Radio România Internațional

Tag: legislatie UE

  • Politica UE privind protejarea oceanelor

    Politica UE privind protejarea oceanelor

    Comisia Europeană a adoptat un plan de acțiune maritimă care stabilește obiectivul de a proteja 30% din mările lumii până în 2030. În paralel, Regulamentul recent adoptat privind refacerea naturii vizează acoperirea a 20% din mări cu măsuri de restaurare până în 2030 și realizarea unor obiective specifice de restaurare a ecosistemelor marine.

    Statele membre sunt obligate să implementeze și să aplice legislația în vigoare, iar toți actorii implicați trebuie să își asume un rol activ.

    Janusz Wojciechowski, comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, a atras atenția asupra faptului că este necesară continuarea protejării și restaurării ecosistemelor marine din Uniunea Europeană, cu beneficii semnificative asupra comunităților de coastă.

    „Oceanele noastre se confruntă cu multiple amenințări cauzate de schimbările climatice, activitățile nesustenabile care duc la pierderea biodiversității și poluare, precum și pescuitul ilegal la nivel global.

    Aceste aspecte sunt clar evidențiate de datele satelitare Copernicus. Prin urmare, trebuie să continuăm eforturile de protejare și restaurare a ecosistemelor marine, inclusiv prin crearea de zone marine protejate. Uniunea Europeană este lider global în ceea ce privește protecția oceanelor și mărilor.

    A jucat un rol esențial în obținerea acordului Națiunilor Unite privind biodiversitatea și încurajează ferm toate statele să ratifice rapid tratatul pentru protejarea a cel puțin 30% din mările lumii până în 2030.

    La nivelul Uniunii Europene, legile noastre de mediu, Directiva privind păsările și habitatele și Directiva privind strategia marină stabilesc crearea și gestionarea zonelor marine protejate.

    În strategia noastră pentru biodiversitate 2030, ne-am angajat să extindem rețeaua de arii protejate pentru a acoperi 30% din mări, din care o treime ar trebui să fie strict protejate.

    Toate zonele marine protejate trebuie gestionate eficient și să aibă măsurile necesare de management al pescuitului.

    Comisia Europeană va continua colaborarea strânsă cu statele membre și toți actorii implicați pentru a se asigura că zonele marine protejate aduc beneficii reale comunităților noastre de coastă.”

    Audio Player
  • O compensație echitabilă pentru stagiari în UE

    O compensație echitabilă pentru stagiari în UE

    La sfârşitul săptămânii trecute Comitetul Economic și Social European (CESE) a organizat, la Bruxelles, o dezbatere la nivel înalt privind îmbunătățirea legislației UE privind stagiile, pe fondul solicitărilor din partea societății civile și a organizațiilor de tineret de a opri practica larg răspândită conform căreia stagiarii lucrează gratuit și nu au acces la protecţie sau alte drepturi sociale şi de muncă.

    Președintele CESE, Oliver Röpke, a lansat întrebarea  cum poate fi construit un cadru solid pentru stagii, pentru a face din acestea o valoare adăugată cu adevărat pentru tineri și pentru companii.

    Comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, a precizat, în acest sens:

    “Comisia crede cu tărie în potențialul învățării la locul de muncă și, de aceea, ne străduim să sporim atractivitatea acesteia. Și am făcut acest lucru ca un efort de colaborare cu partenerii sociali și societatea civilă.

    Este un subiect nu doar pentru economie, este un subiect pentru societățile noastre. Stagiile pot fi o modalitate importantă pentru tineri de a învăța noi competențe și de a-și îmbunătăți capacitatea de angajare. Pentru mulți oameni, care fac primii pași în carieră, un stagiu poate fi atractiv.

    Dacă facem un pas înapoi, vedem provocări persistente legate de incluziunea stagiilor. Și ați menționat-o deja, din cele trei milioane de stagiari, estimăm că dintre cei ce lucrează în prezent în UE doar jumătate primesc o remunerație, deci jumătate lucrează neplătiţi. Aproape o treime dintre cursanți nu au deloc acces la protecție socială. Acest lucru are un efect discriminatoriu imediat. Dacă nu vii dintr-un mediu care îți permite să lucrezi gratuit, atunci nu poți beneficia de un stagiu.”

    Nicolas Schmit,  comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, a prezentat mesajul Comisiei Europene:

    “Comisia a avansat cât a fost posibil din punct de vedere legal: am introdus un nou principiu privind salarizarea echitabilă pentru toți stagiarii în recomandarea consiliului și facem apel la statele membre să-l aprobe și să-l pună în aplicare. Scopul este de a se asigura că orice stagiar care este lucrător în temeiul legislației naționale și comunitare beneficiază pe deplin de protecția oferită de directivă și de legislația UE a muncii.  

    În al doilea rând, directiva urmărește să asigure și să sprijine acțiunile direcționate ale autorităților de aplicare. Aceasta introduce câteva elemente cheie pentru a face distincția între stagiu și locul de muncă obișnuit pentru a sprijini evaluarea autorităților de la caz la caz.”

    CESE consideră pachetul drept un prim pas important și se angajează să continue să insiste pentru un tratament echitabil al tinerilor pe piața muncii în ceea ce privește condițiile de muncă, formarea și oportunitățile de avansare.

     

  • Norme europene mai stricte pentru combaterea traficului de persoane

    Norme europene mai stricte pentru combaterea traficului de persoane

    Numai în anul 2022, în Uniunea Europeană au fost înregistrate peste 10.000 de victime ale traficului de persoane. Există însă multe alte cazuri nedepistate. Aproape 40% din victimele diferitelor forme de trafic (exploatare sexuală, muncă forțată și cerșit forțat) sunt cetățeni ai Uniunii Europene.

    Traficul de persoane este o infracțiune violentă săvârșită de persoane sau de rețele de criminalitate organizată care operează la nivel internațional. Numai traficul în scopul exploatării sexuale generează până la 14 miliarde EUR pe an pentru traficanți.

    Formele de exploatare au evoluat în ultimii ani, în condițiile în care infracționalitatea se desfăşoară din ce în ce mai mult în mediul online și își diversifică mijloacele și profiturile ilicite. Daunele economice cauzate de traficul de persoane în Uniunea Europeană sunt estimate la 2,7 miliarde EUR pe an.

    În anul 2021, Comisia Europeană a adoptat o nouă Strategie de Combatere a Traficului de Fiinţe Umane, valabilă până în 2025. La data de 14 iulie anul acesta a intrat în vigoare o directivă revizuită care prevede norme mai aspre în lupta împotriva acestei infracţiuni.

    Potrivit acesteia, statele membre au obligația să transpună noile norme în legislațiile naţionale până la 15 iulie 2026.

    Astfel, autoritățile vor avea instrumente mai puternice de investigare şi urmărire penală a noilor forme de exploatare a persoanelor, inclusiv a celor din mediul online. De exemplu, legislația națională va trebui să califice drept trafic de persoane exploatarea maternității de substituție (aşa-numitele mame-surogat), căsătoriile forțate sau adopția ilegală.

    Folosirea, în cunoștință de cauză, a serviciilor prestate de victimele traficului de persoane va deveni infracțiune.

    Traficul de persoane săvârșit sau facilitat prin intermediul tehnologiilor informației și comunicațiilor – inclusiv pe internet și platformele de comunicare socială – vor deveni o circumstanță agravantă atunci când sunt legate de exploatarea sexuală.

    Normele revizuite vor garanta că statele UE vor începe să se coordoneze. Vor trebui să desemneze coordonatori naționali pentru combaterea traficului de persoane. Vor trebui, de asemenea, să facă anual schimb de date în domeniu prin intermediul Eurostat.

    Pentru mai multe informații despre acțiunile Uniunii Europene de combatere a traficului de persoane, puteţi consulta campania de sensibilizare pe această temă pe care Uniunea o desfăşoară din luna martie a acestui an.

  • Paşi către norme unitare privind bunăstarea animalelor de companie

    Paşi către norme unitare privind bunăstarea animalelor de companie

    Înainte de toate trebuie spus că, potrivit unui sondaj Eurobarometru realizat anul trecut, 44 la sută dintre europeni dețin animale de companie și 74 la sută dintre ei consideră că bunăstarea micilor companioni ar trebui protejată mai bine decât în prezent.

     

    De altfel, șase din cele 10 inițiative cetățenești europene care au avut succes până în prezent se referă la bunăstarea animalelor, reflectând importanța pe care cetățenii o acordă unei mai bune protecții a animalelor în general.

     

    În momentul de față, actuala legislație a Uniunii se aplică doar în cazul pisicilor și câinilor folosiți în cercetările științifice sau transportați în scopuri comerciale ori pentru a preveni răspândirea turbării și a altor boli contagioase. Iar normele naționale variază foarte mult de la un stat la altul.

     

    Propunerea, făcută de Comisie și care urmează acum să intre în etapa negocierilor, urmărește să asigure norme minime armonizate în întreaga Uniune și să creeze condiții de concurență echitabile pentru crescători, unități de vânzare și adăposturi.

     

    În mod concret, potrivit propunerii, operatorii și unitățile vor avea obligația ca toți câinii și toate pisicile să fie microcipați și înregistrați într-o bază de date națională înainte de a fi vânduți sau donați.

     

    În plus, persoanele care îngrijesc aceste animale trebuie să aibă „o înțelegere adecvată a comportamentului și nevoilor lor” și, atunci când vând sau donează câini și pisici, persoana care se ocupă de acestea trebuie să fie sensibilizată cu privire la deținerea responsabilă.

     

    De asemenea, mutilările dureroase, cum ar fi tăierea urechilor sau a cozii, ar urma să fie interzise dacă nu răspund unei indicații medicale. În cazul puilor de câini mai mari de 3 luni, este indicat ca ei să aibă acces la un spaţiu exterior sau să fie plimbaţi în fiecare zi.

     

    În plus, pisicile și câinii care au avut două operații cezariene nu vor fi folosite pentru reproducere, pentru a le proteja sănătatea și bunăstarea.
    Negocierile dintre Consiliu și Parlament vor începe de îndată ce legislativul comunitar își va stabili poziția. Rezultatul acestor discuții va determina versiunea finală a legii propuse de Comisia Europeană.

     

    Întrucât legislația europeană conține standarde minime, statele membre pot menține sau introduce norme mai stricte.

  • A intrat în vigoare noua lege care combate violența împotriva femeilor

    A intrat în vigoare noua lege care combate violența împotriva femeilor

    Nu există un colț din societatea noastră care să fie imun în fața violenței de gen. Acasă, la școală, la locul de muncă, în locuri publice, pe stradă și pe platformele sociale online, femeile și fetele cad pradă adeseori violenței și abuzurilor comise de bărbați, a atras atenția în timpul unor dezbateri în legislativul comunitar europarlamentara suedeză Evin Incir.

    Iar statistica arată că una din trei femei din Uniunea Europeană a fost victima unor violențe fizice sau sexuale, comise cel mai des de partenerii de viață.

    O creștere importantă a violenței fizice și emoționale împotriva femeilor s-a înregistrat în timpul pandemiei de COVID-19. Potrivit unor rapoarte, publicate de Consiliul Uniunii Europene, apelurile la liniile telefonice de asistență pentru violența domestică au crescut în această perioadă de cinci ori în unele țări.

    Violența online este și ea în creștere, vizate fiind în mod special tinerele și femeile din viața publică. În plus, femeile se confruntă cu violență la locul de muncă: aproximativ o treime din actele de hărțuire sexuală săvârșite în Uniune împotriva femeilor s-au petrecut la serviciu.

    Să nu uitați: drepturile femeilor și fetelor sunt drepturi ale omului, a mai spus Evin Incir.

    Iar colega sa din Parlamentul European, irlandeza Frances Fitzgerald, cu care a lucrat la elaborarea normelor europene, a afirmat la rândul ei:

    Nu poate exista egalitate fără eradicarea violenței împotriva femeilor și a celei domestice.

    Normele noi intrate în vigoare interzic mutilarea genitală a femeilor, căsătoriile forțate și cele mai răspândite forme de violență cibernetică, precum partajarea fără consimțământ a unor imagini intime (inclusiv deepfake-uri), urmărirea și hărțuirea cibernetică.

    Noua legislație garantează în același timp că victimele au acces neîngrădit la justiție, au dreptul de a solicita despăgubiri, au acces gratuit la linii telefonice de urgență și la centre de primire în regim de urgență în caz de viol.

    Statele membre trebuie să transpună toate aceste norme în legislația lor națională până la mijlocul lunii iunie 2027, adică în următorii 3 ani.

  • Colectarea deșeurilor electrice și electronice în UE

    Colectarea deșeurilor electrice și electronice în UE

    Dispozitivele electronice și echipamentele electrice definesc viața modernă: de la mașini de spălat și aspiratoare la smartphone-uri și computere, este greu să ne imaginăm viața fără ele. Însă deșeurile pe care le generează au devenit un obstacol pentru eforturile UE de a-și reduce amprenta ecologică.

    Cantitatea de echipamente electrice și electronice puse pe piață în UE a crescut de la 7,6 milioane de tone în 2012, la 13,5 milioane de tone în 2021. Totalul echipamentelor electrice și electronice colectate a crescut de la 3 milioane de tone în 2012 la 4,9 milioane de tone în 2021.

    Practicile de reciclare variază de la un stat membru la altul. În 2021, Austria a depășit țările UE la colectarea de echipamente electronice, cu o medie de 15,46 kg pe cap de locuitor. În 2021 s-au colectat în medie 11 kg deșeuri provenind de la echipamente electrice și electronice pe cap de locuitor în UE.

    Cum ar trebui să colectăm? Ada Lungu, președinte al Asociației Volens, un ONG care se ocupă de colectarea și reciclarea deșeurilor electrice și electronice  ne explică.

     “Fiecare stat membru al Uniunii Europene trebuie să colecteze o anumită proporție de deșeuri electrice față de aparatele electrice care se pun pe piață. Noi, în România, de exemplu, ar trebui să colectăm aparate electrice minimum 4kg pe locuitor și, mai precis un procent de 45% din cantitatea de electrice și electrocasnice care s-a scos pe piață în ultimii 3 ani.

    La colectarea deșeurilor electrice, România mai are de făcut progrese. Momentan, știm că nu s-a trecut încă de pragul de 2kg pe cap de locuitor, în condițiile în care ar trebui să fie patru. Deci este clar că trebuie să avansăm, dar și avansăm. Aceste progrese chiar se fac. N-aș putea să vă spun exact unde se află România în topul țărilor europene, pentru că probabil acest top este undeva o informație la nivel de autorități locale, dar e clar că nu suntem în topul țărilor cele mai harnice la colectarea deșeurilor electrice. Însă trebuie să știm că legislația europeană nu se implementează cu succes de 100% niciunul din statele Uniunii Europene. Fiecare are probleme cu un domeniu sau cu celălalt.”

  • Consolidarea rolului consumatorilor în vederea tranziției verzi

    Consolidarea rolului consumatorilor în vederea tranziției verzi

    Parlamentul European a constatat că afirmațiile înșelătoare sau false legate de mediu, etichetele de durabilitate sau instrumentele de informare netransparente, necertificate și necredibile privind durabilitatea, îi induc în eroare pe consumatorii europeni. De aceea, eurodeputaţii doresc ca în legislația Uniunii Europene în materie de protecție a consumatorilor să fie introduse norme specifice pentru a combate practicile comerciale neloiale care induc în eroare consumatorii europeni și îi împiedică să facă alegeri de consum durabile. Acest lucru ar permite organismelor naționale competente să abordeze în mod eficace practicile respective.

    Prin asigurarea fiabilității, clarității, înțelegerii și corectitudinii afirmațiilor legate de mediu, consumatorii vor putea alege produse care sunt cu adevărat mai bune pentru mediu, decât produsele concurente. Acest lucru va încuraja concurența pentru produse mai durabile din punctul de vedere al mediului, reducând astfel impactul negativ asupra mediului. Întreprinderile au, de asemenea, un rol important în promovarea tranziției verzi și a unei mai mari sustenabilități a produselor pe care le produc și le vând pe piața internă.

    Despre acest subiect a vorbit în Parlamentul European, Vlad-Marius Botoş, eurodeputat şi membru supleant în Comisia IMCO, Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor din Parlamentul European.

    “Protejarea consumatorului este una dintre prioritățile noastre în Comisia IMCO, iar acest raport vine să se asigure că aceștia vor fi corect informați și nu vor fi induși în eroare pentru a cumpăra produse care pretind a fi ecologice, fără ca acest lucru să fie adevărat. 

    Este important ca cei care aleg produsele care protejează mediul să fie siguri că nu sunt înșelați de reclame false. Este normal să stabilim standarde și obiective clare pentru ca un produs să poată fi numit ecologic, iar un singur criteriu nu este suficient. Sigur că întreaga economie va fi angrenată în atingerea obiectivelor pactului ecologic, însă trebuie s-o facă în mod onest, iar consumatorii noștri din țările noastre trebuie să poată face alegerile în cunoștință de cauză, pentru că doar așa pot influența piața în direcția dorită.”

  • Prevenirea abuzurilor sexuale asupra copiilor – acord privind prelungirea unor măsuri

    Prevenirea abuzurilor sexuale asupra copiilor – acord privind prelungirea unor măsuri

    Statistici oficiale arată că, la nivel mondial, unul din opt copii cade victimă unei forme de violență sexuală. În Uniunea Europeană, proporția este de unu la cinci. O treime din copiii abuzați nu spun însă niciodată nimic nimănui, astfel că aceste fapte rămân în mare măsură necunoscute.

     

    Aceleași statistici mai arată că în urmă cu doi ani în întreaga Uniune Europeană au fost identificate 684 de cazuri de exploatare sexuală a copiilor. Au avut loc 60 de investigații și 30 de arestări, iar 40 de victime au fost identificate și protejate.

     

    În același an, în Statele Unite au fost înregistrate 32 de milioane de raportări ale unor cazuri suspecte de exploatare sexuală a copiilor, marea majoritate a sesizărilor, 99,5 la sută, fiind realizate de furnizorii de servicii electronice, adică rețele de socializare sau servicii de mesagerie.

     

    Întreprinderile din domeniul internetului cu sediul în Statele Unite au, de altfel, obligația de a raporta cazurile de abuzuri sexuale asupra copiilor pe care le identifică pe rețelele lor către un centru național independent. În Uniunea Europeană, normele sunt diferite de la o țară la alta, iar raportarea are loc doar pe bază de voluntariat. Și aceasta posibilă ca urmare a unei derogări de la normele de protecție a datelor cu caracter personal, adoptată în 2021, și care le permite furnizorilor de servicii electronice să utilizeze tehnologii specifice pentru a detecta cazurile de abuz sexual online asupra copiilor.

     

    Derogarea expiră în luna august, dar printr-un acord între Consiliu, din care fac parte statele membre, și Parlamentul European, ar urma să fie prelungită până în aprilie 2026.

     

    Potrivit ministrului belgian de interne, a cărui țară deține în prezent președinția Uniunii, acordul oferă securitate juridică furnizorilor de internet pentru a continua căutarea de materiale care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor și pentru a sesiza autoritățile competente.

     

    Totodată, acest răgaz va permite instituțiilor europene să pună la punct un nou cadru juridic. De altfel, în mai 2022, Comisia a adoptat o propunere legislativă privind prevenirea și combaterea unor asemenea fapte, impunându-le furnizorilor de servicii de internet obligația de a raporta.

     

    Propunerea se află în prezent în dezbatere în Consiliu și Parlamentul European.

     

  • Legea privind materiile prime critice

    Legea privind materiile prime critice

    Parlamentul European a dat undă verde finală planurilor de stimulare a aprovizionării UE cu materii prime strategice.

     

    Potrivit unui comunicat al instituției, Legea privind materiile prime critice este concepută pentru a face UE mai competitivă și mai suverană, prin reducerea birocrației, încurajarea inovării de-a lungul întregului lanț valoric și sprijinirea IMM-urilor. De asemenea, vizează stimularea cercetării, dezvoltarea de materiale alternative și metode de extracție și de producție mai ecologice.

     

    Legislația va stabili stimulente economice și un cadru de afaceri mai stabil și mai sigur pentru proiectele de minerit și reciclare, cu proceduri de autorizare mai rapide și mai simple.

     

    În timpul negocierilor cu Consiliul pe marginea legii, europarlamentarii au făcut presiuni pentru un accent mai puternic pe producția și extinderea materialelor care pot înlocui materiile prime strategice. Ei au obținut stabilirea unor obiective pentru a încuraja extragerea mai multor materii prime strategice din deșeuri. Eurodeputații au insistat, de asemenea, asupra necesității de a reduce birocrația pentru companii, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri).

     

    În plenul Parlamentului European, europarlamentarul Dragoș Tuorache a declarat că :

    “Legea privind materiile prime critice (#CRMA) este o declarație clară de intenție. Ne dorim ca  UE să fie un actor geopolitic vizionar și pregătit pentru viitor, cu instrumentele necesare care să corespundă acestor ambiții. Pe lângă aspectele importante comerciale și de mediu pe care le acoperă acordul, este necesar să se intensifice efortul de consolidare a rezilienței UE și promovarea priorităților noastre într-o lume divizată, în contextul provocărilor ce vor urma. 

    Prin această lege, au fost create condițiile optime pentru aprovizionarea UE cu materiile prime necesare pentru atingerea obiectivelor tranzițiilor verzi și digitale. 

    Prin stimularea investițiilor și încurajarea inovării din interiorul Uniunii și în afara granițelor acesteia, ne reducem dependențele astfel încât să putem să rămânem competitivi fără a renunța la valorile noastre, refuzând să fim constrânși din punct de vedere economic și politic. Cred că această lege este una din realizările majore ale acestui mandat și vreau să îi felicit pe raportor și raportorii din umbră.”

  • A intrat în vigoare Legea europeană pentru serviciile digitale

    A intrat în vigoare Legea europeană pentru serviciile digitale

    Toate platformele online cu utilizatori din Uniunea Europeană, cu excepția întreprinderilor mici, cu mai puțin de 50 de angajați și cifră de afaceri anuală de sub 10 de milioane de euro, trebuie să pună în aplicare noile reguli privind siguranţa pe internet.

    Acestea trebuie să le ofere utilizatorilor mijloace de semnalare a conținutului, bunurilor și serviciilor ilegale şi să coopereze cu notificatori de încredere, care sunt entități specializate.

    Este complet interzisă crearea de reclame bazate pe profiluri sau date cu caracter personal ale minorilor. Utilizatorilor trebuie să li se ofere informații cu privire la reclamele pe care le văd, cum ar fi motivele pentru care anunțurile publicitare le sunt prezentate și persoanele care au plătit pentru publicitate. Actul privind serviciile digitale mai stipulează că este interzisă publicitatea care vizează utilizatorii pe baza unor date sensibile, cum ar fi convingerile politice sau religioase, preferințele sexuale etc.

     

    Marile platforme online sunt obligate să îi furnizeze unui utilizator motivele pentru care un conţinut a fost moderat sau eliminat ori un cont a fost suspendat.

     

    Utilizatorilor de platforme online mari trebuie să li se ofere, de asemenea, acces la un mecanism de tratare a plângerilor pentru a contesta deciziile de moderare a conținutului, iar un raport privind procedurile de moderare trebuie întocmit cel puțin o dată pe an.

     

    Pe lângă platformele online, Actul legislativ privind serviciile digitale se aplică și serviciilor de găzduire, cum sunt cele de cloud sau sistemele de nume de domenii, serviciilor de bază care conectează utilizatorii la adresele de internet solicitate, precum și intermediarilor online (de exemplu, furnizorii de internet sau de domenii).

     

    În martie, Comisia Europeană intenționează să adopte și un set de orientări privind măsurile de atenuare a riscurilor pentru procesele electorale. O consultare publică cu privire la actul delegat privind accesul la date este prevăzută pentru luna aprilie, urmând să fie adoptată până în iulie și să intre în vigoare în octombrie anul acesta.

  • STEP, Vot în plenul Parlamentului European

    STEP, Vot în plenul Parlamentului European

    Recent, în plenul Parlamentului European, a fost
    votată platforma pentru tehnologii sustenabile (    #STEP), adică tehnologii care generează emisii de carbon
    foarte reduse.


    Propunerea Comisiei implică și un buget, cu fonduri noi, de 10 miliarde
    euro. Obiectivul platformei este de a mobiliza instrumente
    existente, dar și resurse noi către tehnologiile-cheie ale viitorului:
    tehnologiile digitale, tehnologiile curate (precum energia din resurse
    regenerabile) și biotehnologiile (precum biomoleculele și tehnologiile
    medicale).

    Europarlamentarul Marian Jean Marinescu a susținut acordarea unui procent de 75% pentru țările sărace și 25% pentru
    restul. La votul final, rezultatul a fost însă 50%.




    Am votat în plenul Parlamentului European platforma pentru
    tehnologii sustenabile, adică tehnologii care generează emisii de CO2 foarte
    reduse. A fost o propunere de la Comisie în această direcție. Este o propunere care
    aduce și niște bani noi, foarte puțini, 10 miliarde, foarte puțini pentru ceea
    ce ar trebui să acopere ca finanțare, însă e un pas înainte să vedem dacă
    acești bani vor fi păstrați după negocierile cu Consiliul.

    Raportul pe care
    l-am votat creează o conexiune cu actul pentru industria care să aibă net zero
    emisii , prin faptul că finanțează tehnologii care sunt listate în celălalt
    regulament. Asta a fost ideea Parlamentului European, să vedem dacă va fi
    acceptată de Consiliu. Va fi o negociere destul de complicată. Cele două piese
    legislative trebuie negociate în paralel în același timp, astfel încât să se
    poată ajunge la un numitor comun.

    Ce este în
    acest STEP este o cifră de 5 miliarde care se atașează la fondul de inovare
    pentru a finanța astfel de tehnologii și de producție pe baza acestor
    tehnologii. Propunerea Comisiei a fost cab anii aceștia să ducă în statele care
    au un PIB sub media europeană.




  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Te muți în altă țară din UE și iei mașina cu tine? Atenție, s-ar putea să trebuiască să o reînmatriculezi în noua țară, deoarece, înmatricularea mașinilor face obiectul unor condiții specifice, în funcție de durata șederii și de țara în care te muți.




  • Legea privind libertatea mass-media

    Legea privind libertatea mass-media

    Având în vedere că în ultima perioadă libertatea și viabilitatea mass-media sunt tot mai amenințate, eurodeputații și-au adoptat poziția pentru o lege care consolidează transparența și independența presei în Uniune. Astfel, Parlamentul dorește să oblige statele membre să asigure pluralismul mass-mediei și să protejeze independența presei de interferențele guvernamentale, politice, economice sau private.

    Eurodeputații cer interzicerea tuturor formelor de interferență în deciziile editoriale ale furnizorilor de servicii mass-media și doresc să împiedice exercitarea de presiuni externe asupra jurnaliștilor, cum ar fi forțarea acestora să-și dezvăluie sursele, accesarea de conținut criptat de pe dispozitivele acestora sau utilizarea de programe-spion.

    Pentru a evalua independența mass-mediei, Parlamentul dorește să oblige toate entitățile mass-media, inclusiv microîntreprinderile, să publice informații despre proprietarii lor.

    Pentru a se asigura că deciziile de moderare a conținutului luate de platformele online foarte mari nu afectează negativ libertatea presei, eurodeputații solicită să se creeze un mecanism de gestionare a deciziilor de eliminare a conținuturilor. În cazul în care furnizorul de servicii mass-media consideră că decizia platformei nu are motive suficiente și subminează libertatea presei, acesta are dreptul de a sesiza un organism extrajudiciar de soluționare a litigiilor.

    Țările Uniunii trebuie să se asigure că mass-media publice dispun de o finanțare adecvată, sustenabilă și previzibilă, şi să ia măsuri pentru a garanta că acestea nu devin dependente de publicitatea de stat.

    Parlamentul dorește ca noul organism al Uniunii – Comitetul european pentru servicii mass-media – ce urmează să fie creat prin Legea privind libertatea mass-mediei, să fie independent din punct de vedere funcțional și juridic de Comisia Europeană și să poată acționa independent de aceasta. Deputații pledează și pentru înființarea unui grup de experți independent, care să reprezinte sectorul mass-mediei și societatea civilă, care să consilieze acest nou comitet.


  • Mediul de afaceri în Europa, cadru pentru impozitarea veniturilor

    Mediul de afaceri în Europa, cadru pentru impozitarea veniturilor

    Comisia Europeană a prezentat o serie de
    inițiative menite să răspundă nevoilor întreprinderilor mici și mijlocii din
    Europa în contextul economic actual. IMM-urile, care reprezintă 99 % din
    întreprinderile din Europa, continuă să se confrunte cu imprevizibilitatea și
    volatilitatea provocate de numeroasele crize din ultimii ani. Astfel, a fost
    prezentată o directivă privind instituirea unui sistem fiscal pentru IMM-uri
    bazat pe sediul social.

    Alte inițiative vizează stimularea în continuare a
    accesului întreprinderilor mici și mijlocii la finanțare și sprijinirea
    transformării lor în întreprinderi cu capitalizare medie pentru a-și valorifica
    întregul potențial economic, spune Paolo Gentiloni, comisar european pentru
    economie.

    Pentru IMM-urile care aleg să opteze impozitarea la
    sediul central, impozitele lor vor fi stabilite numai pe baza regulilor
    statelor membre în care întreprinderile au sediul central. Acestea vor trebui
    să depună doar o singură declarație fiscală la administrația fiscală a sediului
    lor central, care va împărtăși apoi cu statele membre în care IMM-ul are sedii
    permanente. Costurile de conformitate cu impozitele vor fi reduse cu
    aproximativ o treime, eliberând resurse pentru investiții și crearea de locuri
    de muncă. Și acest lucru va încuraja firmele mai mici să se extindă în alte
    state membre. Deci, pentru IMM-uri, această propunere înseamnă o singură
    declarație fiscală, un singur set de reguli, o singură administrație fiscală.



    Însă nu doar IMM-urile au de-a face în
    prezent cu 27 de administrații diferite. Marile multinaționale se confruntă cu
    aceleași probleme. O altă propunere legislativă prezentată de Comisia Europeană
    în materie de impozitare, se numește Cadrul pentru impozitarea veniturilor în
    Uniunea Europeană.

    Paolo Gentiloni, comisar european pentru economie, explică
    în ce constă propunerea:

    Este un nou set unic de reguli pentru a
    determina baza de impozitare a companiilor mari. Noile reguli vor fi
    obligatorii pentru cele aproximativ 4.000 de companii cu cifra de afaceri, cu
    venituri anuale de cel puțin 750 de milioane de euro care funcționează în Uniunea
    Europeană. Cei 750 de milioane de euro sunt și pragul acordului global privind
    impozitarea minimă a corporațiilor, așa-numitul pilon doi. Astfel, companiile
    care sunt membre ale aceluiași grup își vor calcula baza de impozitare conform
    unui set comun de reguli. Bazele de impozitare ale tuturor membrilor grupului
    vor fi agregate într-o singură bază de impozitare. Fiecare membru al grupului
    multinațional va avea o cotă din acest agregat pe baza mediei rezultatelor
    impozabile din ultimii trei ani fiscali.


    Ratele de impozitare vor rămâne
    stabilite la nivel național, sub pragul de 15% care a fost decis la nivel
    global. Pentru companiile care intră în sfera de aplicare a noii propuneri
    legislative, se vor reduce costurile de conformitate fiscală și se va asigura o
    stabilitate fiscală. Cadrul pentru impozitarea veniturilor în Uniunea Europeană
    va ajuta, de asemenea, administrațiile fiscale ale statelor membre să asigure o
    implementare mai uniformă și mai eficientă a directivei pilonului doi.


  • Refacerea naturii

    Refacerea naturii

    Parlamentul
    European şi Consiliul au adoptat recent un regulament privind refacerea
    naturii. Acest regulament stabileşte norme cu privire la refacerea
    ecosistemelor, pentru a asigura refacerea biodiversității și a rezilienței
    naturii, pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Refacerea ecosistemelor
    contribuie la îndeplinirea obiectivelor Uniunii de atenuare a schimbărilor
    climatice și de adaptare la acestea, dar şi la respectarea angajamentelor
    internaționale ale Uniunii Europene. Despre acest subiect ne vorbeşte
    Virginijus Sinkevičius, comisar european pentru mediu, oceane şi pescuit.


    Această lege este inițiativa de bază a
    pilonului Green Deal al Uniunii Europene privind natura și biodiversitatea și
    este intrinsec legată de pilonul privind climatul. Este prima propunere legală
    a Uniunii Europene privind natura, din ultimii 30 de ani. Aceasta reprezintă
    legea climei Uniunii Europene pentru biodiversitate și succesul uneia depinde de
    succesul celeilalte. Comisia a lucrat îndeaproape cu toți actorii implicați și
    a ascultat cu mare atenție toate problemele ridicate. Mai mulți europarlamentari
    au subliniat că este nevoie de o flexibilitate suplimentară, în special în
    privința unor prevederi care nu au fost suficient de clare și care ar putea,
    astfel, să împiedice activitățile economice. Mai multe state membre au ridicat
    probleme similare. Recunoaștem acest lucru și, în consecință, am arătat
    deschidere pentru a reexamina și îmbunătăți anumite prevederi și pentru a spori
    claritatea, asigurându-ne că propunerea reflectă realitatea actuală. Aceasta nu
    se referă doar la refacerea naturii în sine. Este vorba despre asigurarea unui
    mediu locuibil în care bunăstarea generațiilor actuale și viitoare este
    garantată, unde pământul și mările continuă să aibă capacitatea de a ne furniza
    bunurile și serviciile de care viața și economia noastră depind în totalitate.
    Este vorba despre viețile noastre. Este vorba despre noi și cei care vin după
    noi.