Radio România Internațional

Tag: legile justitiei

Retrospectiva săptămânii 29.04 – 05.05.2018

A
încetat din viaţă Doina Cornea – simbol
al rezistenţei anticomuniste

Simbolul
rezistenţei anticomuniste din România, Doinea Cornea, a încetat din viaţa în noaptea
de joi spre vineri, după o îndelungată suferinţă. Născută în urmă cu aproape 89
de ani într-o familie cu înalte valori
morale şi religioase, Doina Cornea a fost cadru universitar la catedra de limbă
franceză a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj (nord-vest), iar în anii ’80 a devenit cunoscută pentru
criticile sale publice îndreptate împotriva regimului comunist. Scrisorile sale
au fost difuzate de posturile internaţionale de radio cu emisiuni în limba
română şi au stârnit iritarea oficialilor de la Bucureşti. Ca urmare, Doina
Cornea a fost dată afară de la universitate, arestată şi bătută de oamenii
Securităţii comuniste. La revoluţia anticomunistă din 1989, ea a devenit una
dintre figurile centrale ale evenimentelor din decembrie. A fost printre
primele personalităţi care au protestat împotriva manierei în care Frontul Salvării
Naţionale, apărut după prabuşirea dictaturii, a administrat ţara şi a demisionat din
conducerea centrală a formaţiunii politice. Papa Ioan Paul al II-lea a
decorat-o cu Ordinul Sfântul Grigore cel Mare, iar de la Regele
Mihai I a primit Crucea Casei Regale a României. Doina Cornea a mai fost
decorată cu Ordinul Steaua României şi a primit şi Legiunea de
Onoare din partea Franţei.

Legile
justiţiei, înapoi la CCR

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a
decis să retrimită la Curtea Constituţională legile justiţiei adoptate recent.
Trecute în mare grabă prin parlament în luna decembrie, în forma propusă de coaliţia
majoritară PSD – ALDE, legile ajunseseră la promulgare. Preşedintele Iohannis a
anunţat, însă, că retrimite legile la Curte şi că va sesiza Comisia de la
Veneţia cu privire la conţinutul pachetului legislativ. Potrivit şefului
statului, legile nu sunt deplin adecvate nici cadrului constituţional intern şi
nici standardelor europene în ceea ce priveşte statutul magistraţilor;
organizarea judecătorească şi funcţionarea Consiliului Superior al
Magistraturii. Klaus Iohannis a apreciat că noile prevederi fragilizează
statutul procurorului şi că există riscul de a fi blocat actul de justiţie. În
acelaşi timp, mai spune preşedintele, sunt create structuri menite să timoreze
magistraţii, fiind eliminate, pe de altă parte, garanţii ale independenţei
organizatorice a justiţiei, prin creşterea rolului ministrului justiţiei în
detrimentul CSM. Coaliţia la putere consideră că prin acest demers şeful
statului urmăreşte să amâne punerea în aplicare a legilor justiţiei. Opoziţia a
salutat, însă, decizia preşedintelui şi a solicitat demisia ministrului
Justiţiei, Tudorel Toader. In Parlament, Comisia specială pentru Legile Justiţiei a
inceput dezbaterile generale asupra modificarilor Codului Penal, Codului de
Procedură Penală şi Codului de Procedura Civilă.

Previziuni
economice

Comisia
Europeană a menţinut estimările referitoare la creşterea economiei României
anul acesta la 4,5%, dar pentru 2019 se aşteptă la o încetinire a avansului
Produsului Intern Brut la 3,9 procente, potrivit previziunilor economice de
primăvară, publicate joi. Comisia semnalează şi faptul că deficitul bugetar ar urma
să ajungă la 3,4% din PIB în 2018, această creştere semnificativă fiind
influenţată de majorările salariale din sectorul public. În acelaşi timp,
inflaţia, în creştere de la sfârşitul lui 2017, îşi va păstra tendinţa, dar se
va tempera în oarecare măsură în 2019. La nivelul Uniunii, Europa se bucură în
continuare de o creştere economică solidă, care a ajutat la reducerea şomajului
la cel mai mic nivel din ultimii 10 ani, a anunţat comisarul european pentru
afaceri economice şi financiare, Pierre Moscovici. Economia UE şi economia din
zona euro vor continua să crească în ritm susţinut cu 2,3% anul acesta şi cu 2%
în 2019, ceea ce confirmă diagnosticul că nu suntem într-o fază doar de
relansare economică, ci într-o fază de expansiune solidă şi solid instalată,
spun cei de la Bruxelles.

Ziua
Mondială a Libertăţii Presei

3 mai – Ziua
Mondială a Libertăţii Presei a fost marcată în toată lumea prin numeroase
evenimente. În mesajul său, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a
subliniat că promovarea unei prese libere reprezintă dreptul tuturor de a
cunoaşte adevărul. În ultimii ani, însă, mass-media au avut parte de tot mai
multe provocări, precum ceea ce a fost numit fake news, în unele
ţări, chiar instituţii de prestigiu fiind acuzate că promovează acest fenomen.
Mai mult, potrivit ediţiei din 2018 a clasamentului mondial al libertăţii
presei, stabilit de organizaţia Reporteri Fără Frontiere, se consemnează o
creştere a sentimentelor de ură sau ostilitate faţă de jurnalişti. Ziua
Mondială a Libertăţii Presei este şi un prilej de a aduce un omagiu
jurnaliştilor care şi-au pierdut viaţa în timpul exercitării profesiei.
Potrivit celui mai recent bilanţ, 65 de jurnalişti au fost ucişi în 2017, la
nivel mondial. În România, cel mai recent raport de specialitate, lansat de
Active Watch, arată că mass-media de la noi încă sunt folosite pentru
propagandă, dezinformare şi intoxicare. În clasamentul global al libertăţii
presei, România este pe locul 44, în faţa Statelor Unite şi a Italiei dar după
Coreea de Sud.

5 May 2018
Legile justiţiei se întorc la Curtea Constituţională

Adoptate în luna decembrie în forma propusă de coaliţia majoritară PSD -
ALDE, cu o grabă care opoziţiei de dreapta i s-a părut suspectă, legile
justiţiei au trecut prin filtrul Curţii Constituţionale, iar recent au primit
forma finală şi au ajuns la promulgare. Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat,
însă, că retrimite legile la Curte şi că va sesiza Comisia de la Veneţia cu
privire la conţinutul pachetului legislativ. El a identificat ceea ce consideră
a fi puncte nevralgice şi hibe constituţionale ale legilor referitoare la statutul magistraţilor; organizarea
judecătorească şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii.

Potrivit
preşedintelui, legile nu sunt deplin adecvate nici cadrului constituţional
intern şi nici standardelor europene în materie. Klaus Iohannis a apreciat că
noile prevederi fragilizează statutul procurorului şi că noile reguli privind
admiterea în magistratură pot avea impact asupra funcţionării instanţelor, cu
riscul de a bloca actul de justiţie. Apoi, mai spune preşedintele, sunt create structuri
menite nu să eficientizeze justiţia, ci să timoreze magistraţii. În paralel, ar
fi eliminate garanţii ale independenţei organizatorice a justiţiei, prin
creşterea rolului ministrului justiţiei în detrimentul CSM.

Pentru preşedinte, lucrurile
sunt clare. Klaus Iohannis: În mod evident, în forma în care se prezintă acum pachetul legislativ de
modificare a legilor justiţiei, nu corespunde nici exigenţelor unui stat de
drept şi democratic, aşa cum Constituţia României proclamă emblematic în
Articolul 1, şi nici aşteptărilor românilor, care îşi doresc o justiţie
independentă, bazată pe lege şi neinfluenţabilă. Sesizarea Comisiei de la Veneţia, în paralel cu
solicitarea adresată CCR de a reexamina noile legi, decurge – a explicat
preşedintele – din rolul important al organismului european.

Klaus Iohannis a
amintit că această comisie contribuie de aproape 30 de ani la dezvoltarea unui
patrimoniu constituţional comun în Europa şi e alături de statele care doresc
să pună structurile juridice şi instituţionale în acord cu standardele şi
bunele practici internaţionale în materie de democraţie şi protecţia
drepturilor omului, inclusiv prin acordarea unui sprijin constituţional de
urgenţă. Este motivul pentru care Iohannis a cerut CCR să nu se grăbească cu
verdictul asupra legilor şi să conlucreze cu organismul european. Coaliţia la
putere, cea care a promovat acest pachet legislativ criticat nu doar de
preşedinte ci şi de asociaţii ale magistraţilor, îi reproşează şefului statului
că urmăreşte să tergiverseze punerea în aplicare a legilor justiţiei şi îl
acuză că este mânat de interese electorale. Opoziţia de dreapta, în schimb, salută
decizia preşedintelui de a trimite pachetul legislativ la CCR şi la Comisia de
la Veneţia şi cere demisia ministrului justiţiei, Tudorel Toader.

3 May 2018
Legile Justiţiei trec din nou de Parlament

Corectate
după recentele decizii ale Curţii Constituţionale, Legile Justiţiei privind statutul
magistraţilor, organizarea judiciară, respectiv funcţionarea CSM au fost
adoptate de Senatul de la București,
care este for decizional în acest caz. Ele nu au suferit modificări de
fond faţă de cele adoptate, anterior, şi de Camera Deputaţilor, în consecinţă majoritatea de stânga PSD-ALDE a trecut pachetul legislativ prin
Parlament cu o rapiditate demnă de invidiat și fără a întâmpina mari probleme. Printre
cele mai importante schimbări se numără excluderea preşedintelui României din
procedura de numire a conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, rolul
fiind preluat de CSM. Totodată, a fost redefinită eroarea judiciară comisă de
magistraţi în exercitarea funcţiei, cu precizarea că Ministerul de Finanţe va
sesiza Inspecţia Judiciară pentru a verifica dacă eroarea a fost cauzată de un
procuror sau de un judecător cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.

Opoziţia a
susţinut că aceste Legi creează controverse, iar modificările aduse lasă loc
abuzurilor şi pun sub semul întrebării independenţa Justiţiei. De aceea, senatorii
PNL, USR şi PMP au votat împotrivă, acuzând din nou rapiditatea dezbaterilor, dar şi timpul insuficient
alocat discuţiilor. Amendamentele lor au fost respinse, însă liberalii vor
ataca, din nou, la Curtea Constituţională reexaminările celor trei Legi ale Justiţiei,
după cum a anunţat deputatul PNL, Ioan Cupşa. Au fost modificate
în această procedură de reexaminare texte care nu au fost declarate neconstituţionale
de către Curte şi care nu sunt într-o legătură directă, funcţională cu
celelalte texte şi drept urmare încalcă alte decizii ale Curţii
Constituţionale, precum şi practica în materie

În timpul dezbaterilor din
plen, senatorul PSD, Şerban Nicolae, a contra-argumentat că peste 90% din
textele adoptate provin de la asociaţiile de magistraţi. În opinia sa, Legile
au fost elaborate cu profesionalism şi bună credinţă. Şerban Nicolae Nici până astăzi, nimeni, nici de la Bruxelles, nici de la Bucureşti,
nici din orice alt colţ al lumii nu a putut să facă dovada care anume text din
propunerea legislativă, din forma adoptată de Parlament cu prilejul primei
dezbateri sau în Camera Deputaţilor, după reexaminarea cerută de decizia Curţii
Constituţionale, ar pune sub control politic, ar afecta indepedenţa în vreun
fel a sistemului judiciar din România. Explicaţia este foarte simplă: nu a
putut identifica nimeni un text, pentru că el nu există.

După votul din
Senat, Legile Justiţiei reexaminate vor merge la preşedintele României, Klaus
Iohannis, pentru promulgare. Unele din modificările aduse, iniţial, acestora, au
generat ample proteste de stradă şi critici din partea unora din magistraţi.

27 March 2018
Retrospectiva săptămânii 18.03 – 24.03.2018

Iarnă grea în plină primăvară

Dupa o iarnă
blândă, România se confruntă, la sfârşit de martie, cu o vreme extrem de
capricioasă. La începutul săptămânii, meteorologii au emis cod galben de ploi,
vânt şi temperaturi scăzute, valabil pentru jumătatea de est a ţării.
Temperaturile au scăzut mult sub media climatologică pentru această perioadă,
iar ploile s-au transformat, treptat, în lapoviţă şi ninsoare. Ploaia îngheţată
a dus la depunerea de polei, mai ales în sud şi sul-est şi a perturbat
transporturile rutiere, feroviare şi aeriene. Au fost probleme pe aeroportul
Otopeni – Henri Coandă din Bucureşti, unde ploaia îngheţată a ţinut la sol
avioanele timp de mai multe ore. De asemenea, numeroase trenuri au înregistrat
întârzieri, chiar de sute de minute, din cauza vremii nefavorabile, iar mai
multe sectoare de drumuri naţionale au fost închise. La rândul lor, hidrologii
au emis coduri galbene şi portocalii de inundaţii, inclusiv pe Dunăre, şi au
avertizat că, după ce temperaturile vor creşte, situaţia se va complica. Spre
sfârsitul săptămânii, meteorologii au emis coduri galben şi portocaliu de ninsoare şi viscol, care au
vizat jumătatea de sud a ţării. In Bucureşti şi în câteva judeţe din sud, unităţile
şcolare şi-au suspendat, vineri, activitatea. Zeci de trenuri au fost anulate.
S-au aplicat restricţii, din motive de siguranţă rutieră, pentru că viscolul a
redus mult vizibilitatea, astfel ca unele tronsoane de autostrăzi şi drumuri
naţionale şi judeţene au fost închise.

România a sărbătorit Ziua Francofoniei

Guvernul de la Bucureşti a
salutat, marţi, celebrarea Zilei Internaţionale a Francofoniei, iar premierul
Viorica Dăncilă a afirmat că România este recunoscută ca stat-far al acesteia
în Europa Centrală şi de Est. Ea a subliniat că grupul statelor francofone a
fost printre primele structuri internaţionale la care România a aderat după
1989.România va continua să fie parte
a Francofoniei, fiind legată intim de aceste valori, au dat asigurări
autorităţile de la Bucureşti cu prilejul conferinţei ‘Modelul cultural
francofon al României centenare’, dedicată marcării a 25 de ani de Francofonie instituţională
în România. Evenimentul a fost organizat în cooperare cu Biroul Regional pentru
Europa Centrală şi Orientală şi cu Universitatea din Bucureşti. În 1991,
România a obţinut statutul de observator, din 1993 este membru cu drepturi
depline al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei, iar în septembrie 2006 a
găzduit un sommet al acesteia. In
perioada decembrie 2018 – iulie 2019, Bucureştiul şi Parisul vor organiza
Sezonul România-Franţa, un amplu proiect comun ce va pune accentul pe cultură
şi creaţie contemporană, dar şi pe domenii precum educaţia, economia, sportul
sau turismul.

Camera Deputaţilor de la Bucureşti a votat modificările aduse
legilor Justiţiei, susţinute de putere

Organizarea judiciară, statutul
magistraţilor şi funcţionarea CSM, modificate după deciziile Curţii
Constituţionale, au trecut, marţi, de votul Camerei Deputaţilor de la
Bucuresti. Coaliţia aflată la putere PSD- ALDE a susţinut modificările, în timp
ce opoziţia a votat împotrivă, afirmând că se încearcă politizarea actului de
justiţie. Una dintre cele mai importante modificări prevede că preşedintele
României este eliminat din procedurile de numire a conducerii Înaltei Curţii de
Casaţie şi Justiţie, acest rol revenind secţiei de judecători a Consiliului
Superior al Magistraturii. Camera Deputaţilor este prima Cameră legislativă
sesizată, iar Senatul este for decizional. Unele
din modificările aduse, iniţial, legilor Justiţei au generat ample proteste de
stradă şi critici din partea magistraţilor.

România şi adoptarea monedei euro

Guvernul de la Bucureşti a adoptat, miercuri, ordonanţa de
urgenţă prin care s-a decis constituirea Comisiei de fundamentare a planului
naţional de adoptare a monedei euro. Potrivit Executivului, Comisia va pregăti
calendarul de intrare a României în mecanismul de supraveghere şi de adoptare a
monedei euro, precum şi toate acţiunile necesare pentru pregătirea economiei şi
societăţii româneşti. Până pe 15 noiembrie, Comisia va prezenta, spre asumare
politică, atât calendarul cât şi planul naţional de adoptare a monedei unice.
In Comisie vor fi reprezentate, între altele, instituţii publice
guvernamentale, Administraţia Prezidenţiala, BNR, confederaţii patronale şi
sindicale şi organizaţii non-guvernamentale. Comisia va fi condusă de doi
copreşedinţi, premierul şi preşedintele Academiei Române, şi doi
vicepreşedinţi, guvernatorul BNR şi un vicepremier.

Statul român devine acţionar
majoritar la şantierul naval Mangalia

Statul
român şi societatea olandeză Damen au ajuns la o înţelegere privind preluarea
şantierului naval de la Mangalia (sud-est), unul dintre cele mai mari din
regiune, de la actualul proprietar, grupul sud coreean Daewoo. Purtătorul de
cuvânt al ministrului Economiei, Alexandru Macoveiciuc, a declarat că se va
înfiinţa o societate mixtă în care Damen va deţine 49% din acţiuni, iar
Ministerul Economiei – 51% din participaţie, devenind acţionar majoritar. Este pentru prima dată după Revoluţie când statul va relua
controlul asupra unui obiectiv industrial strategic privatizat. Damen este cel
mai mare constructor de nave din Olanda şi ar avea capacitatea să aducă comenzi
noi pentru şantierul din Mangalia. Autorităţile au dat asigurări că nimeni
nu-şi va pierde locul de muncă, dar angajaţii nu pot sta liniştiţi, deoarece
le-au scăzut salariile pentru că nu mai fac ore suplimentare, iar situaţia
financiară a companiei a dus la plecarea a peste 700 de salariaţi. Problemele
pe Şantierul Naval Mangalia au apărut în 2016, când grupul Daewoo a decis să-şi
vândă acţiunile, în cadrul unui efort de restructurare a operaţiunilor
internaţionale.

24 March 2018
Modificarea legilor justiţiei, aprobată de deputaţi

Scenariul
din decembrie se repetă: majoritatea de stânga PSD – ALDE din Camera
Deputaţilor a adoptat, rapid, legile justiţiei modificate, iar opoziţia de
dreapta critică graba demersului, procedura şi schimbările făcute în legislaţia
ce guvernează sistemul judiciar. Singura diferenţă este aceea că noile legi au
ţinut cont de deciziile recente ale Curţii Constituţionale, instanţă la care se
va reveni, însă, potrivit intenţiilor declarate ale Opoziţiei. Aceasta reclamă
faptul că nu a avut timpul necesar unei analize corecte a propunerilor de
modificare venite de la comisia creată ad hoc.

Excedaţi de maniera în care
majoritatea îşi impune voinţa în legislativ, deputaţii USR au ocupat spaţiul
din jurul tribunei Parlamentului îmbrăcaţi în tricouri albe inscripţionate cu
mesajul Fără penali în funcţii publice!, unul uşor de decriptat.
Preşedintele USR, Dan Barna: Am purtat aceste tricouri cuFără
penali transmiţând, de fapt, mesajul pe care societatea din România îl
strigă deja de peste un an de zile. Dacă n-am fi avut penali în funcţii
publice, probabil astăzi am fi discutat despre ceea ce contează cu adevărat
pentru România.

La rândul său, PNL a reproşat, din nou,
social-democraţilor că urmăresc să politizeze justiţia. Deputatul PNL Cătălin
Predoiu: Legile justiţiei promovate de PSD sunt, practic, un fruct otrăvit al
superficialităţii, al obsesiei şi al spaimelor faţă de funcţionarea sistemului
judiciar. Astăzi s-au forţat regulamentele parlamentare, a început dezbaterea
în plenul Camerei Deputaţilor, când, practic, nici rapoartele nu erau redactate
de la Comisie. Este un simulacru de parlamentarism.

Preşedintele
Comisiei Speciale pentru legile justiţiei este social-democratul Florin
Iordache, nimeni altul decât cel care a promovat, în urmă cu un an, pe când era
ministru de resort, controversata ordonanţă ce dezincrimina parţial abuzul în
serviciu. De atunci, protestele de stradă împotriva oricăror tentative de
subordonare politică a sistemului judiciar au devenit cvasicotidiene.

În
replică la acuzele opoziţiei, deputatul PSD Florin Iordache a spus că deputaţii
nu au făcut altceva decât să reexamineze şi să pună în acord cele trei legi ale
justiţiei cu observaţiile CCR, fiind discutate doar articolele declarate
neconstituţionale. Florin Iordache: Am fost atacaţi permanent că încercăm să
politizăm Justiţia. Înainte de a ne critica, haideţi să citim. La fiecare din
cele trei decizii, Curtea Constituţională precizează foarte clar că acele trei
modificări pe care noi le-am făcut şi le-am propus, nu afectează în niciun fel
independenţa justiţiei, iar modificările sunt în concordanţă cu deciziile
Comisiei de la Veneţia.

Printre cele mai importante modificări aduse
legilor justiţiei se află eliminarea preşedintelui ţării din procedura de
numire şi revocare a conducerii Înaltei
Curţei de Casaţie şi Justiţie, atribuţii ce vor reveni CSM. Potrivit unei alte
modificări, cauzele în curs în care sunt anchetaţi magistraţi se înaintează spre soluţionare nou createi Secţii pentru Investigarea
Infracţiunilor din justiţie de îndată ce aceasta va fi operaţională.

21 March 2018
Legile justiţiei din România, discutate în Parlamentul European

A trecut mai bine de un an de la protestele masive împotriva ordonanţei de urgenţă nr.13, prin care coaliţia PSD-ALDE dorea să modifice codurile penale. Tensiunile legate de cadrul juridic continuă în România, o dată ce Parlamentul a dat undă verde unor modificări ale legilor justiţiei, contestate din nou, vehement, de opoziţie şi societatea civilă. Atenţionată de la Bruxelles că poate periclita statul de drept, coaliţia PSD-ALDE s-a apărat în faţa oficialilor europeni, şi chiar co-preşedinţii Liviu Dragnea (PSD) şi Călin Popescu Tăriceanu (ALDE) au afirmat că aceştia au fost greşit informaţi. “Am luat cunoştinţă de faptul că am fost, cum se spune, dezinformat, dar vreau să vă spun că sunt bine informat în ceea ce priveşte deciziile în legătură cu statul de drept”, a venit răspunsul din partea preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Comisia Europeană, îngrijorată de independenţa justiţiei în România

Miercuri, situaţia legilor justiţiei din România a ajuns în dezbatere, în Parlamentul European. Comisarul european pentru Justiţie, Věra Jourová, a afirmat că îngrijorările privind independenţa justiţiei sunt împărtăşite şi de Comisia Europeană: Discuţiile din ultima vreme din România despre legile justiţiei au dus la îngrijorări, exprimate de diferiţi actori din ţară, dar şi din UE şi din afara acesteia. Românii au ieşit în stradă pentru a-şi exprima opoziţia faţă de modificările aduse legilor justiţiei şi îngrijorarea cu privire la aceste măsuri care ar putea slăbi lupta împotriva corupţiei şi independenţa justiţiei. Comisia este de aceeaşi părere şi împărtăşeşte aceste îngrijorări.”

Prezent la discuţii, ministrul justiţiei Tudorel Toader s-a arătat surprins de discursul comisarul european pentru justiţie: “(Věra Jourová) cunoaşte sistemul de justiţie din România, dar enunţurile pe care le-a făcut probabil nu emană de la dânsa, pentru că altfel nu cred că ar fi putut să facă respectivele afirmaţii”, a spus Toader, conform Agerpres. De altfel, ministrul român de justiţie a criticat întreaga dezbatere din forul legislativ european, considerând că s-a discutat “într-o manieră absolut politicianistă”: “Am convingerea unui discurs absolut politicianist, cu un pretext juridic la fondul căruia nu s-a dorit să se ajungă. Fond care nu a fost şi nu este cunoscut de către mulţi dintre vorbitori, probabil că nici nu i-a interesat.”

Ascultaţi aici un rezumat al dezbaterii din Parlamentul European (audio în limba engleză şi limba română):

Contre între eurodeputaţii români

Dezbaterea din Parlamentul European a fost un prilej pentru eurodeputaţii români din partidele de opozţie să critice coaliţia PSD-ALDE. “Realitatea în România este următoarea: există o discrepanţă majoră între ceea ce vor oamenii şi ceea ce vrea coaliţia de guvernare. Oamenii vor dreptate, justiţie, domnia legii, stat de drept, oamenii vor valori europene, iar politicienii aflaţi la guvernare vor slăbirea instituţiilor statului, vor o justiţie sub propriul lor control”, a spus eurodeputatul Siegfried Mureşan (PMP/PPE).

“Românii au strigat în stradă Vrem justiţie, nu corupţie! Românii vor în Europa şi asta vrem şi noi, în Europa. PSD şi ALDE vor să ne scoată din Europa, au declanşat lupta pentru corupţie şi împotriva justiţiei şi împotriva statului de drept”,a afirmat Monica Macovei, fost ministru al justiţiei, în prezent eurodeputată independentă afiliată Grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni.

Alţi eurodeputaţi au criticat faptul că PSD şi ALDE nu au trimis premierul României la dezbatere. “Prim-ministrul României trebuia să fie astăzi aici, nu exerciţiul de imagine al ministrului justiţiei”, a spus eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL/PPE). La rândul său, Cristian Preda (independent/PPE) a spus că România are “un guvern de mâna a şaptea, pentru că, dacă nu ar fi fost aşa, ar fi fost aici premierul Dăncilă”.

Social-democraţii au apărat legile justiţiei, ba chiar au ieşit la atac împotriva eurodeputaţilor care se opun modificărilor. “Doamna Macovei a făcut un pachet de legi prin asumare în care au rămas multe articole neconstituţionale. Mii de oameni au fost băgaţi în puşcărie pe legile doamnei Macovei. Acum plătim la CEDO”, a spus Maria Grapini (eurodeputat PSD/S&D).

“Ce s-a făcut, doamnă comisar, când state membre care privilegiază dreptul companiilor lor de a da mită în România au dat mită în România? S-au închis dosarele pentru că nu conveneau unor interese economice ale unor state membre. Ne pare foarte rău, doamnă comisar, dar justiția se înfăptuiește cu bună credință, cu onestitate și cu corectitudine și numai de astfel de valori nu dați dovadă în dezbaterea de astăzi”, a admonestat Norica Nicoalai (ALDE).

Legile justiţiei din România se află acum la Curtea Constituţională care se pronunţă pe mai multe sesizări venite din partea partidelor de opoziţiei (PNL şi USR), dar şi de la Administraţia Prezidenţială.

9 February 2018
Justiţia din România, în dezbaterea Parlamentului European

Aprigul diferend naţional pe tema
modificării Legilor Justiţiei din România a depăşit graniţele ţării miercuri,
când, la Strasbourg, în Parlamentul European, a avut loc o dezbatere pe această temă.

Declarându-se
convins că există dezinformări la nivel european cu privire la respectivele acte
normative, cu o zi înainte, ministrul de resort, Tudorel Toader, îi prezentase vicepreşedintelui
Comisiei Europene, Frans Timmermans, parcursul şi stadiul lor actual: Cu domnul Timmermans am vorbit, în loc de 30 de minute, 70 de minute. A
fost o discuţie aplicată, a fost o discuţie referitoare la legile justiţiei. Repet
ce v-am spus de foarte, foarte multe ori: fiecare să se manifeste în limita
competenţelor pe care le are.

Ulterior, după dezbaterea din plenul de la
Strasbourg în prezenţa comisarului pentru Justiţie, Věra Jourová, acelaşi Tudorel
Toader a calificat discuţiile drept politicianiste şi a promis că va face un inventar
al neadevărurilor.

Din tabăra anti-legi Justiţie, dar şi anti-PSD
– la putere în România,
europarlamentarul PPE Traian Ungureanu a punctat: PSD a câştigat alegerile după ce a
promis bani … prosperitate … marea cu sarea … Prima decizie a Guvernului: a modificat legi pentru infracţiuni din dosarele liderilor săi.
Abuzul în seviciu a fost şters, iar pragul de la care începe delapidarea a fost
mărit. Modificările aduse de PSD Legilor Justiţiei fac din procurori
anchetatori la mâna şefilor şi supun anchetele unui nou organism de control.

La rândul său, Cristian
Preda, tot din PPE, a precizat: Atunci când domnii Jean-Claude Junker şi Frans Timmermans au cerut
Guvernului român să consulte Comisia de la Veneţia, cine a fost primul care a
spus ‘nu avem nevoie’? Chiar domnul Tudorel Toader, membru al acestei Comisii.

Din tabăra celor care susţin necesitatea modificării Legilor Justiţiei, s-a exprimat, printre alţii,
Norica Nicolai, din grupul ALDE: Prezumţia de nevinovăţie, drepturile şi libertăţile în procesul penal
nu sunt garanţii procedurale pe care Uniunea Europeană le ocroteşte? Ce-aţi făcut, doamnă comisar, când sute de
oameni au fost abuziv trimişi în închisoare şi achitaţi? Ce-aţi făcut, doamnă
comisar, când foarte, foarte mulţi cetăţeni au fost interceptaţi în afara
legii? Când servicii de informaţii care nu au atribuţii în procesul
penal au fost implicate în aceasta?

Cât despre eurodeputatul ALDE, Mircea Diaconu, el este îngrijorat în
privinţa statului de drept din România, despre care crede că are probleme: Conform Constituţiei noastre, Parlamentul este cel care poate repara
aceste probleme. Nu trebuie să ceară aprobarea nimănui şi nu poate fi cenzurat
decât de Curtea Constituţională, care funcţionează. Cred că în rest nu mai e de
discutat nimic. Aş pune punct aici, dar dacă mai am o secundă, spun că vreau
independenţa justiţiei, dar mai ales a României.

În concluziile
dezbaterii, comisarul Věra Jourová a reiterat apelul Comisiei Europene ca
Parlamentul României să deschidă dezbaterea privind modificările la Legile
justiţiei în linie cu recomandările Uniunii şi să obţină un consens.

8 February 2018
Legile justiţei, la Curtea Constituţională

În România, legile justiţiei sunt în actualitate mai mult ca oricând, în contextul în care anul acesta a început cu noi proteste în strada generate de nemuţumirea românilor faţă de planul de schimbare a acestora. Recentele modificări aduse legilor justiţiei de coaliţia de stânga PSD-ALDE au fost contestate atât de opoziţia de dreapta, cât si de societatea civilă şi de o parte a magistraţilor, potrivit cărora se urmăreşte subordonarea politica a sistemului judiciar. Trei acte normative, referitoare la statutul magistraţilor, organizarea judiciară şi funcţionarea CSM, au fost atacate imediat după adoptarea lor de către legislativ la Curtea Constituţională de către principalul partid de opozitie, PNL, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Potrivit contestatarilor, în noua formă cele trei legi încalcă legea fundamentală şi au un caracter confuz. Marti, Curtea a admis o parte dintre sesizările privind modificările la Statutul Magistraţilor făcute în Parlament şi a cerut redefinirea “erorii judiciare”, “relei credinţe” sau a “gravei neglijenţe”, din prevederile vizând răspunderea magistraţilor. Presedintele CCR, Valer Dorneanu, a precizat ca au fost amanate pentru 13 februarie criticile aduse celei de-a treia dintre legile justiţiei, modificate la sfârşitul anului, referitoare la funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii. “Soluţiile au fost de respingere ca inadmisibile a unor texte care se referă la nemotivarea mai ales a criticilor. Am admis o serie de critici referitoare la mai multe texte din cuprinsul legii, unele din aceste critici care vizau mai ales răspunderea magistratului au fost admise şi am cerut redefinirea erorii judiciare, a relei credinţe şi a gravei neglijenţe.”

Valer Dorneanu a mai anunţat că unele dintre criticile PNL privind competenţa preşedintelui în numirea procurorilor-şefi au fost admise de Curtea Constituţională şi ele privesc mai buna definire a împărţirii atribuţiilor între Consiliul Superior al Magistraturii şi şeful statului. Preşedintele Klaus Iohannis a criticat, la rândul său, la prima sedinta din acest an a Consiliului Superior al Magistraturii, procedura de adoptare a legilor Justiţiei. Cu acel prilej, el îşi exprimase speranţa că aceste acte normative vor fi îmbunătăţite, iar judecătorii CCR le vor analiza cu mult profesionalism şi obiectivitate.

Modificările legilor justitiei provoacă nelinişte şi la vârful Uniunii Europene. In urma cu o saptamana, Comisia Europeană a transmis că este îngrijorată în legătură cu evoluţiile recente din România şi cere Parlamentului de la Bucureşti să reconsidere modificările din justiţie. Potrivit Comisiei, independenţa sistemului judiciar şi capacitatea sa de a combate în mod eficient corupţia constituie pietre de temelie ale unei Românii puternice în cadrul Uniunii.

31 January 2018
Reacţii după declaraţia Comisiei Europene privind legile justiţiei

Înarmate cu steaguri,
fluiere şi tobe, precum şi cu pancarte pe care erau scrise Toţi pentru Justiţie!
sau Nu vrem să fim o naţie de hoţi!, câteva sute de persoane au
manifestat, miercuri seară, în faţa sediului Guvernului de la Bucureşti. Scopul
lor – să pledeze, o
dată în plus, pentru o justiţie independentă, neaservită politic şi pentru
înlăturarea, măcar temporară, din fotolii a unor politicieni la nivel înalt
aflaţi în vizorul procurorilor. Protestul a coincis cu sosirea de la Bruxelles,
în aceeaşi zi, a unei declaraţii comune din partea preşedintelui Comisiei
Europene, Jean-Claude Juncker, şi a prim-vicepreşedintelui Frans Timmermans, în
care cei doi cer Parlamentului român să regândească modificările din Justiţie
dorite de coaliţia la putere PSD-ALDE.

Independenţa sistemului judiciar şi capacitatea sa de a combate în mod
eficient corupţia constituie pietre de temelie fundamentale ale unei Românii
puternice în cadrul Uniunii Europene – se arată în declaraţia comună. Jean-Claude Juncker şi Frans Timmermans
avertizează că o condiţie esenţială pentru eliminarea Mecanismului de Cooperare
şi Verificare, care îi este aplicat României încă de la aderarea ei la Uniune
în 2007, este ca progresele din domeniu realizate până acum să fie
ireversibile. Ca urmare, Comisia Europeană va analiza în detaliu modificările
aduse legilor Justiţiei, Codurilor penale şi legilor privind conflictul de
interese, pentru a stabili impactul acestora asupra eforturilor de garantare a
independenţei sistemului judiciar şi de combatere a corupţiei.

Reacţia
Bucureştiului nu a întârziat! Preşedinţii celor două Camere ale Legislativului
au respins criticile Comisiei. Într-o scrisoare de răspuns, preşedintele
Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea (PSD), şi al Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu (ALDE), susţin că
oficialităţile europene au fost informate incorect despre reforma legilor
Justiţiei din România: elaborarea şi examinarea textelor de lege s-au făcut cu
respectarea exigenţelor constituţionale şi a standardelor Comisiei de la
Veneţia. În plus, în viziunea lor, reformarea sistemului judiciar românesc se
face tocmai pentru ca acesta să funcţioneze în conformitate cu recomandările
Bruxelles-ului.

De părere contrară, opoziţia parlamentară de dreapta consideră că
România trebuie să ţină cont de avertismentul Comisiei Europene. PNL atrage
atenţia că Bucureştiul riscă sancţiuni economice, dar şi de natură politică din
partea Uniunii. La rândul său, PMP remarcă faptul că avertismentul de la
Bruxelles vine într-un moment important pentru România – cel al învestirii unui
nou guvern, iar USR arată că mesajul venit de la Uniunea Europeană nu face
decât să confirme ceea ce o parte a societăţii româneşti îi transmite actualei puteri
PSD-ALDE de peste un an
de zile.

25 January 2018
Jurnal românesc – 24.01.2018

Preşedintele Klaus Iohannis a decorat, miercuri, delegaţia României la “Invictus Games Toronto 2017”, context în care a afirmat că membrii echipei sunt un exemplu de curaj şi fac cinste ţării noastre. Şeful statului a adăugat că sportivii au o contribuţie semnificativă la “cultivarea şi promovarea în societate a unor repere morale, a încrederii că, prin muncă, efort susţinut şi sacrificii, se poate ajunge la victorie”. Cu această ocazie, preşedintele a felicitat conducerea Ministerului Apărării Naţionale, organizaţiile şi sponsorii care au făcut posibilă participarea la acest eveniment sportiv internaţional de marcă.

Comisia Europeană ia în discuţie, în şedinţa de miercuri, condusă de Frans Timmermans “ultimele evoluţii privind situaţia din România”, potrivit agendei oficiale. Modificarea legilor justiţiei şi situaţia din România vor reprezenta şi tema unei dezbateri în Parlamentul European, care va avea loc pe 7 februarie. Ska Keller, co-preşedinte al grupului europarlamentar al Verzilor, a declarat că “statul de drept în România este în pericol, iar guvernul nu ascultă cu atenţie societatea civilă”.

Artista portugheză Joana Vasconcelos vizitează pentru prima oară România, în perioada 23-27 ianuarie 2018, la invitaţia preşedintelui Institutului Cultural Român. Miercuri, ea se află la Castelul Bran, unul din cele mai cunoscute obiective turistice româneşti pe plan global. Vizita face parte dintr-un program de mobilitate iniţiat de ICR, în contextul împlinirii a 100 de ani de relaţii diplomatice între România şi Portugalia, dar şi al Centenarului României Moderne. Scopul vizitei este demararea unei colaborări de impact româno-portugheze în domeniul industriilor creative.

Primăria Capitalei anunţă că reabilitarea Hotelului Concordia, clădirea monument istoric în care s-a hotărât dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Ţării Româneşti, după ce fusese ales domnitor al Moldovei, va începe în primăvara acestui an. Hotelul Concordia urmează să funcţioneze ca hotel, dar va găzdui şi conferinţe şi diverse evenimente. Clădirea se află pe strada Smârdan nr. 39 şi a găzduit, în noaptea de 23 spre 24 ianuarie 1859, întâlnirea în care s-a hotărât dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Ţării Româneşti. Hotelul a fost construit în 1852 şi avea 90 de camere. Clădirea a fost cuprinsă de flăcări în 1884 şi a ars în mare parte. A fost refăcută şi a ars din nou prin 1901-1902. Clădirea, încadrată pe lista monumentelor istorice a municipiului Bucureşti, astăzi proprietate privată, se află într-o stare avansată de ruină, în ciuda numeroaselor demersuri din ultimii ani ale societăţii civile, ale intelectualilor, artiştilor, gazetarilor şi arhitecţilor.

24 January 2018
Din nou despre legile justiției

Considerând
că dialogul este singura soluţie pentru prezervarea şi consolidarea democraţiei,
43 de organizaţii civice, active în protestele de stradă faţă de modificările
legilor Justiţiei şi codurilor penale din România de către majoritatea PSD-ALDE,
au cerut, recent, într-o scrisoare deschisă, o întâlnire cu premierul
social-democrat Mihai Tudose. Pentru că, se spunea în document, au existat
deficienţe majore în dialogul şi consultarea dintre legiuitor şi societate în
privinţa modificărilor din domeniul justiţiei. Solicitata întâlnire chiar s-a
produs, miercuri şapte reprezentanţi ai organizaţiilor amintite au discutat
câteva ore cu primul-ministru, dar dialogul a rămas fără consecinţe notabile. Şeful
guvernului a acceptat doar una din cele trei solicitări şi anume sesizarea
Comisiei de la Veneţia pe legile Justiţiei, dar nici în legătura cu aceasta nu
a avut un răspuns categoric.

Mihai Poliţeanu, reprezentantul mişcării civice
Iniţiativa România A doua solicitare – amânarea aplicării legilor
justiţiei prin ordonanţă de urgenţă până la momentul în care Comisia de la
Veneţia îşi spune opinia, un punct de vedere în legătură cu aceste legi, şi a
treia solicitare pe care am avut-o a fost demiterea imediată a ministrului
justiţiei, Tudorel Toader, care de mult nu mai este un partener credibil din
punct de vedere moral şi profesional, atât pentru societatea civilă, atât
pentru instituţiile independente ale statului, cât şi pentru partenerii
externi.

Organizaţiile civice i-au mai transmis premierului că, în opinia lor,
România se află într-un moment de derapaj major de la standardele democratice
şi de la cele ale statului de drept şi că, urmare a lipsei de rezultate în urma
discuţiilor, protestele, care adună în stradă în fiecare seară de aproape un an
un număr important de persoane, vor continua. Într-o prima reacţie, liderul
PSD, Liviu Dragnea, a declarat, la un post TV privat, că are convingerea că
nicio prevedere din legile adoptate nu afectează justiţia sau activitatea
magistraţilor Eu sper ca aceste legi să
fie un pas important în procesul mai lung sau mai scurt, nu ştim acum, de
diminuare a abuzurilor din România. M-am uitat cu atenţie pe forma finală
înainte să o votăm, după ce a ieşit din comisie, sunt paşi importanţi.

Dezbaterile
pe aceste legi au fost ultratransparente, mai spune Liviu Dragnea. Referindu-se
la sesizarea opoziţiei de dreapta la Curtea Constituţională în privinţa
modificărilor legilor justiţiei, liderul social-democrat spune că nu crede că
aceste legi vor fi găsite în integralitate neconstituţionale, iar dacă anumite
articole vor fi declarate neconstituţionale, se va interveni asupra lor în
Parlament.

28 December 2017
Retrospectiva săptămânii 17.12.2017 – 23.12.2017

28
de ani de la Revoluţia anticomunistă
din România

În România,
se desfăşoară, în aceste zile, manifestări comemorative în cinstea martirilor revoluţiei
anticomuniste din decembrie 1989, simpozioane, expoziţii, mese rotunde şi
concerte. La cimitirele, monumentele şi troiţele închinate eroilor din
decembrie 1989 au fost oficiate slujbe de pomenire a celor care şi-au jertfit
viaţa pentru libertate. Şi Timişoara, primul oraş liber de comunism, îşi
cinsteşte eroii martiri. Acum 28 de ani, ei porneau revolta care a cuprins
toată ţara şi a dus la căderea regimului lui Nicolae Ceauşescu. Martori ai
acelor momente şi oameni simpli au mers în pelerinaj în câteva dintre locurile
importante ale Revoluţiei, iar sirenele au sunat în centrul oraşului pentru a
marca ziua victoriei. La Bucureşti, Senatul şi Camera Deputaţilor au organizat,
joi, o şedinţă solemnă dedicată împlinirii a 28 de ani de la Revoluţie. Într-un
mesaj, preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că investigaţiile din Dosarul
Revoluţiei trebuie finalizate, iar crimele şi abuzurile din decembrie 1989 -
pedepsite, pentru ca victimelor să li se facă, în sfârşit, dreptate. Şeful
statului a mai spus că apărarea idealurilor Revoluţiei Române înseamnă apărarea
instituţiilor statului de drept şi a valorilor libertăţii şi democraţiei,
precum şi respectul pentru cetăţean.După patru zile de proteste, începute la Timişoara
în 16 decembrie 1989 şi soldate cu zeci de morţi şi răniţi, armata s-a alăturat
populaţiei, iar revoluţionarii au pus bazele primei platforme politice
democratice. Peste
1.000 de oameni au murit şi aproape 3.400 au fost răniţi între 16 şi 25
decembrie 1989 în România, singura ţară din Blocul Estic unde schimbarea
regimului s-a făcut violent şi în care conducătorii comunişti au fost
executaţi.

Modificări pentru Legile Justiţiei

Contestate
vehement de opoziţia politică de dreapta de la Bucureşti şi de o parte a
opiniei publice, controversatele modificări pe care coaliţia la putere PSD-ALDE
a vrut să le aducă legilor Justiţiei au intrat în linie dreaptă, odată cu
adoptarea lor, în această săptămână, de către Senat, în calitate de cameră
decizională. Sute de magistraţi au ieşit în faţa instanţelor din Bucureşti şi
din mai multe oraşe ale României, în semn de protest faţă de acest proces, pe
care ei îl consideră netransparent. La fel cred şi românii care ies în stradă
în fiecare seară, de aproape un an, în faţa sediului guvernului, pentru a
protesta. Este vorba despre un pachet de trei legi – statutul magistraţilor, organizarea
judiciară şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii. Partidele de
guvernământ argumentează accelerarea discuţiilor din Parlament şi a adoptării celor
trei proiecte de acte normative prin faptul că ele nu au mai fost revizuite de
13 ani, au dat naştere la unele anomalii legate de cariera magistraţilor sau au
permis abuzuri din partea unor procurori şi judecători, care, la adăpostul
impunităţii, au dat verdicte infirmate, ulterior, la CEDO, ceea ce pus Statul
român în situaţia de a plăti despăgubiri uriaşe. Opozanţii reproşează, însă,
graba cu care s-a dorit adoptarea lor, lipsa de transparenţă din procesul de
elaborare a respectivelor acte normative, precum şi lipsa unei dezbateri temeinice,
pe măsura importanţei acestor legi. Preşedintele Klaus Iohannis a atenţionat
asupra consecinţelor pe care le vor genera modificările aduse în relaţia
României cu UE. Într-un
comunicat comun, ambasadele a şapte ţări – Belgia, Danemarca, Finlanda, Franţa,
Germania, Olanda şi Suedia afirmă că România a făcut, în ultimul deceniu,
progrese semnificative în ceea ce priveşte construirea unui parcurs şi
aplicarea unor reforme credibile în domeniul justiţiei. Cu toate acestea, se
spune în document, convingerea noastră este că legile adoptate recent privind
reforma justiţiei, în forma lor actuală, precum şi recentele amendamente
propuse la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală, riscă să pună în pericol
aceste progrese.

Bugetul anului 2018

După ce fuseseră adoptate, joi, pe articole, Proiectul bugetului de stat
şi cel al asigurărilor sociale de stat pe 2018 au ajuns, vineri,în plenul comun
al Parlamentului, unde au obţinut votul final. Bugetul pe 2018 este construit
pe o creştere economică de 5,5%, inflaţie medie anuală de 3,1 procente, curs
mediu de 4,55 de lei pentru un euro şi câştig salarial mediu net lunar de 2.614
lei (circa 565 euro). Deficitul bugetar este estimat la 2,97% din PIB, cu încadrare în ţinta
de deficit bugetar de sub 3%. Majoritatea bugetelor alocate instituţiilor
publice şi principalilor ordonatori de credite au trecut în forma propusă de
guvern, fiind acceptate puţine modificări de sume. Ministerele Culturii,
Transporturilor, Agriculturii şi Energiei sunt printre ordonatorii de credite
care au primit bani în plus. Guvernul susţine că 2018 are un buget generos,
centrat pe sănătate, educaţie şi infrastructură, în timp ce opoziţia îl
consideră unul de austeritate. Peste 4.000 de amendamente a depus opoziţia,
majoritatea vizând proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere şi
feroviare, costrucţia de creşe, grădiniţe şi spitale, dar şi pentru susţinerea
educaţiei, însă eforturile de a obţine sprijin pentru acestea a rămas fără succes.

23 December 2017
Val de critici europene pentru legile jusiției din România

Pachetul de modificări ale legilor justiției, adoptat și votat de Parlamentul României, a atras criticile oficialilor europeni. Într-o scrisoare comună, ambasadele Belgiei, Danemarcei, Finlandei, Franţei, Germaniei, Olandei şi Suediei în România fac apel la “toate părţile implicate” în procesul de reformă a justiţiei să evite orice acţiune care ar putea duce la slăbirea independenţei sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţie”.

Recunoaştem că România a făcut, în ultimul deceniu, progrese semnificative în ceea ce priveşte construirea unui parcurs şi aplicarea unor reforme credibile în domeniul justiţiei. Cu toate acestea, convingerea noastră este că legile adoptate recent privind reforma justiţiei, în forma lor actuală, precum şi recentele amendamente propuse la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală, riscă să pună în pericol aceste progrese”, se mai arată în demersul comun al ambasadelor celor șapte state europene.

Minsterul român al Afacerilor Europene a reacționat în urma scrisorii ambasadelor și a asigurat că autoritățile române vor continua dialogul cu partenerii europeni. “Ne exprimăm deschiderea pentru un dialog real și concret cu partenerii noștri europeni, acum când avem textele legilor adoptate de Parlament. De asemenea, vom continua consultările şi cu Comisia Europeană. Considerăm că orice analiză a acestor evoluții trebuie să țină cont și de un dialog cu reprezentanții din Parlament privind substanța concretă a modificărilor legislative propuse. Menționăm că nicio inițiativă cu impact asupra cetățenilor nu este adoptată în lipsa unor dezbateri parlamentare, consultări și comunicări publice organizate de instituțiile abilitate și de Parlament”, se arată în comunicatul diplomației de la București. MAE mai transmis că lupta împotriva corupției și întărirea statului de drept sunt priorităși ale guvernului.

ALDE și PPE cer ca justiția din România să rămână independentă

Președintele liberalilor-democrați din Europa (ALDE), Johannes van Baalen, a critcat modificările aprobate în Parlamentul României, într-un interviu pentru RFI: “Ca liberali şi democraţi europeni suntem îngrijoraţi. Nu este aceeaşi situaţie ca în Polonia şi Ungaria, dar sistemul judiciar ar trebui să fie independent, iar aceste legi nu ajută în acest sens. Vom cerceta cu atenţie şi vom discuta despre acest lucru cu partenerii noştri din România. Trebuie luate măsuri pentru ca sistemul să fie mai independent, nu mai puţin independent.”

Liderul ALDE a mai precizat că va veni la București pentru a discuta cu Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului și al liberal-democarților din România, dar și cu ministrul Justiției, Tudorel Toader.

Și liderul popularilor europeni, Joseph Daul, a reacționat joi, după adoptrea legilor justiției în Senatul României. “Este o zi tristă pentru România şi pentru toţi cetăţenii români care au protestat în stradă pentru a apăra independenţa justiţiei. Separarea puterilor în stat este un pilon al democraţiei. Sistemul de justiţie nu ar trebui pus niciodată sub control politic într-un stat membru al Uniunii Europene. Acţiunile majorităţii politice condusă de socialişti subminează statul de drept din România”, a spus președintele PPE.

22 December 2017
Reacţii la legile justiţiei

Senatul României a adoptat ultimul act nomativ
din pachetul de legi ale justiţiei promovat de majoritatea parlamentară PSD -
ALDE, cel care modifică legea de funcţionare şi organizare a Consiliului
Superior al Magistraturii. Celelalte două se referă la statutul magistraţilor
şi la inspecţia judiciară.

Majoritatea
PSD-ALDE, susţinută de UDMR, a finalizat în numai 2 săptămâni procesul legislativ ce
viza justiţia, dovedind o energie şi un zel care au părut suspecte opoziţiei de
dreapta, principalelor instituţii judiciare şi unei părţi a opiniei publice, cea
care contestă în stradă şi pe reţelele de socializare modificările
controversate aduse legilor justiţiei. La finalul acestei curse cu obstacole, liderul
PSD din Senat, Şerban Nicolae, a declarat că nu există prevederi care să
justifice temerea că politicul ar prelua controlul asupra sistemului judiciar.

Şerban
Nicolae: Vreau să constatăm împreună câteva lucruri. Nici acum, la finalul
dezbaterilor, nu am reuşit să identificăm vreun text, propunere sau amendament
admis care să politizeze justiţia, care să pună sub controlul politicului actul
de justiţie, să pună presiune pe judecători sau procurori. Cei care au
protestat au invocat aceste aspecte. S-a văzut foarte clar şi bănuiesc că toată
lumea de bună credinţă acceptă aceste lucruri, că au fost minţiţi.

Totuşi,
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis să sesizeze Curtea Constituţională
în legătură cu neconstituţionalitatea unor articole modificate de Parlament din
Legea privind statutul magistraţilor.

Şi PNL, de opoziţie, a contestat legea la
CCR. Vicepreşedintele acestei formaţiuni, Raluca Turcan: Am depus această contestaţie şi sperăm că ea va avea câştig de cauză,
întrucât sunt încălcate toate reglementările în materie de procedură şi de
asemenea foarte multe aspecte constituţionale pe care această lege le are în
conţinutul său.

Un articol controversat din noul statut al magistraţilor
stipulează că procurorii şi judecătorii trebuie să răspundă pentru eventuale
erori, comise cu rea-credinţă sau din gravă neglijenţă. Altă prevedere
discutabilă este cea care îi lasă preşedintelui ţării dreptul de a refuza doar o
singură dată, şi motivat, numirile Procurorului General şi ale şefilor
principalelor parchete. În ce priveşte organizarea judiciară, o modificare care
a suscitat critici vehemente, fiind văzută ca o încercare de restrângere a
atribuţiilor DNA, priveşte crearea unei secţii speciale care să cerceteze toate
tipurile de infracţiuni comise de magistraţi.

Aceste modificări şi graba cu
care au fost impuse, în absenţa unei dezbateri reale cu toţi actorii sistemului
judiciar, au generat neîncredere, îngrijorare şi dincolo de graniţe. Ambasadele
Belgiei, Danemarcei, Finlandei, Franţei, Germaniei, Olandei şi Suediei la
Bucureşti au afirmat, într-o reacţie comună, că legile adoptate recent privind
reforma justiţiei riscă să pună în pericol progresele semnificative făcute de
România în acest domeniu. Ambasadele celor 7 ţări fac apel la părţile implicate
în proiectul de reformă a justiţiei să evite orice acţiune care ar putea duce
la slăbirea independenţei sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei.
Şi preşedintele Partidului Popular European, Joseph Daul, a criticat
modificarea legilor justiţiei, apreciind că independenţa justiţiei din România
este în pericol. El aminteşte că separarea puterilor în stat este un pilon al
democraţiei, iar sistemul de justiţie nu ar trebui pus niciodată sub control
politic într-un stat membru al Uniunii Europene. Până şi ALDE, familia politică
de la care se revendică una din componentele coaliţiei majoritare de la
Bucureşti, si-a exprimat îngrijorarea în legătură cu noile legi ale justiţiei.

22 December 2017
Legi adoptate, legi contestate

Trei sunt legile din Justiţie
pe care PSD, principalul partid
din coaliţia la guvernare în România, le-a dorit modificate şi intrate în vigoare în regim de
urgenţă: statutul magistraţilor, organizarea judiciară şi funcţionarea Consiliului
Superior al Magistraturii. Accelerarea discuţiilor din Parlament şi a adoptării
celor trei proiecte de acte normative are, în viziunea Puterii, mai multe
cauze. Pe scurt, ele nu au mai fost revizuite de 13 ani, au dat naştere la unele
anomalii legate de cariera magistraţilor sau au permis abuzuri din partea unor procurori
şi judecători, care, la adăpostul impunităţii, au dat verdicte infirmate, ulterior, la CEDO,
ceea ce pus Statul român în situaţia de a plăti despăgubiri uriaşe.

Opoziţia
politică de dreapta, dar şi o parte a personalului din Justiţie nu au negat că
cele trei legi trebuie modificate, dar au reproşat graba cu care s-a dorit
adoptarea lor, lipsa de transparenţă din procesul de elaborare a respectivelor acte
normative, precum şi lipsa unei dezbateri temeinice, pe măsura importanţei acestor
legi.

Nemulţumită este şi o parte a societăţii civile, care nu a obosit să iasă
în stradă pentru a-şi exprima revolta faţă de deciziile
Puterii. Iată ce declara, miercuri seară, unul din protestatarii din apropierea
Parlamentului de la Bucureşti: Mizează pe faptul că populaţia nu
înţelege ce înseamnă cu adevărat independenţa magistraţilor. Ba da, populaţia
înţelege exact ce înseamnă. Or, prin ce fac ei, prin aceste amendamente foarte
ipocrite şi perverse, pun o presiune indirectă şi psihologică asupra
magistraţilor.

Aprig contestată, una din modificările importante la Legea
privind statutul judecătorilor şi procurorilor este aceea că preşedintele
României poate refuza doar o singură dată numirile procurorului general şi ale şefilor
principalelor parchete, motivând această decizie. Apoi, în cazul în care şi-au
exercitat funcţia cu rea-credinţă sau din gravă neglijenţă, judecătorii şi
procurorii trebuie să răspundă pentru eventuale erori. În al doilea act
normativ, din pachetul celor trei – Legea privind organizarea judiciară – cea mai controversată modificare prevede înfiinţarea unei secţii de
investigare care poate cerceta toate infracţiunile comise de magistraţi.

În fine, senatorul PSD, Adrian Ţuţuianu, a explicat de ce trebuia
modificată şi Legea privind organizarea şi funcţionarea CSM: Consiliul Superior
al Magistraturii nu şi-a îndeplinit, în aceşti 13 ani, rolul de garant al
independenţei justiţiei, de organism de autoreglementare a sistemului judiciar.
În al doilea rând, prin Legea 303/2004, am decis separarea competenţelor
decizionale referitoare la cariera magistraţilor, judecători, procurori şi în
mod necesar se impune şi modificarea Legii 317/2004. Apoi, a fost nevoie să
punem în aplicare decizii ale Curţii Constituţionale, unele pronunţate de 3-4
ani de zile.

Preşedintele Klaus Iohannis, cel care poate să promulge sau nu cele trei
legi, a atenţionat clasa politică asupra consecinţelor pe care le vor genera
modificările aduse în relaţia României cu Uniunea Europeană. El a avertizat şi că declanşarea unui
referendum pe tema legilor Justiţiei nu este ultimul as din mâneca sa.

21 December 2017