Radio România Internațional

Tag: legislatie electorala

  • Reglementări legislative contestate

    Reglementări legislative contestate

    Instalat în noiembrie, după demiterea, prin moţiune de cenzură, a cabinetului PSD Viorica Dăncilă, Guvernul monocolor PNL condus de Ludovic Orban e foarte vulnerabil. Ponderea parlamentarilor liberali e de numai circa 20% şi, adesea, nici voturile partenerilor din USR ori PMP nu sunt suficiente pentru a-şi promova proiectele. Dependent de susţinerea punctuală şi selectivă a unor majorităţi conjucturale, Executivul a preferat să-şi asume, cu repetiţie, răspunderea pentru modificări legislative. Ultima dintre acestea, revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin, a încins, din nou, atmosfera.

    Ca şi alte voci din politică sau din societatea civilă, premierul Orban spune că modificarea legislaţiei electorale a fost impusă de necesitatea de a conferi mai multă legitimitate edililor. Actuala formulă, în care câştigă candidatul cu cele mai multe voturi din primul tur, a condus la situaţii stranii, precum la Galaţi, cel mai mare oraş-port fluvial, unde actualul primar a fost votat de numai 9% din electorat.

    PSD a blocat în comisia parlamentară specială proiectul de lege şi a anunţat că depune moţiune de cenzură, susţinută şi de UDMR, care vrea să-şi conserve monopolul politic în numeroase localităţi din Trasilvania. Liderul interimar al PSD, Marcel Ciolacu, afirmă că premierul nu ar fi trebuit să vină în Parlament pentru a-şi asuma răspunderea, după ce Curtea Constituţională a decis, deja, că un atare procedeu e neconstituţional când se referă la documente aflate în dezbaterea Legislativului. El a adăugat că, dacă moţiunea de cenzură nu va fi adoptată, PSD va sesiza Curtea. Social-democraţii s-au plâns şi Comisiei de la Veneţia, prin intermediul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Parlamentul European, în schimb, a respins solicitarea PSD ca problema să fie discutată în plenul de la Strasbourg.


    Dacă schimbarea legislaţiei electorale încaieră partidele, abrogarea aşa-numitelor pensii speciale opune politicienii magistraţilor. Marţi, Camera Deputaţilor a adoptat, cu 247 de voturi pentru şi niciunul contra, eliminarea pensiilor de serviciu pentru parlamentari, judecători şi procurori, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor. Mai sunt vizaţi funcţionarii publici cu statut special, membrii corpului diplomatic şi consular şi ai Curţii Constituţionale, precum şi personalul aeronautic. Toate aceste categorii beneficiau de pensii ce nu respectau principiul contributivităţii şi erau şi de 15 ori mai mari decât o pensie obişnuită medie. Judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie precum şi Consiliul Superior al Magistraturii au decis sesizarea Curţii Constituţionale. Magistraţii susţin că legea de eliminare a pensiilor speciale ar fi neconstituţională în întregime şi ar încalca ‘brutal’ principiile independenţei şi inamovibilităţii judecătorilor.

  • Despre alegerea primarilor

    Despre alegerea primarilor

    Revenirea la două tururi de scrutin pentru alegerea primarilor ar trebui adoptată în această sesiune parlamentară — este de părere preşedintele USR, Dan Barna, referindu-se la proiectul de lege propus de Uniune. El declară că proiectul, susţinut şi de premierul liberal Ludovic Orban, este o prioritate pentru USR.



    Dan Barna: “Eu aş vedea-o chiar în paralel cu aprobarea bugetului, acum, în luna decembrie, în această sesiune parlamentară, pentru că este o modificare pe care o aşteaptă cu adevărat societatea românească. Societatea e foarte aliniată că e nevoie, in acest moment, să ne întoarcem la democraţia reală şi la reprezentativitatea reală”.



    Premierul Ludovic Orban a declarat, la rândul său, că liberalii susţin modificarea legislaţiei electorale în sensul dorit de USR. Şi preşedintele Partidului Mişcarea Populară, Eugen Tomac, a declarat, la finalul unei întrevederi cu Ludovic Orban, că formaţiunea sa susţine alegerea primarilor în două tururi de scrutin.



    Pe de altă parte, social-democraţii resping proiectul. Ion Călin a propus un raport de respingere şi menţinerea legislaţiei actuale, cu alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin: “Democraţia se exprimă prin vot. Cine vrea să participe la democraţie, şi-o exercită. Nu şi-o exercită, să stea acasă! De ce vă raportaţi dumneavoastră aici, să-mi spuneţi că niciunul din primari nu e reprezentativ, vă raportaţi la populaţia înscrisă pe liste electorale permanente?”



    Amintim că fostul premier PSD, Viorica Dăncilă, afirma, încă din luna iunie, că nu va fi posibilă revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin, ținând cont de faptul că nu pot fi făcute modificări legislative cu un an înainte de alegerile locale. Proiectul de lege al USR aşteaptă un vot decisiv în Camera Deputaţilor, după ce a fost respins de Senat şi a primit raport negativ din partea deputaţilor din Comisia de administraţie.

  • România 43

    România 43

    Modificările propuse pentru legea
    electorală au fost votate în Parlamentul României.


  • România 43

    România 43

    Măsuri pentru
    modificarea legislaţiei electorale în beneficiul românilor din străinătate:
    Vot prin corespondenţă, vot anticipat, prelungirea orei de vot.


  • Jurnal românesc – 25.06.2019

    Jurnal românesc – 25.06.2019

    Parlamentul se va reuni în sesiune extraordinară începând cu 1 iulie. Pe agenda sesiunii se află modificarea legislaţiei electorale şi constituirea comisiei parlamentare de anchetă pentru analizarea sesizărilor din spaţiul public privind o eventuală fraudare a scrutinului europarlamentar din 26 mai. Premierul Viorica Dăncilă a declarat că se caută soluţii, astfel încât votul din diaspora să fie un vot “al tuturor cetăţenilor” şi că alianţa de guvernare propune drept soluţii votul anticipat prelungit şi votul prin corespondenţă. PNL propune extinderea perioadei de vot la două zile, sâmbătă şi duminică, dar şi extinderea votului prin corespondenţă la toate alegerile, iar USR apreciază că votul electronic la distanţă este cea mai bună soluţie pentru asigurarea corectitudinii şi rapidităţii proceselor electorale.


    Comisia parlamentară pentru modificarea legislaţiei electorale va cere puncte de vedere şi din partea românilor din afara graniţelor. În acest sens, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a pus la dispoziție adresa de e-mail comunicare@mprp.gov.ro unde îi invită pe românii din diaspora să trimită propuneri și observații. MRP precizează că, în cel mai scurt timp, românii vor putea consulta proiectul elaborat de către Autoritatea Electorală Permanentă, atât pe site-ul AEP, cât și pe site-urile MRP, al Camerei Deputaților și Senatului.



    Subsecretarul de stat în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni Victor Ionescu s-a aflat, până pe 24 iunie, într-o vizită în Grecia, la Atena și Salonic, unde a avut o serie de întrevederi cu reprezentanți ai comunității românești şi a participat la evenimentele dedicate Zilei Universale a Iei. Alături de Ambasadorul României la Atena, Lucian Fătu, subsecretarul de stat a fost prezent la spectacolele “Fii mândru că ești român”, organizate de Asociația Interculturală Româno-Elenă DACIA. În cadrul întâlnirilor cu membrii comunității românești din Atena și Salonic, demnitarul a vorbit despre taberele ARC, care vor găzdui anul acesta peste 3000 de copii și tineri români din comunitățile istorice și diaspora. Victor Ionescu a apreciat faptul că prezența românilor în Grecia reprezintă o punte de dialog între cele două țări și a declarat că Ministerul urmărește cu interes dezvoltarea și consolidarea mediului asociativ românesc.



    Consulatul General al României la Gyula, în Ungaria, organizează pe 26 iunie un eveniment “România Europeană” prin care marchează încheierea mandatului Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene. În cadrul manifestării cultural-artistice va avea loc un concert al Cvartetului de coarde al Filarmonicii de Stat Arad, care se va desfăşura la sala “Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria”. Programul concertului va include lucrări de George Enescu, Ciprian Porumbescu, Bela Bartok, Antonin Dvorak, Vittorio Monti şi Ralph Williams. România a preluat la 1 ianuarie 2019 preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene de la Austria şi va preda ştafeta Finlandei la finele lunii iunie.



    40 de elevi și profesori din regiunea transnistreană participă, în perioada 25-26 iunie, la o excursie la Piatra Neamț și Târgu Neamț, organizată de Institutul “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni. Românii din Republica Moldova au ocazia să vadă orașul Piatra Neamț de la înălțime, cu ajutorul telegondolei, să viziteze Curtea Domnească a domnitorului Ștefan cel Mare, cu Biserica Domnească “Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”, Turnul lui Ștefan Cel Mare, Muzeul de Artă, Casa memorială “Ion Creangă” din Humulești și Cetatea Neamț. Acțiunea își propune conservarea și promovarea sentimentului identitar românesc în condiţiile în care în regiunea transnistreană funcționează opt școli și licee românești, aflate de facto sub autoritatea separatiștilor de la Tiraspol, iar elevii și profesorii sunt ţinte constante ale provocărilor şi hărţuirilor. Iniţiativa se încadrează în Programul de Educație “Apostol Mărgărit”, din Planul de activități al Institutului “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru anul 2019, aprobat de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.

  • Propuneri de modificare a legislaţiei electorale

    Propuneri de modificare a legislaţiei electorale

    Disfuncţionalităţile apărute la votul din diaspora la recentele alegeri europarlamentare – o reeditare, practic, a situaţiei de la scrutinul prezidenţial din 2014 — au generat numeroase luări de poziţie acuzatoare la adresa partidului de guvernământ din România, atunci şi acum, PSD. Zeci de mii de români au stat ore în şir la cozi interminabile pentru a-şi exercita dreptul constituţional la vot, iar o bună parte dintre ei nu au reuşit să-şi exprime opţiunea, între motivele generatoare ale acestei situaţii numărându-se numărul insuficient de cabine de vot sau de ştampile, prea puţin personal autorizat implicat în gestionarea procesului de votare sau prea puţine secţii, în pofida dublării numărului acestora comparativ cu scrutinul precedent.



    Pentru modificarea legii electorale se pronunţă toată clasa politică, atât Guvernul, cât şi Preşedinţia şi partidele parlamentare. Recent, o comisie specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului a fost constituită pentru elaborarea, modificarea şi completarea propunerilor legislative în materie electorală. Iar în prima şedinţă a acesteia, pe 20 iunie, s-a stabilit data de 5 iulie ca termen pentru adoptarea unui proiect de act normativ care să reglementeze desfăşurarea procesului electoral în afara ţării.



    Reprezentanţi ai Autorităţii Electorale Permanente, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului pentru Românii de Pretutindeni şi Ministerului Justiţiei au fost convocaţi să participe. Acest for trebuie să aibă un dublu rol – legislativ şi acela de a elabora nişte recomandări către Guvern pentru organizarea în bune condiţii a alegerilor în diaspora, pentru a se evita toate disfuncţionalităţile”, a subliniat preşedintele Comisiei speciale amintite, Dorin Bădulescu.



    Votul prin corespondenţă, dar şi desfăşurarea procesului electoral pe mai multe zile se numără între soluţiile vizate de toţi cei implicaţi în acest proces. Într-o declaraţie publică, preşedintele Klaus Johannis a venit cu câteva propuneri, elaborate de un grup de lucru al Administraţiei Prezidenţiale şi transmise într-o scrisoare şi executivului. Este vorba de debirocratizarea procesului de vot, un număr mai mare de secţii de votare în străinătate, precum şi dotarea corespunzătoare a acestora. Şeful statului a vorbit şi despre o modificare a legislaţiei privind procedurile de urmat la închiderea secţiilor, dar şi de vot anticipat în străinătate.



    Pentru purtătorul de cuvânt al PSD, Mihai Fifor, nu era nevoie de îndemnul preşedintelui, pentru că, spune el, îmbuntăţirea procesului electoral este şi preocuparea social-democraţilor. El a anunţat că AEP pregăteşte deja schimbări legislative. La rândul său, PNL, principalul partid al opoziţiei de dreapta, afirmă că este deschis atât pentru votul anticipat, cât şi pentru votul prin corespondenţă şi cel electronic.

  • Jurnal românesc – 21.06.2019

    Jurnal românesc – 21.06.2019

    Premierul Viorică Dăncilă a anunţat că la nivelul Guvernului se lucrează la un proiect de modificare a legislaţiei electorale. “Avem în lucru într-un stadiu avansat un pachet de măsuri pentru îmbunătăţirea procesului electoral, astfel încât cetăţenii din ţară şi din afara graniţelor să îşi poată exercita dreptul la vot în condiţii cât mai bune”, a spus prim-ministrul. Dăncilă a afirmat că sunt luate în calcul prelungirea duratei votului pe mai multe zile, extinderea votului prin corespondenţă şi orice alte măsuri care să contribuie la o mai bună desfăşurare a procesului de vot. Poziţia Executivului vine după ce preşedintele Klaus Iohannis i-a transmis premierului o scrisoare în care prezintă măsurile de îmbunătăţire a procesului electoral pe care le propune grupul de lucru al Administraţiei Prezidenţiale. Preşedintele i-a solicitat Guvernului să elaboreze cât mai repede un proiect de lege care să ducă la debirocratizarea procesului de vot, la dotarea corespunzătoare a secţiilor de votare, modificarea legislaţiei privind închiderea secţiilor, vot anticipat în străinătate la scrutinul prezidenţial din toamnă, extinderea votului prin corespondenţă şi mărirea numărului de secţii de votare in diaspora.



    Adrian Zuckerman, nominalizat de preşedintele american Donald Trump pentru postul de ambasador al Statelor Unite în România, a fost audiat de Comitetul pentru relaţii externe din Senatul american. În alocuţiunea sa, diplomatul a evidenţiat originile româneşti şi a făcut o descriere a ţării noastre. El a menţionat că, în pofida progreselor realizate, “statul democratic român este încă în etapa copilăriei”, trebuie să continue lupta împotriva corupţiei, să creeze un climat de afaceri mai prietenos şi să investească în infrastructură, sănătate şi educaţie. “Sunt multe de făcut pentru a consolida, sprijini şi încuraja instituţiile democratice. Pericolele unei Rusii agresive care încearcă să destabilizeze democraţiile în Europa, din interior şi din exterior, sunt substanţiale şi nu pot fi subestimate”, a apreciat diplomatul, care s-a arătat însă încrezător că “împreună cu leadership-ul american proactiv, cu asistenţa şi prietenia SUA, România va face faţă acestor provocări şi va prospera”. Adrian Zuckerman s-a născut în România, iar pe când avea 9 ani, a emigrat în Statele Unite împreună cu părinţii săi, ambii medici. Dacă va fi confirmat în funcţie ar deveni al doilea ambasador al SUA la Bucureşti care are origini româneşti, după Mark Gitenstein, al cărui mandat s-a derulat în prioada 2009 — 2012.



    Ministerul Afacerilor Interne anunţă că programul de lucru cu publicul la structurile teritoriale de eliberare a paşapoartelor se va desfăşura, începând din 24 iunie, între orele 8.30 şi 18.30. MAI reaminteşte că a fost implementat un sistem de notificare prin SMS, cu una până la trei luni înainte de expirarea termenului de valabilitate al paşaportului şi că de la începutul anului au fost transmise peste 400.000 de astfel de mesaje. Măsura introducerii sistemului a avut drept scop evitarea situaţiilor în care cetăţenii îşi planifică deplasări în străinătate şi constată în ultimul moment că nu pot efectua călătoria respectivă din cauza faptului că le-a expirat paşaportul. Totodată, Ministerul de Interne reaminteşte că pentru evitarea aglomeraţiei la depunerea cererilor de eliberare a paşaportului, solicitanţii au posibilitatea de a se programa online, pe site-ul www.epasapoarte.ro.



    Platforma Unionistă Acțiunea 2012, împreună cu Asociația Obștească Unirea ODIP din Chișinău, organizează pe 22 iunie o manifestație de comemorare a soldaților români care au luptat pentru eliberarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord în cel de-Al Doilea Război Mondial. Evenimentul va avea loc la Cimitirul de Onoare Românesc “Țiganca” din raionul Cantemir, în Republica Moldova. “Vrem să aducem un omagiu ostașilor care nu au stat cu mâinile în sân atunci când frații noștri de peste Prut au avut nevoie de ei”, a declarat președintele Platformei Unioniste Acțiunea 2012, Ștefan Lupu. Pe 22 iunie 1941, România a declarat război Uniunii Sovietice pentru a elibera Basarabia și a Bucovina de Nord, anexate de sovietici în 1940. Peste 10.000 de soldați români au pierit sau au fost dați dispăruți în urma bătăliilor de la Ţiganca, considerate de istorici printre cele mai sângeroase purtate de români pentru reîntregirea ţării.