Tag: Leo Bereczky

  • Bear Again: Pflegestation für verwaiste Bärenjungen

    Bear Again: Pflegestation für verwaiste Bärenjungen

    Über ein Video-Streaming soll künftig den verwaisten Bärenjungen geholfen werden. Die breite Öffentlichkeit sowie die Spender werden sich von nun an über die Plattform Bearflix aktuelle Videos mit den im Waisenhaus lebenden Braunbärenjungen anschauen können. Die Videos zeigen den Alltag der Jungbären, die in der Auffangstation für Braunbärenwaisen in den rumänischen Karpaten leben. Alle Videos, die über Bearflix gesehen werden können, erzählen Geschichten verwaister Bärenjungen. Und die drei möglichen Abos für den steten Zugang zur Plattform stellen eigentlich Spendenmöglichkeiten zur Unterstützung des genannten Projekts dar.



    Die Auffangstation für verwaiste Braunbären in Rumänien — kurz Bear Again — wurde vor 16 Jahren ins Leben gerufen. Alles fing mit drei kleinen Braunbären-Jungen an, die ihre Mutter verloren hatten und nun als Waisen zu sterben drohten. Die Jungbären hatten Glück im Unglück. Sie trafen auf Leo Bereczky, der sich der Kleinen annahm, sie fütterte und pflegte, bis sie stark genug waren, um alleine für sich zu sorgen. Leo fand auch den abgelegenen Ort in den Bergen, wo er für die Gründung der Auffangstation sorgte. Seit ihrer Gründung wurden fast 150 Braunbärenjungen dahin gebracht und praktisch gerettet. Mehr Einzelheiten über das bislang einzige Bärenwaisenhaus in Europa lieferte uns Livia Cimpoeru, Kommunikationszuständige bei WWF Rumänien:



    Die Bärenjungen, die in die Auffangstation ankommen, werden zunächst in einem Bärenhäuschen gepflegt und betreut. Mit der Zeit, innerhalb von 2 Jahren, werden sie sie in immer grö‎ßere Bärengehege verlegt. Die Auffangstation erstreckt sich auf einer Oberfläche von 20 Hektar. Etwa 2,5 Km Elektrozäune grenzen das Betreuungsgebiet für Bären vom restlichen Wald ab. Die Kosten sind ziemlich hoch, die Elektrozäune müssen letztendlich instandgehalten werden. Sie müssen alljährlich geprüft und repariert werden. Derzeit finden Wartungsarbeiten statt. Vor kurzem passierte es, dass ein paar Bärenjungen eine Lücke im Zaun fanden und in den Wald flohen. Die Jungbären sind stark genug, allerdings soll sie der Elektrozaun vor gro‎ßen Bären schützen. Leider gelingt es ab und zu einem erwachsenen Bären, in das abgezäunte Gebiet einzudringen. Deshalb muss es so gut wie möglich abgeriegelt werden.“




    Die Bären sind ein Hinweis auf eine gesunde Umwelt. WWF erkannte die Bedeutung der Aktivität der Auffangstation von verwaisten Bärenjungen in Rumänien und unterstützte sie. Denn das Projekt hilft verwaisten Bärenkindern zu überleben. Livia Cimpoieru, Kommunikationsverantwortliche bei WWF Rumänien, erklärte uns Folgendes:



    Die Interaktion mit Menschen ist fast total abwesend. Die Bärenjungen kommen in direktem Kontakt mit Menschen nur im Wald, wenn sie aufgefunden werden. Danach werden sie zum Tierarzt gebracht und dann gelangen sie in die Auffangstation. Je nach dem Zustand des Kleinen wird er zunächst mit einer Milchflasche ernährt. Danach kommen die Bärenjungen in ein kleines Gehege, später müssen sie dann alleine zurechtkommen. Sie werden aus sicherer Distanz gefüttert. Leonard besitzt eine Drohne, mit der er die Braunbärenjungen füttert, damit der Kontakt mit den Menschen aufs Geringste reduziert wird. Doch manchmal geht die Drohne kaputt. Um sie zu reparieren, ist Geld notwendig.“




    Im Waisenhaus werden die Bärenjungen wieder aufgepäppelt, gefüttert, gepflegt — bis sie schlie‎ßlich wieder in die Wildnis zurückkehren können. Wenn sie bereit sind, ein selbständiges Leben zu führen, werden sie aus dem Gehege entlassen.

  • Centrul de reabilitare a puilor de urs orfani

    Centrul de reabilitare a puilor de urs orfani

    În Munţii Hăşmaş, din judeţul Harghita, funcţionează, de mai bine de 10 ani, Centrul pentru Reabilitarea Urşilor Orfani – un orfelinat pentru puii de urs rămaşi orfani şi găsiţi de oameni prin pădurile din Carpaţi. La acest centru ei sunt îngrijiţi, hrăniţi şi monitorizaţi şi apoi sunt reintegraţi în sălbăticie. Deşi ursul este protejat la nivel naţional şi european, braconajul şi prezenţa oamenilor prin păduri sunt principalele cauze care duc la creşterea numărului de ursuleţi orfani. Mai ales în perioada de hibernare, ursoaicele se sperie din cauza apariţiei oamenilor prin preajmă, fug din bârlog, lăsându-şi puii singuri. De asemenea, valoarea ridicată a trofeelor de urs, între 4.000 şi 15.000 de euro / exemplar, fac ca această specie să fie tot mai vânată. De multe ori, sunt împuşcate ursoaicele, iar puii lor, nepregătiţi pentru viaţa în sălbăticie, rămân orfani şi expuşi pericolelor.



    Leo Bereczky este cel care a pus bazele acestui centru, din pasiune pentru specia emblematică a României: Această idee mi-a venit în urma necesităţii care exista în România şi în Carpaţii României, şi anume faptul că un număr destul de mare de pui de urs rămân orfani din cauza expansiunii omului către natură şi intracţiunii omului cu natura. A fost o întâlnire fericită între finanţatorul care a început acest proiect, Fundatia Vier Pfoten, şi dorinţa noastră de a face ceva legat de aceşti pui de urs. Momentan avem 10 pui în Centru şi ne putem mândri cu faptul ca, până în momentul actual, am reuşit reabilitarea şi redarea în natură a peste 100 de pui de urs care s-au reintegrat în natură fără probleme. Puii de urs ajung în Centru în urma solicitării pe care o primim de la autorităţile responsabile cu managementul acestei specii sau de la Poliţie, uneori. Deci, practic, dacă cineva găseste un pui de urs anunţă autoritătile locale, iar noi suntem anuntaţi de către autorităţi şi mergem şi îi preluăm.



    Orfelinatul pentru puii orfani de urs este situat într-o regiune muntoasă izolată şi se întinde pe o suprafaţă de 20 de hectare, iar principiul după care funcţionează este interactiunea redusă cu omul, pentru ca animalele să se poată reintegra perfect în sălbăticie. Reabilitarea se bazează, practic, pe copierea cât mai fidelă a naturii. Puii sunt plasaţi în nişte ţarcuri care oferă un mediu totalmente natural, în care ei îşi pot dezvolta instinctele înnăscute. Este bine de ştiut că puiul de urs se naşte cu toate instinctele de supravieţuire necesare vieţii lui ulterioare, deci tot ce înseamnă, de exemplu, insctinct de a scăpa, de a se refugia într-un copac atunci când se apropie un pericol, toate instinctele necesare hrănirii, procurării hranei. Deci el se naşte cu toate astea şi nu le dobândeşte prin învăţare de la mamă. Acest fapt face posibil ca reabilitarea, deci creşterea lui în aşa fel încât să rămână un animal sălbatic, veritabil, este posibilă. Noi încercăm să îi ţinem în aceste ţarcuri care practic se măresc, deci spaţiul lor se măreşte în mod dinamic în conformitate cu necesităţile ecologice ale individului. In această perioadă hrănirea adiţională este realizată în aşa fel încât ursuleţii să nu facă asociere între sursa de hrană şi prezenţa omului. Practic, ei găsesc hrana plasată de noi, aşa cum ar găsi-oşi în natura, astfel ei se dezvoltă ca nişte urşi normali, doar mama le lipseşte. Practic, rolul principal al mamei este protecţia. După o perioadă de aproximativ 1,5 ani, unul dintre ţarcuri este deschis, iar ursuleţii încep să exploreze împrejurimile centrului. Această explorare a mediului înconjurător este cu atât mai mare, cu cât hrana adiţională plasată în ţarc scade. Astfel noi îi determinăm să exploreze cât mai mult, iar apoi ei devin urşi liberi şi se răspândesc în mediul natural.



    Anual, în toată regiunea din Carpaţi, foarte mulţi ursuleţi rămân orfani. Din păcate, Centrul pentru Reabilitarea puilor de urs din Harghita riscă să fie închis, pentru că a rămas fără finanţare. In aceste condiţii, viitorul puilor de urs este incert. WWF România a demarat o campanie de strângere de fonduri, în perioada 7 septembrie -15 octombrie. Costurile pentru hrana un pui de urs se ridică la 4.000 de dolari anual. Deşi pare o sumă mare, oricine poate fi eroul urşilor orfani cu doar 5 dolari pe lună, ce vor asigura hrana unui pui, pe o zi, în câteva click-uri, pe wwf.ro/orfelinat. Pe lângă hrană şi protecţie, în orfelinat puii de urs au parte de un mediu sigur şi îngrijire veterinară. În plus, banii îi vor permite lui Leo Bereczky să dezvolte Centrul încât mai mulţi urşi orfani să poată găsi drumul spre orfelinat, iar apoi să fie reintegraţi în sălbăticie.Leo Bereczky: Incercăm să căutam donatori care vor avea grijă de acest proiect şi în continuare, pentru că este un proiect necesar şi nu ne permitem să-l închidem. Asta ar însemna ca unii pui de urs orfani să nu mai aibă şanse la viaţă, fără acest proiect urşii ar ajunge ori în grădini zoologice, ori în ţarcuri ilegal construite care oferă condiţii crâncene acestor animale. Reabilitatea unui pui de urs costă între 3.500 – 4.500 de euro anual, practic proiectul are nevoie de cel puţin 50 de mii de euro anual ca să poată supravieţui.



    In România trăiesc câteva mii de urşi, cam 40% din întreaga populaţie de urşi de pe tot continentul.