatele la activităţile extraşcolare. În cazul Bacalaureatului, va exista în plus o probă complementară de competenţe de bază. Noile proiecte mai prevăd, printre altele, majorarea burselor de merit şi a celor pentru elevii olimpici, dar şi creşteri salariale pentru cadrele didactice. Modificările vin pe fondul unor cifre îngrijorătoare, care plasează România în coada clasamentului european în ceea ce priveşte performanţele în educaţie. Politicieni, sindicate şi asociaţiile de părinti l-au acuzat pe ministrul educatiei de lipsa de transparenţă şi că nu a organizat consultări cu cei interesaţi privind viitoarele legi.



    Preşedintele Klaus Iohannis i-a decorat pe salvatorii românii trimiși în Turcia, după cutremurele devastatoare din 6 februarie


    Preşedintele României, Klaus Iohannis, i-a decorat, la Bucuresti, cu prilejul Zilei Protecţiei Civile, pe militarii, pompierii, medicii, asistenţii şi voluntarii care au participat la misiunea internaţională umanitară din Turcia. Echipele au venit alături de câinii care i-au însoțit peste hotare, a căror contribuție a fost esențială pentru găsirea supraviețuitorilor. Pe de altă parte, valul de cutremure care s-au produs, în ultima perioadă, în sudul României, a readus în atenția autorităților problema consolidării antiseismice a clădirilor vulnerabile. În acest sens, Executivul va trimite Parlamentului, pentru dezbatere și aprobare, un proiect de lege care, printre altele, interzice închirierea apartamentelor din blocurile care fac parte din prima grupă de risc seismic. Totodată, Guvernul a adoptat o ordonanţă care se referă la programul “Școli sigure şi sănătoase, prin care se propune simplificarea introducerii în programul de investiţii a şcolilor care fac parte din prima categorie de risc seismic.