Radio România Internațional

Tag: Leonard Orban

  • Adina Vălean, futur commissaire européen aux Transports

    Adina Vălean, futur commissaire européen aux Transports

    Le candidat désigné par la Roumanie pour le poste de commissaire européen aux Transports, l’eurodéputée Adina Vălean, représentante du PNL – PPE a reçu jeudi l’aval de la commission de spécialité du Législatif communautaire. Selon la procédure, c’était là le dernier test individuel à passer. Si Olivér Várhelyi, le candidat hongrois désigné au portefeuille “Voisinage et élargissement”, qui a été recalé à l’audition, parvient à convaincre les eurodéputés, à l’écrit, le Parlement devra approuver la composition de la future commission européenne dirigée par la chrétienne – démocrate allemande Ursula von der Leyen.



    Selon la correspondante de Radio Roumanie à Bruxelles, Mme Valean a affirmé devant les membres de la Commission parlementaire que parmi ses priorités figuraient le transport écologique et équitable et la réduction du nombre d’accidents de la route, chapitres auxquels la Roumanie compte parmi les pays de l’Union les plus déficitaires. “La mobilité et le transport sont la colonne vertébrale du marché intérieur de l’UE et ils contribuent à la liberté de circulation des citoyens et des biens. Ils aident à la connexion entre les gens et à la consolidation de la cohésion au sein de l’Union” — a encore précisé la futur commissaire européenne.



    Enseignante de mathématiques et eurodéputée depuis 2007, année de l’adhésion de la Roumanie à l’UE, Adina Vălean (51 ans) a été vice-présidente du Législatif communautaire et a présidé la Commission chargée de l’environnement. A présent, elle est présidente de la Commission pour l’industrie. En 2009, elle a contribué de manière décisive à la diminution des tarifs du roaming sur Internet. Selon une étude réalisée en avril dernier par le grope de réflection VoteWatch, Mme Vălean était, lors de la dernière mandature, le quatrième plus influent eurodéputé.


    Lors de la nomination de Mme Valean aux fonctions de commissaire européen, le premier ministre libéral, Ludovic Orban, a déclaré qu’il avait consulté le président du pays Klaus Iohannis à ce sujet. Cette précision était devenue obligatoire après que la porte parole de l’actuelle Commission européenne, Mina Andreeva, eut affirmé que des doutes sérieux planaient sur la légitimité de la proposition avancée par l’ancien Exécutif social-démocrate, vu que l’ex première ministre Viorica Dăncilă ne s’était pas mise d’accord là-dessus avec le chef de l’Etat. En effet, la proposition du président avait été l’ex ministre délégué aux Affaires européennes, Victor Negrescu. Antérieurement, deux autres propositions des sociaux-démocrates avaient échoué. Il s’agit des anciens ministres Rovana Plumb, rejetée par la commission juridique pour des raisons d’intégrité et de Dan Nica. En ce qui concerne ce dernier, les procédures n’avaient même pas démarrées, parce que, le 10 octobre, le gouvernement qui l’avait proposé a été destitué par motion de censure. Adina Vălean sera le quatrième commissaire européen de Roumanie, après Leonard Orban, chargé du Multilinguisme, Dacian Cioloş de l’Agriculture et Corina Creţu, responsable des Politiques régionales. (Trad.Mariana Tudose)


  • EU-Ratspräsidentschaft 2019: große Herausforderung für Rumänien

    EU-Ratspräsidentschaft 2019: große Herausforderung für Rumänien

    Rumänien ist seit Januar 2007 EU-Mitglied und wird zum ersten Mal im 1. Halbjahr 2019 die EU-Ratspräsidentschaft übernehmen. Das sei eine Herausforderung für Rumänien, zugleich aber auch eine Opportunität, zu zeigen, was das Land in Europa machen könne, meint die Regierung in Bukarest: Wir werden eine professionelle Verwaltung sichern und unsere Fähigkeit beweisen müssen, Kompromiss-Lösungen zu finden, die für alle Mitglied-Staaten und Institutionen der Union annehmbar sind.“ Der Präsidentenberater und ehemalige EU-Kommissar Leonard Orban sprach bei Radio Rumänien über die Rolle des Landes, das die EU-Ratspräsidentschaft übernimmt:



    Die erste und wichtigste Rolle ist, die Fortsetzung der unterschiedlichen Projekte zu sichern, seien das legislative Debatten, legislative Prozesse oder Entscheidungen, die in Kraft gesetzt werden müssen. Das ist die Hauptrolle. Und es muss unparteiisch erfolgen, man musst versuchen, alle Interessen in einer ausgewogenen Weise zu verteidigen. Natürlich kommt eine Ratspräsidentschaft mit manchen Prioritäten einher, diese Prioritäten müssen aber dem Moment der Übernahme der Präsidentschaft und der EU-Entwicklung entsprechen. Natürlich kann man jede Priorität auf den Tisch legen, man muss aber glaubwürdig bleiben, die Prioritäten müssen auch erfüllbar sein. Wir sollten keine falschen Erwartungen von der rumänischen EU-Ratspräsidentschaft haben, unsere Erwartungen müssen dem, was in der sehr komplizierten Lage erreicht werden kann, entsprechen.“




    Die rumänische EU-Ratspräsidentschaft wird vom Brexit und von den Verhandlungen betreffend den nächsten mehrjährigen Haushaltsrahmen markiert sein. Das werde besondere Herausforderungen mit sich bringen, sagt Leonard Orban:



    Warum? Weil während der rumänischen EU-Ratspräsidentschaft EU-Parlamentswahlen stattfinden werden, und das bedeutet, dass eine Reihe von Legislativakten bis spätestens Anfang April abgeschlossen werden müssen. Es wird also einen enormen Druck im ersten Teil der Präsidentschaft geben, um diesen legislativen Prozess zu Ende zu bringen. In zweiter Reihe wird das zukünftige Budget der EU nach 2020 eine gro‎ße Priorität sein — und es ist nicht klar, was bis dahin passieren wird. Während der rumänischen EU-Ratspräsidentschaft wird es intensive Verhandlungen geben. Und es ist klar, dass wir über sehr gut vorbereitete Leute verfügen müssen. Natürlich wird es auch andere Elemente geben, die uns interessieren. So zum Beispiel die Östliche Partnerschaft. Diese stellt für uns eine Priorität dar, aber, wie gesagt, es gibt eine Reihe von Themen, von Entscheidungen, die während der rumänischen Ratspräsidentschaft zu Ende gebracht werden müssen. Und das wird die Hauptrolle unserer Präsidentschaft sein.“




    Andere Themen, die die rumänischen Behörden beschäftigen, sind die Veranstaltung eines Gipfels in Rumänien, die Fortsetzung des Erweiterungs-Prozesses, die Sicherheit im Schwarzmeer-Raum, die Entwicklung der Donau-Strategie und die Migration. All das in einem regionalen Kontext mit vielen Herausforderungen. Professor Vasile Puşcaş, der die EU-Beitrittsverhandlungen für Rumänien geleitet hat, erklärt:



    Im Osten findet ein Prozess der euroasiatischen ‚Integration‘ statt, auf dem südlichen Balkan wir das Feuer wieder angezündet oder, wie Bob Kaplan sagte, ‚durch den Balkan ziehen wieder die Gespenster‘. Im nördlich und nordwestlich gibt es illiberale, autokratische Regime. Und, da wir in den 10 Jahren und vier Monaten, seitdem wir EU-Mitglied sind, keine besondere Leistung erbracht haben, haben wir jetzt die Chance, zu zeigen, dass wir wirklich dem EU-Integrations-Prozess treu sind. Wenn wir aktiv an diesem Prozess teilnehmen werden, haben wir die Chance, ein Land mit einer starken Wirtschaft, einer ausgewogenen Gesellschaft aus sozialer, politischer und kultureller Sicht zu schaffen und so am Entscheidungs-Prozess mit glaubwürdigen Initiativen zeilzunehmen. Glaubwürdig hei‎ßt, dass wir die Fähigkeit haben werden, diese auch umzusetzen. Das erste Halbjahr 2019 naht, die EU-Ratspräsidentschaft kommt auf uns zu, und Europa wird uns zuschauen und sehen, ob wir die Fähigkeit haben, das umzusetzen, was wir uns für die EU wünschen.“




    Um die EU-Ratspräsidentschaft Rumäniens vorzubereiten, hat die Exekutive einen speziellen Ausschuss gegründet. Zudem gibt es einen Aktionsplan und eine spezielle Einheit im Au‎ßenministerium, die sich mit diesem Projekt beschäftigt.

  • Provocările viitorului mandat românesc la preşedinţia UE

    Provocările viitorului mandat românesc la preşedinţia UE

    Membră a
    Uniunii Europene din ianuarie 2007, România va deţine preşedinţia comunitară în
    primele şase luni ale lui 2019, perioada fiind devansată după ce britanicii au
    decis să părăsească Uniunea. Preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene
    reprezintă o provocare şi o premieră pentru România, dar şi o oportunitate de a
    arăta ce putem face pentru Europa, consideră autorităţile de la Bucureşti – va
    trebui să asigurăm o gestionare profesionistă şi să demonstrăm capacitatea de a
    propune soluţii de compromis acceptabile pentru statele membre şi instituţiile
    uniunii. Invitat la Radio
    România, consilierul prezidenţial Leonard Orban a vorbit despre rolul ţării care deţine preşedinţia
    Consiliului Uniunii: Primul rol şi cel mai important este să asigure
    continuarea diferitelor proiecte care sunt în desfăşurare, fie că vorbim de
    dezbateri legislative, procese legislative, fie că vorbim de decizii care
    trebuie să fie puse în aplicare, acesta e rolul principal. Iar aceasta trebuie
    făcut de pe o poziţie de echilibru, în care să nu fi partinic, să încerci să
    aperi toate interesele de o manieră echilibrată. Sigur că fiecare preşedinţie
    vine cu anumite priorităţi, dar aceste priorităţi trebuie să fie foarte bine
    racordate la momentul în care are loc preşedinţia şi la evoluţia la nivel
    european. Sigur, poţi să pui orice fel de prioritate pe masă, dar trebuie să fi
    credibil, trebuie ca priorităţile cu care vii să poată fi îndeplinite. Să nu
    avem aşteptări false de la perioada în care România va deţine această
    preşedinţie, trebuie să avem aşteptări încadrate în ceea ce se poate realiza
    într-o situaţie extrem de complicată.

    Între altele, mandatul va fi jalonat de momentul ieşirii Marii Britanii
    din UE, dar şi de negocierile pe dosarul următorului cadru financiar
    multianual. Va fi o situaţie
    foarte specială, spune Leonard Orban: De ce? Pentru că în timpul preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene vor
    avea loc alegeri pentru Parlamentul European, ceea ce înseamnă că o serie
    întreagă de dosare legislative vor trebui finalizate cel târziu până la
    începutul lunii aprilie. Deci va fi o presiune uriaşă pe prima parte a
    preşedinţiei pentru a duce la capăt acest proces legislativ. În al doilea rând,
    va mai fi o mare prioritate – şi nu este foarte clar ce se va întâmpla până la
    momentul acela – vorbim despre viitorul buget al UE post 2020. Într-un fel sau
    altul, vor avea loc negocieri intense în perioada preşedinţiei române a
    Consiliului Uniunii Europene. Şi aici este evident că trebuie să avem oameni
    extrem de pregătiţi. Sigur vor fi şi alte elemente care pe noi ne interesează,
    o să vă dau doar exemplul legat de Parteneriatul Estic. Este o prioritate
    pentru noi, dar repet, sunt o serie întreagă de subiecte, de decizii care
    trebuie duse până la capăt în perioada preşedinţiei române. Şi ăsta va fi rolul
    principal al preşedinţiei noastre.

    Alături de Parteneriatul
    Estic, organizarea unui summit în România, continuarea procesului de extindere,
    securitatea în zona Mării Negre, evoluţia strategiei Dunării, dar şi migraţia
    în UE sunt alte câteva dintre preocupările pe care România trebuie să le aibă
    în perioada exercităţii preşedinţiei, spun oficialii români. Toate acestea,
    într-un context regional cu multe provocări.

    Profesorul Vasile Puşcaş, cel care a condus
    negocierile pentru integrarea României în UE, explică: În est se produce un proces de
    integrare eurooasiatică, în sud, în Balcani, iarăşi se aprind focurile sau,
    cum spunea Bob Kaplan, strigoii umblă iarăşi prin Balcani. În partea de nord,
    nord-vest, există regimuri iliberale sau care se numesc iliberale, autocratice.
    Iar noi avem acum şansa ca, nefăcând o performanţă deosebită în cei 10 ani şi
    patru luni de când suntem în UE, să arătăm că suntem într-adevăr dedicaţi
    procesului integrării europene. Dacă noi vom fi parte activă nu doar expozitivă
    a acestui proces, avem şansa să construim în ţară o economie puternică, o
    societate echilibrată din punct de vedere social, politic şi cultural şi în
    felul acesta să participăm la procesul decizional cu iniţiative credibile.
    Credibile în sensul că vom avea şi capacitatea să le aplicăm. Şi când vorbim
    lucrul acesta, iată vine momentul semestrului întâi 2019, cu preşedinţia
    Consiliului UE, şi lumea priveşte spre noi, mă refer la lumea europeană – ce
    capacitate vom avea de a aplica ceea ce zicem că dorim pentru Uniunea
    Europeană. Dacă noi vom insista pe aspectul aplicării, implementării şi a
    performanţelor în internalizarea politicilor europene vom fi cei mai credibili
    din perspectiva proiectelor noastre legate de preşedinţia Consiliului UE.

    In procesul de pregătire pentru mandatul european al României, Executivul a înfiinţat
    Consiliul naţional de pregătire şi exercitare a preşedinţiei Bucureştiului la
    Consiliul Uniunii, a adoptat un plan de acţiune, iar în Ministerul Afacerilor Externe
    există o unitate specială dedicată acestui proiect.


  • Zehn Jahre EU-Mitgliedschaft – eine Bilanz

    Zehn Jahre EU-Mitgliedschaft – eine Bilanz

    Der lange Weg des EU-Beitritts begann am 1. Februar 1993: Rumänien unterzeichnete an diesem Tag das Assoziierungsabkommen mit der damaligen Europäischen Gemeinschaft und ihren Mitgliedsstaaten. In dem Abkommen wurde das Bestreben Rumäniens anerkannt, die Mitgliedschaft in der Staatengemeinschaft zu erlangen, ferner war darin die finanzielle und technische Unterstützung aus Brüssel vorgesehen. Zwei Jahre später reichte der damalige und heutige Au‎ßenminister Teodor Meleşcanu im feierlichen Rahmen in Paris den offiziellen Antrag Bukarests auf den EU-Beitritt ein.



    Der eigentliche Beitritt vor zehn Jahren sei ein historischer Moment gewesen, der die vollständige Rückkehr des Landes in die demokratische Welt besiegelte und den Anfang der Beteiligung Rumäniens als EU-Mitglied am europäischen Entscheidungsprozess markierte, hie‎ß es in einer Mitteilung aus dem Au‎ßenministerium in Bukarest.



    In den zehn Jahren seit dem Beitritt habe Rumänien grundlegende Veränderungen erlebt, allesamt zum Vorteil der rumänischen Bevölkerung, glaubt Leonard Orban, der erste EU-Kommissar aus Rumänien im Zeitraum 2007-2010. Wir haben den richtigen Weg gewählt, der nach wie vor zur Stärkung unseres Staates führen wird und den Bürgern einen immer höheren Wohlstand sowie ein immer grö‎ßeres Selbstbewusstsein und Optimismus bringen wird“, sagt Orban.



    Die Bilanz der ersten zehn Jahre sei mit Sicherheit als positiv zu beurteilen, schätzte der Europa-Abgeordnete Dan Claudiu Frunzulică im Interview mit Radio Rumänien International



    Rumänien ist damals einer wichtigen Organisation beigetreten, die für die europäische Kohäsion, Stabilität und Entwicklung sorgt. Denken sie nur an die vier gro‎ßen Grundfreiheiten, die die EU ihren Bürgern und Unternehmen gewährleistet: die Freizügigkeit von Personen, Dienstleistungen, Gütern und die des Kapitals. All dies hat Rumänien für sich gewonnen, ganz zu schweigen von den europäischen Entwicklungsfonds, die Rumänien leider nicht in dem notwendigen Ausma‎ß abgerufen hat. Dennoch sind wir zuversichtlich, dass dies sich in Zukunft verbessern wird.“




    Laut Eurostat-Angaben ist Rumäniens Bruttoinlandsprodukt von 98 Milliarden Euro im Vorbeitrittsjahr 2006 auf 160 Milliarden Euro im Jahr 2015 gestiegen. In den zehn Jahren hat Rumänien 39,8 Milliarden Euro aus der Gemeinschaftskasse bekommen und einen Eigenbeitrag von 13,7 Milliarden Euro geleistet. Den grö‎ßten Vorteil des Beitritts stellen die europäischen Fördergelder dar, die die Entwicklung des Landes mitunterstützen und das Gefälle zwischen den alten und neuen Mitgliedsländern verringern sollen. Allerdings ist es Rumänien nicht gelungen, die gesamten in Brüssel verfügbaren Summen abzurufen — das Land ist eines der Schlusslichter der Staatengemeinschaft in dieser Hinsicht.



    Zehn Jahre EU-Mitgliedschaft bedeuteten für Rumänien zehn Jahre Wachstum, Entwicklung, Festigung der Demokratie, glaubt auch Ex-Ministerpräsident Dacian Cioloş, EU-Kommissar für Landwirtschaft und ländliche Entwicklung im Zeitraum 2010-2014. Für die Menschen in Rumänien seien die zehn Jahre in der EU täglich sichtbar, beginnend mit den jungen Menschen, die in der EU studieren und arbeiten können, bis hin zum Bürgermeister einer ländlichen Gemeinde, der mit europäischen Geldern eine anständige Stra‎ße für die Dorfbewohner bauen konnte“, sagt Cioloş in einer Videobotschaft auf der Facebook-Seite der Vertretung der Europäischen Kommission in Rumänien. In einem Rückblick auf seine Zeit als EU-Kommissar erinnert er an die Reform der Gemeinsamen Agrarpolitik. Wir haben dafür gesorgt, dass die Politik sich besser mit den Bedürfnissen der Rumänen für die Entwicklung der Landwirtschaft und der ländlichen Gebiete abdeckt. Ich habe festgestellt, dass die effizienteste Art und Weise, Rumänien aus dem Inneren der EU zu helfen, diese offene Vision und diese Erfahrung ist, die offensichtlich bereichert. Uns Rumänen macht es uns die Mitgliedschaft leichter, uns des eigenen Potentials bewusst zu werden und selbstbewusster zu sein hinsichtlich der Dinge, die wir als EU-Mitglied erreichen können“, sagt Cioloş noch.



    Die rumänischen Bürger müssten in der EU gleichberechtigt sein und mehr Chancen auf ein besseres Leben haben, glaubt auch die EU-Kommissarin Corina Creţu. Es sind zehn Jahre des Wachstums und der Entwicklung vergangen, zehn Jahre der Anstrengungen und Aufopferung, aber auch zehn Jahre der Erfolge. Rumänien ist zum Zentrum der Stabilität und zum Wachstumsmotor der Region geworden. Nach diesen zehn Jahren, in denen die europäische Integration als Erfolg aller Rumänen, aller Durchschnittsbürger, aber auch als Erfolg des rumänischen Staates gefeiert werden konnte, folgen neue Schritte auf unserem europäischen Weg, der weitergegangen und vertieft werden muss“, sagt die derzeitige EU-Kommissarin. Was wird in Zukunft mit der EU passieren und welche Rolle wird Rumänien spielen? Die Fragen stellten wir dem Europa-Abgeordneten Dan Claudiu Frunzulică.



    Für Rumänien ist die EU auch ein Stabilitätsanker, nicht nur aus wirtschaftlicher, sozialer, kultureller Sicht. In letzter Zeit hat die EU ihre Gemeinsame Sicherheits- und Verteidigungspolitik gestärkt, am Ende soll dies sogar zu einer Autonomie der Sicherheit und Verteidigung führen, jedoch in enger Zusammenarbeit mit der NATO. Rumänien muss seine Position im Rahmen der EU verbessern. Durch seine gut ausgebildeten Vertreter kann das Land wichtige Ämter in den EU-Strukturen besetzen.“




    Zu den weiteren Zielen Bukarests für die Zukunft können neben dem besseren Abrufen von Fördergeldern für Entwicklungsprojekte auch der Schengen-Beitritt und die Einführung des Euro gezählt werden.

  • România, 10 ani de la aderarea la UE

    România, 10 ani de la aderarea la UE

    România a împlinit, pe 1 ianuarie 2017, zece ani de când face parte din Uniunea Europeană. A fost un deceniu de eforturi şi sacrificii, dar şi de creştere şi dezvoltare, susţine actualul reprezentant al României în executivul comunitar, Corina Creţu, comisar european pentru politică regională. Corina Creţu: În ultimii ani, România a devenit un pol de stabilitate în regiune şi un motor de creştere economică. După aceşti zece ani, în care integrarea europeană a devenit un succes al tuturor românilor, al oamenilor obişnuiţi, dar şi al statului român, drumul spre Europa, spre mai multă integrare este cel care va ajuta şi mai mult România şi pe toţi cetăţenii săi. Un gând special pentru tinerii care vor să se implice şi să reuşească în ţara lor: aveţi încredere în proiectul european, fiţi parte a lui şi următorii 10 ani pot arăta, vă asigur, aşa cum vă doriţi.



    Efecte concrete ale aderării la blocul comunitar putem vedea în viaţa de zi cu zi, spune şi fostul comisar european pentru agricultură Dacian Cioloş. La rândul său, primul comisar european din partea României, Leonard Orban, actual consilier al preşedintelui Klaus Iohannis, consideră că într-o serie de domenii, aşteptările României au fost chiar depăşite. Leonard Orban: Dacă mă uit acum retrospectiv, îmi dau seama că într-o serie întreagă de domenii am realizat mai mult decât ne aşteptam să realizăm la acel moment. Direcţia pe care mergem este una benefică. Ne va permite în continuare să ne consolidăm ca stat şi va permite cetăţenilor români să fie din ce în ce mai prosperi şi din ce în ce mai siguri şi optimişti cu privire la viitorul lor.



    Cel mai mare avantaj al aderării îl reprezintă fondurile europene, menite să ajute la dezvoltarea ţării şi la recuperarea decalajelor faţă de statele vechi ale Uniunii, însă România nu a reuşit să atragă toţi banii alocaţi de Bruxelles, situându-se pe ultimele locuri între ţările Uniunii la acest capitol. Potrivit datelor Eurostat, PIB-ul României a crescut de la 98 de miliarde de euro în 2006, înaintea aderării, la 160 de miliarde de euro în 2015. România a primit în cei 10 ani aproape 40 de miliarde de euro şi a contribuit la bugetul Uniunii cu circa 14 miliarde de euro.



    Rata şomajului a fost cu 3,1% mai scăzută în 2015 şi tot datorită banilor europeni, în perioada 2007-2016, au fost create mai mult de 40 de mii de locuri de muncă. Un alt avantaj pentru români este libera circulaţie în UE, dar în acelaşi timp acest lucru a însemnat şi plecarea a milioane de lucrători în alte ţări europene. După zece ani în Uniune, România este în continuare sub Mecanismul de cooperare şi verificare pe justiţie, este în afara spaţiului Schengen, iar aderarea la moneda euro rămâne un obiectiv

  • Jurnal românesc – 02.01.2017

    Jurnal românesc – 02.01.2017

    Mai mulţi lideri politici au transmis românilor urări de Anul Nou



    Într-un mesaj video postat pe Facebook, preşedintele Klaus Iohannis i-a îndemnat pe conaţionalii din ţară şi din străinătate să nu îşi piardă încrederea în România. Pe aceeaşi reţea de socializare, premierul Dacian Cioloş le-a urat românilor de pretutindeni “mai mult zâmbet, mai multe bucurii, mai multă încredere şi forţa de a recunoaşte că prosperitatea ne împlineşte atunci când este construită cu onestitate şi muncă cinstită. Pe contul său de Facebook, premierul desemnat, Sorin Grindeanu, şi-a exprimat speranţa că Noul An va aduce românilor linişte, progres şi zile mai bune, dând asigurări că viitorul Guvern va lua măsuri pentru a creşte calitatea vieţii românilor. La rândul său, preşedintele Camerei Deputaţilor, liderul PSD Liviu Dragnea, îşi doreşte ca 2017 să fie “un an al reconstrucţiei şi al creşterii economice care să se simtă în buzunarele românilor.



    România, de 10 ani în UE



    La 1 ianuarie 2017 s-au împlinit zece ani de când România face parte din Uniunea Europeană. Conform unui comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe, şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Lazăr Comănescu, afirmă că în toată această perioadă, România s-a situat printre promotorii cei mai activi ai continuării şi consolidării procesului de integrare europeană, acesta rămânând în continuare un obiectiv strategic pentru ţara noastră. Procesul de aderare a României la UE a început în iarna lui 1993, odată cu încheierea unui acord de asociere, în primăvara lui 2005 s-a semnat Tratatul de aderare, pentru ca de la 1 ianuarie 2007 statul român să devină oficial membru al Uniunii Europene. După aderare, România are reprezentanţi în toate instituţiile europene, iar cetăţenii săi beneficiază de drepturile conferite de cetăţenia europeană. Ţara noastră a organizat alegeri europarlamentare de trei ori: în 2007, 2009 şi 2014. În Parlamentul European, în legislatura 2014-2019, românii sunt reprezentaţi de 32 de eurodeputaţi. De-a lungul celor zece ani de la intrarea în UE, România a avut trei comisari europeni: Leonard Orban, comisar pentru Multilingvism între 2007 şi 2010, Dacian Cioloş, comisar pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală între 2010 şi 2014, şi Corina Creţu, comisar pentru Politica Regională între 2014 şi 2019. După un deceniu în UE, România se află încă sub Mecanismul de Cooperare şi Verificare pe Justiţie, este în afara spaţiului Schengen, iar aderarea la moneda euro rămâne un obiectiv de viitor. De la 1 ianuarie 2017, Malta a preluat preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Şi România va deţine această funcţie între ianuarie-iunie 2019.



    Salariul minim va crește de la 1 februarie



    În România, salariul minim brut pe economie ar urma să fie majorat, de viitorul Guvern, cu 200 de lei şi va urca la 1.450 de lei, începând cu 1 februarie 2017, a anunţat preşedintele PSD, Liviu Dragnea. În 2015, circa 1,1 milioane de salariaţi erau încadraţi cu salariul minim în mediul privat şi doar aproximativ 40.000, la stat. În plus, şi amenzile de circulaţie ar urma să crească, în condiţiile în care un punct de amendă este egal cu 10% din salariul minim brut pe economie. Tot de la începutul lunii viitoare urmează să fie eliminată contribuţia de sănătate pentru toţi pensionarii, iar toate pensiile sub 2000 de lei vor fi scutite de impozitare. Totodată, vor creşte salariile în administraţia publică şi se vor ieftini medicamentele cu 35%.



    Precizări MAE după atentatul de Anul Nou, de la Istanbul



    Ministerul Afacerilor Externe a precizat că, până în acest moment, nu există persoane de cetăţenie română printre victimele identificate în urma atacului terorist care a avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică într-un club din Istanbul, soldat cu zeci de morţi şi răniţi. Consulatul General al României la Istanbul menţine cazul în atenţie, păstrează legătura cu autorităţile locale şi cu spitalele la care au fost internate victimele, fiind pregătit sa acorde asistenţă consulară, în funcţie de necesităţi. MAE reaminteşte că cetăţenii români afectaţi pot solicita asistenţă consulară la următoarele numere de telefon ale Consulatului General al României la Istanbul (0090) 212 3583541, (0090) 212 3580516, (0090) 212 3583537, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de operatorii Call Center în regim de permanenţă.

  • România, de zece ani membră a UE

    România, de zece ani membră a UE

    Pe 1 ianuarie 2007, România adera la
    Uniunea Europeană, asumându-şi principiile şi valorile blocului comunitar şi
    împlinind-şi, astfel, un obiectiv naţional major. Semnarea tratatului a venit
    după un proces îndelungat de negocieri, care a adus transformări profunde mai
    ales în domeniile economic şi social.


    Ce a câştigat România odată cu realizarea
    acestui deziderat? Libera circulaţie a cetăţenilor români pe teritoriul
    Uniunii, un cadru legislativ concordant cu cel al blocului comunitar, acces la fondurile
    structurale şi de coeziune. Mai mult, România are, astăzi, o democraţie de o
    calitate superioară, mulţumită aderării la UE, a punctat consilierul
    prezidenţial Leonard Orban, primul comisar european propus de România,
    la un forum dedicat împlinirii unui deceniu de la primirea ţării în UE.     Lucrurile s-au schimbat semnificativ, România de astăzi nu mai seamănă cu
    România din 2006, nu mai seamănă cu România de acum cinci ani. România este un
    stat mult mai solid din punct de vedere al democraţiei, un stat consolidat.
    Sigur, mai sunt probleme, dar, cu toate astea, evoluţia este absolut
    remarcabilă.

    Deşi fondurile europene nu au fost întotdeauna investite bine,
    a mai spus consilierul prezidenţial, în baza acelor proiecte s-au plătit
    salarii şi taxe, asadar fondurile au contribuit la dezvoltarea economică. El a
    menţionat că România a primit fonduri europene de 39 de miliarde de euro de la
    1 ianuarie 2007, de când a intrat în Uniunea Europeană şi până în prezent, în
    timp ce contribuţiile ţării la bugetul Uniunii au fost de circa 13 miliarde de
    euro. Un alt beneficiu al aderării la UE, a mai explicat Leonard Orban, este
    acela că, după ce România a devenit membră a Uniunii, PIB a crescut cu 60%, de
    la 98 de miliarde de euro în 2006, la 158 de miliarde de euro în 2015. In
    acelaşi timp, investiţiile străine s-au dublat aproape, de la 34,5 miliarde de
    euro în 2006 la 64,4 miliarde de euro în 2015.

    Totuşi, România nu a depăşit
    faza de tranziţie, deşi înregistrează cea mai mare creştere din Uniunea
    Europeană, avertizează consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu: Viteza e bună, baza nu mai e la fel. Suntem a 27-a ţară, penultima, în
    spatele nostru sunt numai bulgarii, după indicatorul care arată forţa de consum
    a acestei populaţii şi forţa de consum a ţării noastre. Criza nu cred că s-a
    încheiat.

    Următoarele obiective ale României ce ţin de comunitatea
    europeana sunt aderarea la spaţiul Schengen de liberă circulaţie şi adoptarea
    monedei euro.

  • Jurnal românesc – 10.06.2014

    Jurnal românesc – 10.06.2014

    Exporturile României au atins 17 miliarde euro în primele patru luni ale anului, iar importurile 18,6 miliarde euro, conform estimărilor preliminare ale Institutului Naţional de Statistică, publicate marţi. Comparativ cu perioada similară din 2013, exporturile au crescut cu 8 procente, iar importurile cu 7,7%. Deficitul comercial a crescut cu 74 de milioane de euro in primele 4 luni, ajungand la 1,7 miliarde euro.



    Ministrul delegat pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism, Florin Jianu, face o vizită de lucru in Spania. La Madrid el s-a intalnit cu reprezentanţi ai Confederaţiei Spaniole a întreprinderilor Mici şi Mijlocii, şi ai Organizaţiei Mondiale a Turismului. Confederaţia Spaniolă a întreprinderilor Mici şi Mijlocii este cea mai reprezentativă din Spania, având un milion de membri.



    Elevii susţin, în perioada 10-12 iunie, proba orală de evaluare a competenţelor de limba română din cadrul examenului de Bacalaureat 2014. Rezultatul obţinut la această probă nu se calculează la media finală de la Bac 2014, dar un candidat nu poate promova examenul dacă nu participă şi la probele orale. Examenul de Bacalaureat constă în trei probe scrise şi trei orale, precum şi o testare a competenţelor digitale. Din cauza ratei mici de promovabilitate din anii trecuţi, aproape 60 de mii de absolvenţi de liceu au refuzat să se înscrie la examen. În 2012, doar 43 % dintre liceenii care au participat la bacalaureat au promovat. Anul trecut, promovabilitatea a fost de 55 %.



    Copiii nu vor mai putea fi lăsaţi de părinţi la creşe săptămânale, de luni până vineri, după ce parlamentarii au votat desfiinţarea acestor servicii, considerate o formă mascată de abandon. Statul va trebui să găsească însă o soluţie pentru cazurile excepţionale. Copiii vor putea fi duşi la creşe, de stat sau private, doar cu program zilnic şi dacă cei mici au între trei luni şi trei ani, iar de la patru ani vor merge la grădiniţă. Asta prevede un proiect de modificare a legii creşelor, adoptat de Senat, în calitate de cameră decizională. Măsura este una lăudabilă, spun şi autorităţile, şi specialiştii, însă va trebui găsită o alternativă pentru cazurile excepţionale, iar legea bonelor tocmai a suferit o nouă amânare.



    Leonard Orban, fost comisar european, Mircea Sbarna, fost consilier diplomatic la Reprezentanta Permanentă a Romaniei pe langa UE, prezinta pe 12 iunie, la Bucuresti, programul Horizon 2020 al Comisiei Europene. Peste 100 de linii de finantare sunt deschise, in prezent, in cadrul acestui program de cercetare-inovare in 12 domenii diverse precum provocari societale (socio-economic); IT&C, energie, mediu, sanatate, excelenta in domeniul stiintific. Programul beneficiaza de fonduri de 7,8 miliarde de euro din partea UE;



    România a înregistrat anul trecut sub 180.000 de nou-născuţi, cel mai scazut nivel după al doilea război mondial, a declarat preşedintele Institutului Naţional de Statistică, Tudorel Andrei. El a precizat că în 2013 scăderea populaţiei a venit preponderent din sporul negativ şi nu din imigraţie.


    .

  • Absorbţia fondurilor europene

    Absorbţia fondurilor europene

    Comisia Europeană va aplica corecţii financiare României din cauza neregulilor pe care le-a constatat în procesul de absorbţie a fondurilor europene între anii 2007 şi 2011. Potrivit ministerului român al Afacerilor Europene, sectoarele vizate sunt: regional, mediu, transport şi competitivitate. Impunerea de corecţii a fost condiţia Comisiei pentru continuarea unor programe după ce s-au descoperit nereguli, în special la achiziţiile publice. Aceste corecţii, care pot reprezenta câteva procente din fondurile alocate, vor fi negociate de CE cu partea română pentru fiecare program în parte.

    Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a spus că practic, banii pentru anumite proiecte vor fi folosiţi pentru finanţarea altora. Leonard Orban explică: Corecţiile financiare înseamnă nişte corecturi care sunt făcute ca urmare a unei activităţi necorespunzătoare sau parţial corespunzătoare. Suma nu se pierde. Ea poate să fie utilizată pentru alte proiecte, care să fie finanţate cu fonduri europene. Pe de altă parte, suma este retrasă din proiectele care au probleme”. Oficialul român mai spune că va fi nevoie de proiecte noi pentru redirecţionarea acestor fonduri. Leonard Orban:

    E vorba de noi proiecte, dar trebuie să fim conştienţi că există deja un număr important de proiecte mature care nu au fost finanţate, pentru că, pur şi simplu, nu existau sumele disponibile. Deci aici nu văd o problemă ca rapid de tot să fie identificate acele zone în care să poată fi absorbiţi aceşti bani”.

    El a explicat şi ce argumente vor fi folosite în negocierile cu instituţia europeană. Leonard Orban: Singurele argumente care pot să mai modifice opinia Comisiei Europene, în sensul ca să se mai scadă procentele în discuţie, e să arătăm foarte clar că am efectuat controale pe toate sau pe un număr important de proiecte. Totodată, să arătăm că problemele pe care le-am sesizat sunt limitate sau sunt cuantificate, reprezintă sume mai mici decât cele care au fost propuse de către Comisia Europeană drept corecţii financiare. Astea sunt singurele argumente care pot fi utilizate”.

    Premierul Victor Ponta a anunţat ca va înfiinţa la nivelul guvernului un grup de lucru care să stabilească priorităţile României pentru bugetul UE în perioada 2014-2020 şi poziţia cu care se va prezenta la negocieri. Anunţul are loc în condiţiile în care, potrivit datelor statistice oficiale, rata de absorbţie a fondurilor europene este sub zece procente, adică fonduri rambursate de peste 1,8 miliarde de euro, dintr-un total de 19 miliarde pus la dispoziţie României în exerciţiul bugetar european 2007-2014.