Anul 2024 a fost al tuturor alegerilor posibile, locale, europarlamentare, legislative şi prezidenţiale, iar încă tânărul stat democratic numit România nu a trecut cu bine prin acest maraton electoral. Pe 6 decembrie, cu doar două zile înaintea turului doi al prezidenţialelor, Curtea Constituţională a anulat scrutinul pe motiv că procesul electoral ar fi fost viciat.
Potrivit CCR, caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin dezinformarea alegătorilor, prin intermediul unei campanii în care candidatul independent Călin Georgescu, cel care a câştigat primul tur de scrutin, a beneficiat de o promovare agresivă, cu eludarea legislaţiei naţionale în domeniul electoral, prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social media şi lipsa însemnelor specifice publicităţii electorale.
Victoria în primul tur a unui extremist pro-rus a potenţat întreg curentul autointitulat suveranist, numele de alint pentru formaţiuni ultranaţionaliste, pe alocuri cu accente xenofobe şi antisemite, populiste, critice acerbe ale UE şi NATO, conspiraţioniste. Trei reprezentante ale acestui curent, Alianţa pentru Unirea Românilor(AUR), SOS România şi POT(Partidul Oamenilor Tineri) au intrat în Parlament, primul cu un scor foarte bun, în urma alegerilor din 1 decembrie, desfăşurate la o săptămână după primul tur al alegerilor pentru funcţia supremă. Partidul DREPT a contestat, tocmai din acest motiv, corectitudinea legislativelor. DREPT a susţinut că, în tot ciclul electoral din noiembrie, ar fi fost documentate oficial ingerinţele externe, finanţarea ilegală, propaganda neo-legionară şi influenţa interlopilor. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a respins, însă, cererea de anulare a alegerilor parlamentare, astfel că, pe 21 decembrie, România va avea un nou legislativ.
PSD (la guvernare alături de PNL), a obţinut cele mai multe mandate de senatori şi deputaţi, 120, fiind urmat de AUR, cu 93 şi PNL, cu 71. Pe locul al patrulea ca pondere în viitorul legislativ se află Uniunea Salvaţi România, cu 59 de aleşi. Partidul SOS România, cu 40 de parlamentari, UDMR şi POT, fiecare cu 31, încheie lista celor 7 formaţiuni care şi-au trimis reprezentanţi în Parlament. La Camera Deputaţilor se află şi grupul minorităţilor naţionale, care deţine 19 mandate. Vor mai fi atribuite două mandate de parlamentari. Doi senatori şi patru deputaţi vor reprezenta românii din diaspora în Parlament.
În interiorul acestui legislativ fragmentat trebuie căutată şi găsită o majoritate stabilă care să ofere un guvern, ideal până la sfârşitul acestui an. Va fi, inevitabil, un cabinet de coaliţie, a cărui misiune urgentă este să fixeze calendarul alegerilor prezidenţiale. Pro-europenii, adică PSD, PNL, USR şi UDMR, conveniseră să facă front comun împotriva extremismului, dar nimic nu mai e sigur după anularea alegerilor prezidenţiale.
Preşedinte până la depunerea jurământului de către cel ce va fi ales anul viitor rămâne Klaus Iohannis, căruia nu puţini s-au grăbit să-i facă bilanţul celor 10 ani în fruntea ţării.
