Radio România Internațional

Tag: legislatie europeana

  • Europa vrea condiţii de muncă mai transparente şi mai previzibile

    Europa vrea condiţii de muncă mai transparente şi mai previzibile

    Angajații din statele Uniunii Europene ar putea să beneficieze de o mai mare transparență și predictibilitate atunci când obțin un nou loc de muncă, potrivit unui proiect de directivă propus de Comisie.

    Directiva propusă de Comisia Europeană ar urma să ofere condiții de muncă previzibile și transparente pentru aproximativ 200 de milioane de angajați europeni, potrivit comisarului European responsabil pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, MarianneThyssen. Directiva a fost gândită în contextual efortului de modernizare a legislației europene în domeniul muncii, astfel încât aceasta să țină cont de pilonul European al drepturilor sociale. Noua directivă vizează, în principal, persoanele active în noi forme de muncă, cum ar fi locurile de muncă cu program flexibil și contracte la cerere sau persoanele care lucrează de acasă, în condițiile în care în ultimii ani 1 din 4 contracte de muncă reprezintă forme de angajare atipică – adică tot ceea ce este diferit de contractele de angajare cu durată nedeterminată și normă întreagă. Acest lucru se datorează transformărilor aduse de schimbările demografice și diversificarea populației active, dar și de impactul adus de digitalizare pe piața muncii.

    Comisarul pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Marianne Thyssen, a trecut în revistă câteva dintre modificările aduse de noua legislație: Modernizăm și extindem sfera de acțiune a regulilor. Toți angajații europeni vor primi, acum, informații despre condițiile-cheie de muncă. Ei vor fi informați, imediat ce sunt angajați – în prima săptămână – care sunt drepturile și obligațiile lor de bază, iar asta include informații despre remunerație, programul de lucru și durata contractului lor.

    Directiva a fost agreată, provizoriu, în urma consultărilor dintre Comisia Europeană, Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European, care l-a desemnat ca raportor pe Enrique Calvet Chambon: Am reușit să ajungem la acest acord ținând cont de jurisprudența Curții Europene de Justiție, și vreau să subliniez acest lucru – legislația europeană va fi cea care va sta la bază. Evident, fiecare stat membru va porni de la ea pentru a-și dezvolta propriile legi, dar la nivelul principiilor și a drepturilor de bază, ea va fi aceeași pentru toate statele membre, astfel încât dumpingul juridic și dumpingul social vor fi evitate.


    Următorul pas, pentru transformarea acordului provizoriu în directivă, este adoptarea în mod oficial de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene.


  • TELVERDE-SOLVIT protejează drepturile europene ale românilor

    TELVERDE-SOLVIT protejează drepturile europene ale românilor

    0800 672 507 – apel gratuit​



    Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a anunțat lansarea, începând cu 16 august 2017, a serviciului telefonic gratuit TELVERDE-SOLVIT, un instrument menit să soluţioneze, pe cale informală şi cu celeritate, problemele generate de aplicarea necorespunzătoare a legislaţiei europene privind piaţa internă.



    Numărul 0800 672 507 poate fi apelat, gratuit, din orice rețea de telefonie fixă sau mobilă, de luni până vineri, în intervalul orar 09:00 — 16:00, ora României.




    Democratizarea accesului la informațiile de interes public, pe teme europene, reprezintă o componentă prioritară a mandatului meu. Prin lansarea acestei linii telefonice gratuite, ne dorim să arătăm că cetățenii români sunt protejați și că reacționăm atunci când există orice semnal că ei sunt trataţi incorect. TELVERDE-SOLVIT vine în întâmpinarea persoanelor fizice şi juridice ale căror drepturi dobândite prin calitatea de cetăţean al Uniunii Europene au fost încălcate într-un alt stat membru“, a declarat Victor Negrescu.



    SOLVIT – serviciu gratuit cu rol de intermediar



    SOLVIT îndeplineşte rolul de intermediar şi se ocupă de problemele transfrontaliere între o întreprindere sau un cetăţean, pe de o parte, şi o autoritate publică, pe de alta, acolo unde există posibilitatea ca legislaţia comunitară să fi fost aplicată în mod necorespunzător. Termenul de soluționare a cererilor în cadrul SOLVIT este de zece săptămâni, iar serviciul este gratuit.



    “SOLVIT le reamintește autorităților în cauză care sunt drepturile încălcate și colaborează cu acestea pentru a rezolva problema. În sfera de competențe SOLVIT intră recunoaşterea calificărilor profesionale și a diplomelor în alte state membre, calcularea pensiilor și a indemnizațiilor de șomaj, înmatricularea autovehiculelor și permisele de conducere, obținerea permiselor de ședere, accesul la educație sau circulația capitalurilor și rambursările de TVA”, a explicat ministrul delegat pentru Afaceri Europene.



    SOLVIT – Mecanismul de funcţionare



    SOLVIT reprezintă un mecanism creat și coordonat de Comisia Europeană în domeniul pieței interne, care funcţionează pe baza cooperării dintre cele 31 de centre constituite în cadrul administraţiilor publice ale statelor membre ale Uniunii Europene şi ale celorlalte trei state aparţinând Spaţiului Economic European (Norvegia, Islanda şi Liechtenstein). Aceste centre formează reţeaua SOLVIT si sunt conectate prin intermediul unei baze de date online, aflată sub coordonarea şi supravegherea Comisiei Europene.


    Fiecare plângere este gestionată de două centre SOLVIT: cel de origine (centrul SOLVIT fie din statul membru de cetățenie sau de stabilire, fie din statul membru care deține o legătură administrativă cât mai strânsă cu petentul) și cel responsabil (centrul SOLVIT din statul membru în care se află autoritatea publică care a încălcat legislația UE). Pe de altă parte, SOLVIT nu poate rezolva litigii între două firme sau problemele întâmpinate în calitate de consumator, dar nici nu gestionează plângeri la adresa instituţiilor Uniunii Europene.


    În 2016, SOLVIT s-a ocupat, la nivelul Uniunii Europene, de 2.414 cazuri. Centrele sale au lucrat în medie 59 de zile pentru gestionarea unui caz și au soluționat 89% din petiţii.

  • Jurnal românesc – 3.10.2016

    Jurnal românesc – 3.10.2016

    Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS) dă startul Concursului Premiile LSRS pentru Excelenţă Academică în Străinătate. Termenul limită pentru înscrieri este 1 decembrie, iar premiile vor fi decernate, ca în fiecare an, în cadrul Galei Studenţilor Români din Străinătate. Evenimentul va avea loc pe 5 ianuarie în Bucureşti. Gala promovează excelenţa academică românească din ţară şi din străinătate, aducând în atenţia societăţii civile din România tineri români de succes. Premiile vor fi acordate studenţilor români pentru următoarele categorii: Studentul Român al Anului din America de Nord, Studentul Român al Anului din Europa, Studentul Român al Anului de pe alte Continente, Studentul Român Erasmus al Anului, Premiul Special în Arte, Studentul Anului în România. Toate candidaturile, cu excepţia celei pentru Studentul Anului în România, vor participa automat în competiţia pentru Marele Premiu Studentul Român al Anului în Străinătate. Pentru Marele Premiu sunt eligibili toţi studenţii români care au studiat în străinătate în anul universitar 2015-2016, indiferent de aria geografică şi domeniul de studiu. LSRS promovează iniţiativa, profesionalismul şi solidaritatea membrilor săi, ca reprezentanţi de valoare ai României, şi o atitudine pozitivă faţă de perspectivele reorientării lor spre ţară.



    Vizita la Roma a ministrului delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Maria Ligor, a continuat cu o serie de întâlniri cu exponenţi ai comunităţii româneşti, ai mediului asociativ şi reprezentanţi ai cultelor. Programul a inclus o vizită la Episcopia Ortodoxă Română a Italiei, unde a fost primită de către Preasfinţitul Părinte Siluan, care a prezentat, printre altele, proiectele sociale şi de promovare a limbii române iniţiate de Parohiile din peninsulă. Ministrul delegat s-a întâlnit, de asemenea, cu reprezentanţii celorlalte biserici ale românilor. În cadrul întâlnirii organizate la Ambasada României la Roma, Maria Ligor şi-a exprimat aprecierea pentru activitatea profesorilor care predau limba română, în şcolile italiene, celor peste 4.000 de copii cuprinşi în proiectul de Limbă, cultură şi civilizaţie românească. Ministrul delegat a vizitat Accademia di Romania din Roma, unde s-a întâlnit cu studenţii bursieri ai statului român găzduiţi de instituţie. Reuniunea cu exponenţi ai comunităţii şi ai mediului asociativ românesc a oferit prilejul unui dialog deschis despre preocupările şi interesele comunităţii. Maria Ligor a expus noua viziune de relaţionare a statului cu românii din străinătate, fundamentată pe construirea unui parteneriat în cadrul căruia să fie abordată o agendă comună şi care să reflecte nevoile diasporei. Oficialul a prezentat, totodată, măsurile de simplificare a accesului la finanţarea nerambursabilă oferită de MAE, prin intermediul Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni. În încheierea vizitei la Roma, Maria Ligor a participat la gala Tinere Talente Româneşti 2016, organizată de asociaţia Propatria, cu sprijinul Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni.



    Comisarul european pentru Politică regională, Corina Creţu, şi-a exprimat, astăzi, la Bucureşti, speranţa ca viitorul Parlament, care va rezulta după alegerile din 11 decembrie, să aducă legislaţia naţională la nivelul celei europene. Oficialul a subliniat că, datorită noii agende urbane a UE, politicile la nivel european, naţional şi local se vor îmbunătăţi, astfel încât să genereze beneficii concrete pentru cetăţeni. Aflată de joi în Romania, comisarul a vizitat proiecte finanţate prin fonduri europene şi a participat la o serie de conferinţe, întâlniri cu membri ai Guvernului, Parlamentului şi reprezentanţi ai administraţiei locale.

  • Jurnal românesc – 22.08.2016

    Jurnal românesc – 22.08.2016

    Participanţii la Universitatea de Vară
    de la Izvoru Mureşului au adoptat, la sfârşitul săptămânii, o rezoluţie prin
    care solicită, intre altele, înfiinţarea unui minister al românilor de
    pretutindeni. Alte cerinţe sunt aplicarea principiului reciprocităţii în
    materie de respectare a drepturilor minorităţilor naţionale de către statele
    care au minorităţi pe teritoriul României şi încheierea unui acord privind
    reunificarea cu Republica Moldova. Potrivit documentului, comunităţile
    autohtone româneşti din jurul frontierelor României şi din Balcani sunt supuse
    unui proces agresiv de asimilare, unele dintre acestea fără a beneficia de
    drepturile impuse de standardele europene pentru minorităţi naţionale.
    Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului a reunit aproximativ 100 de
    cursanţi aparţinând comunităţilor româneşti din jurul României, precum şi din
    comunităţile multietnice şi pluriconfesionale din ţară şi membri ai societăţii
    civile.






    3,5 milioane de români muncesc în prezent în
    străinătate si, conform acordurilor europene, vechimea în muncă este
    recunoscută dacă au avut contracte legale, scrie Mediafax. Mulţi spun, însă, că
    importul anilor de muncă este un proces greoi şi de durată, motiv
    pentru care unii renunţă la drepturi. Din ianuarie 2007, de când România a
    devenit membră al UE, se aplică prevederile legislaţiei europene în domeniul
    securităţii sociale. Astfel, românii care au muncit în spaţiul UE şi care au
    împlinit vârsta pensionării pot beneficia de o pensie comunitară, în funcţie de
    vârsta standard de pensionare în ţara în care au lucrat. Pentru a beneficia de
    aceste drepturi românii trebuie să depună o cerere şi actele doveditoare la
    Casa Naţională de Pensii. Până la sfârşitul anului trecut, conform datelor centralizate
    de Casa Naţională de Pensii Publice, peste 90.000 de români beneficiază de
    pensii comunitare. 40% dintre aceştia sunt stabiliţi în străinătate.
    Autorităţile române virează
    banii în conturile din străinătate. Cei mai mulţi beneficiari au lucrat legal
    în Germania, Ungaria, Italia şi Spania.






    Ministerul
    Educaţiei, alături de cel al Sănătăţii, trebuie să se implice în rezolvarea
    problematicii legate de abordarea prezenţei la şcoală a copiilor diagnosticaţi
    cu afecţiuni din spectrul autist. Ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, a
    precizat, la un seminar de specialitate desfăşurat la Parlament, că, pe termen
    scurt, este nevoie de urgentarea adoptării normelor metodologice de aplicare a
    Legii privind autismul. Dezbaterea a fost organizată cu ocazia lansării, în
    România, a unui proiect al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, prin care se va
    oferi instruire de specialitate tuturor celor care se ocupă de copiii cu
    autism, inclusiv părinţilor. Iniţiativa de a aduce acest proiect în ţara
    noastră îi aparţine deputatului PSD, Cristina Nichita, care a precizat că va fi
    format un grup de specialişti în care vor fi implicaţi specialişti în educaţie,
    sănătate, protecţie socială, din direcţiile generale de asistenţă şi protecţie
    socială, din mediul ong.






    Deţinătorii de carduri emise de
    băncile locale au efectuat, în primele şase luni ale anului, plăţi la
    comercianţi în valoare de 7,6 mld. lei, în creştere cu 22% faţă de ju­mă­ta­tea
    anu­lui trecut, potrivit d­atelor BNR. Pe de altă parte, în intervalul
    ianuarie-iu­nie, retragerile de nu­merar au crescut cu 17% şi s-au apropiat de
    38 mld. lei. Românii au făcut, în pri­mul
    semestru, 66 milioane de plăţi la POS, ceea ce în­seam­nă că valoarea medie a
    unei tran­zac­ţii cu car­dul la comercianţi a fost de 115 lei, cu 2 lei mai pu­ţin
    faţă de primul semestru din 2015. Pe de altă parte, valoarea medie a retrage­ri­lor
    de la bancomate a fost în intervalul ianuarie-iu­­nie de 598 de lei, ceea ce
    reprezintă aproxi­ma­tiv o treime din salariul mediu net lunar de circa 2.000
    de lei.