Radio România Internațional

Tag: Letonia

  • Klaus Iohannis participă luni, 20 iunie 2022, la cea de-a șaptea ediție a Summitului I3M

    Klaus Iohannis participă luni, 20 iunie 2022, la cea de-a șaptea ediție a Summitului I3M

    Președintele României, Klaus Iohannis, va participa luni, 20 iunie 2022, la cea de-a șaptea ediție a Summitului Inițiativei celor Trei Mări (I3M) și la cea de-a patra ediție a Forumului de Afaceri I3M, organizate la Riga, în Letonia.

    Lliderii statelor participante vor analiza, în cadrul celor două reuniuni, modul în care Inițiativa trebuie să se poziționeze în actuala situație de securitate europeană, în special contribuția pe care I3M poate să o aducă, prin implementarea proiectelor strategice de interconectare, în cele trei domenii de bază ale Inițiativei: transport, energie, digital.

    Președintele Iohannis va reitera sprijinul pe care România îl acordă Ucrainei, atât în plan bilateral, cât și la nivel multilateral. România va sprijini toate modalitățile prin care Inițiativa poate ajuta Ucraina, în special prin intermediul proiectelor de interconectare la care această țară ar putea participa, ca partener al Inițiativei. Totodată, așeful statului va evidenția importanța acordării unui sprijin similar de către Inițiativă Republicii Moldova și Georgiei, ca state care, ca și Ucraina, au vocația de a deveni membre ale Uniunii Europene (UE), informează Administrația prezidențială.

    Șeful statului va arăta că România va urmări, în continuare, consolidarea Inițiativei și a instrumentelor de care aceasta dispune, precum Forumul de Afaceri și Fondul de Investiții al I3M, care și-au dovedit deja eficiența și va sublinia faptul că că țara noastră sprijină derularea activităților Inițiativei în deplină sinergie cu agenda strategică a UE, precum și în direcția consolidării parteneriatului transatlantic.

    Președintele României va evidenția, de asemenea, importanța pentru țara noastră a inițiativelor Rail2Sea și Via Carpathia. Implementarea acestora va îmbunătăți mobilitatea militară și reziliența în domeniul infrastructurii din regiune, esențiale în actualul mediu de securitate european.

    În 2018, la București, România a găzduit al treilea Summit al Inițiativei. Cu această ocazie au fost adoptate decizii esențiale pentru viitorul acesteia: lista de proiecte prioritare majore de interconectare în domeniile transportului, energiei şi digital; organizarea primului Forum de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări (cu peste 600 de oficiali şi reprezentanți ai mediului de afaceri din statele participante la Inițiativă şi din alte state membre UE, din SUA, Balcanii de Vest și Parteneriatul Estic, precum şi reprezentanți ai UE şi ai instituțiilor financiare europene şi internaționale); lansarea rețelei Camerelor de Comerț a I3M (prin semnarea Declarației comune de înființare a acestei rețele de către 7 Camere de Comerț din cele 12 state participante); inițierea procedurii de lansare a Fondului de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări (prin semnarea Scrisorii de Intenție privind Fondul de Investiții al I3M de către 6 instituții de profil din cele 12 state participante).

  • Jurnal Românesc – 18.10.2021

    Jurnal Românesc – 18.10.2021

    Ambasada României în Italia invită reprezentanții mediului asociativ și ai presei de limbă română din Italia la o nouă întâlnire care va avea loc online, în regim de videoconferință, miercuri, 20 octombrie 2021, între orele 17.00 – 19.00.
    Manifestarea se va desfășura în același format interactiv ca și cele anterioare și se va axa, în principal, pe măsurile de combatere a pandemiei de Covid-19.
    Vor participa și reprezentanți ai Consulatelor Generale ale României la Bari, Bologna, Milano, Torino, Trieste și ai Consulatului de la Catania.
    Pentru a participa, cei interesaţi sunt rugaţi să trimită un e-mail la adresa roma.comunitate@mae.ro până la data de 18 octombrie, în care să specifice numele și prenumele, asociația/organizația pe care o reprezintă, urmând ca ulterior să primească coordonatele tehnice de conectare la videoconferință, în funcție de locurile disponibile. Platforma permite accesul a maxim 100 de persoane.
    Fiecare structură asociativă/ organizație poate participa la videoconferință printr-un singur reprezentant.

    Cartea Cimitirul albinelor(versiunea in limba engleză) scrisă de Alina Dumitrescu a fost nominalizată, recent, la Premiile literare ale Guvernatorului general, la secțiunea traduceri. Publicată în franceză în 2016, cartea Alinei Dumitrescu poate fi definită ca un roman autobiografic, care urmărește călătoria unei femei din tinerețea ei în România socialistă la viața ei adultă în Montreal, Canada.
    Alina Dumitrescu s-a născut la Moinești și a emigrat la Montreal în 1988, înainte de căderea regimului Ceaușescu.

    Ambasada României în Portugalia a organizat, la acest sfârşit de săptămână, în grădina misiunii diplomatice, prima dată de la debutul pandemiei, o reuniune cu membrii comunității românești din aceasta ţară, cu prezenţă fizică. Au participat președinții și reprezentanții Asociațiilor Doina, Mundo Feliz, Mica Românie, LUSODACIA, Bucovina, Fronteira Encantada, reprezentanți ai parohiilor românești, profesori de limba română în Portugalia, studenți, lideri de opinie și alții. Cu ocazia întâlnirii, ambasadorul Ioana Bivolaru şi ce prezenţi au discutat aspecte de interes pentru comunitatea românească din Portugalia, pe palier social, economic, educativ și cultural, precum și modalitățile prin care Ambasada și asociațiile pot oferi asistență și sprijin pentru rezolvarea dificultăților cu care se confruntă membrii comunității. Ambasada a anunţat că în perioada 29 – 30 octombrie 2021 va fi organizat un consulat itinerant în Algarve, la Loulé. Au fost discutate, de asemenea, modalități pentru asigurarea continuității cursului de Limbă, Cultură și Civilizație Românească în cât mai multe instituții de învățământ școlar din localitățile din Portugalia cu un număr semnificativ de români.

    Consulul onorific al României în Letonia, Ileana Rutman, declară că se încearcă reintroducerea unei curse aeriene directe între cele două ţări, dupa doua tentative nereuşite din motive economice. Potrivit d-nei Ileana Rutman, situaţia s-a schimbat, acum sunt mulţi cetăţeni letoni interesaţi să vină în România, există şi interese economice, pentru că sunt companii letone care au filiale deschise în România, dar sunt si foarte mulţi turişti letoni care îşi doresc să viziteze ţara noastră, afirmă consulul onorific al României la Riga. Ileana Rutman arată că cifra de afaceri a schimburilor comerciale dintre România şi Letonia, în urmă cu doi ani, era în jur de 100 de milioane de euro. Potrivit acesteia, comunitatea de români din Letonia este una mică (circa 300), dar în creştere, împărţită în două componente: studenţi care vin în cadrul programului Erasmus ori programatori care lucrează la diferite proiecte în cadrul companiilor de IT, în Letonia, şi cei care au ajuns în Letonia pentru o perioadă şi au rămas. Consulatul doreşte realizarea unui spaţiu ‘românesc’ la Riga şi construcţia unei biserici româneşti în Letonia.

    Peste 50 de filme din 20 de ţări din Europa Centală și de Est, peste 20 de invitați și numeroase evenimente conexe – concerte, expoziții, – vor fi organizate în cadrul celei de-a XIV-a ediții a Festivalului de film din Europa Centrală și de Est – CinEast, Luxemburg 2021. România, cu sprijinul ICR Bruxelles, se bucură de o mare vizibilitate prin prezența a trei invitați importanți: regizorul Radu Jude și actrițele Ioana Bugarin și Larisa Faber, precum și prin proiecțiile a cinci lungmetraje şi a două scurtmetraje. Regizorul Radu Jude, care este și președinte al Juriului Internațional, participă la proiecția filmului Babardeală cu bucluc sau porno balamuc și la întâlnirea cu publicul, care va avea loc, pe 24 octombrie. Editia 2021 a Festivalului de film din Europa Centrală și de Est – CinEast este hibrid, cu proiecții de film în sălile de cinema și conținut disponibil în mediul online. Proiecțiile, cu subtitrare în engleză, sunt organizate în parteneriat cu cinematografele din Luxemburg.


  • Jurnal Românesc – 27.09.2021

    Jurnal Românesc – 27.09.2021

    Austria, Croaţia, Letonia şi Bosnia şi Herţegovina au fost incluse
    de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă în lista roşie a ţărilor cu
    risc epidemiologic ridicat pentru care se impune măsura carantinei la intrarea
    în România. Acestor state li se alătură Gibraltar, Noua Caledonie, Saint
    Vincent şi Grenadine şi Curacao. Din zona roşie în cea galbenă au intrat, în
    urma scăderii incidenţei infectărilor, Grecia, Cipru, Norvegia, Liechtenstein,
    Kazahstan, Azerbaidjan, Jamaica, Fiji, Sri Lanka, Jersey şi Anguilla. Totodată,
    ca urmare a creşterii numărului de îmbolnăviri, în zona galbenă au fost incluse
    Slovacia, Luxemburg, Groenlanda, Canada, Singapore şi Sao Tome şi Principe.
    Portugalia, Islanda, Japonia, Monaco, Liban, Irak, Eswatini, Timorul de Est şi
    Insulele Virgine Britanice se află acum în zona verde. Odată cu actualizarea
    listei, CNSU a mai decis creşterea vârstei de la care copiii sunt exceptați de
    la măsura carantinării și obigativității prezentării unui test PCR, de la 6 la
    12 ani. Lista statelor şi regiunilor care prezintă risc epidemilogolic sporit a
    intrat în vigoare duminică.




    O nouă reuniune din cadrul campaniei Dialog cu diaspora pe
    teme consulare – 2021, iniţiată de ministerul de Externe, s-a desfăşurat,
    pe 25 septembrie, cu membrii comunităţii şi mediului asociativ românesc din
    Italia. La întâlnire, la care a participat şi ambasadorul României la Roma,
    George Bologan, reprezentanţii românilor din peninsulă au semnalat o serie de
    aspecte privind necesitatea extinderii reţelei consulare, prestarea serviciilor
    consulare prin intermediul platformei econsulat.ro, debirocratizarea
    serviciilor inclusiv prin transmiterea documentelor prin intermediul poştei sau
    prin curierat rapid, aspecte legate de muncă şi protecţie socială, precum şi
    necesitatea îmbunătăţirii mijloacelor de comunicare prin intermediul Centrului
    de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate. Reprezentanţii
    misiunii diplomatice şi ai oficiilor consulare au fost prezentat demersurile de
    redimensionare a reţelei consulare şi au anunţat că secţia consulară a ambasadei la Roma se află în proces de transformare
    în Consulat General de sine stătător şi că, în 2025, va fi înfiinţat Consulatul
    României la Cagliari. Programul Dialog cu diaspora pe teme
    consulare a început în 2015 şi le oferă românilor din străinătate
    posibilitatea de a prezenta problemele pe care le întâmpină, cu scopul de a
    identifica rapid soluţii. Anul acesta au mai fost organizate întâlniri cu
    românii din Germania, Marea Britanie, Cipru, Austria şi Franţa. Următoarea
    întâlnire va avea loc, pe 29 septembrie, cu reprezentanţii românilor din
    Emiratele Arabe Unite.




    Pompierul Iulian Rotariu, de la Inspectoratul pentru Situaţii de
    Urgenţă Botoşani, a câştigat
    ultra-maratonul organizat în Bolivia, în Anzii Cordilieri, a anunţat
    organizatorul evenimentului, Canal Adventure. Singurul român din competiţie,
    Iulian Rotariu s-a impus în toate cele şapte etape ale Ultra Bolivia
    Race, care a avut loc în perioada 20 – 26 septembrie. Iulian
    Rotariu a devenit campion mondial pentru a patra oară, a transmis pe
    pagina de Facebook, ISU Botoşani. Competiţia din America de Sud a presupus
    alergarea a 220 de kilometri în şapte zile, la o altitudine de până la 4.200 de
    metri pe platoul Altiplano din Anzii Cordilieri. Cursa a fost auto-susţinută,
    participanţii asigurându-şi în cele şapte zile de concurs atât hrana, cât şi
    echipamentele obligatorii şi cele personale. Iulian Rotariu nu este sportiv de
    performanţă. Atunci cînd nu salvează vieţi, aleargă pentru a susţine cauza
    copiilor cu autism. Anul trecut, acesta a câştigat ultra-maratonul The
    Ultra Asia Race desfăşurat în Vietnam. În noiembrie 2019, a triumfat şi
    în ultra-maratonul Ultra Africa Race, desfăşurat în Mozambic, după
    ce a alergat 200 de kilometri în cinci zile.




    Teatrul Naţional I. L. Caragiale din Bucureşti a
    participat la a 6-a ediţie a Reuniunii Teatrelor Naţionale Româneşti de la
    Chişinău, un eveniment dedicat memoriei actorului Ion Caramitru, unul dintre
    co-fondatori. Trupa bucureşteană a prezentat spectacolul Frumos e în
    septembrie la Veneţia, care i-a adus pe scena Teatrului Naţional
    Mihai Eminescu din Chişinău pe actorii Oana Pellea şi Mircea Rusu.
    În cadrul manifestării din capitala Republicii Moldova, Teatrul Naţional
    I.L.Caragiale a onorat memoria celui care i-a fost director vreme
    de 16 ani, prin două evenimente: proiecţia spectacolului Neguţătorul din Veneţia,
    în regia lui Alexander Morfov, spectacol care ar fi trebuit să se desfăşoare pe
    scenă anul acesta, şi expoziţia de fotografie Shylock – ultimul
    rol, cu fotografii din spectacolul cu acelaşi nume, ultimul în care Ion
    Caramitru a interpretat un rol shakespearian. Reuniunea de la Chişinău a
    Teatrelor Naţionale Româneşti a avut loc anul acesta în perioada 15-26
    septembrie şi este cel mai important eveniment teatral din stânga Prutului. El
    a fost iniţiat de actorii Ion Caramitru şi Petru Hadârcă, directorii celor două
    Teatre Naţionale, din Bucureşti şi Chişinău.


  • 35 de ani de la prima rezoluţie a PE de sprijinire a independenţei statelor baltice

    35 de ani de la prima rezoluţie a PE de sprijinire a independenţei statelor baltice

    La 13 ianuarie 1983, Parlamentul European îşi exprima solidaritatea cu popoarele baltice, susţinând, într-o rezoluţie, independenţa Estoniei, a Letoniei şi a Lituaniei. După 35 de ani, la Bruxelles, a fost organizat un eveniment comemorativ, evocat de vicepreşedintele Parlamentului, dar şi de trei comisari europeni, fiecare cetăţan al unei ţări baltice.

    Statele baltice au fost ocupate de Uniunea Sovietică în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Majoritatea ţărilor europene, dar şi Statele Unite, Canada şi Vaticanul nu au recunoscut niciodată această ocupaţie. Este motivul pentru care, în 1983, aproape 90% dintre membrii Parlamentului European au votat în favoarea rezoluţiei – a subliniat vicepreşedintele actualului Legislativ comunitar, Mairead McGuinness: Tot datorită angajamentului dumneavoastră, am putut asista la căderea Cortinei de Fier şi, în cele din urmă, sărbători restaurarea independenţei statelor baltice, la începutul anilor 1990. Vreau să vă multumesc personal pentru acţiunea dumneavoastră eroică. Salut curajul dumneavoastră şi mă bucur că suneţi aici, în această seară. Este momentul cel mai bun să ne amintim de rolul atât de important pe care l-a jucat acum 35 de ani Parlamentul European. O demonstraţie de solidaritate exprimată cu dorinţa de a croi împreună istoria europeană.


    La rândul său, vicepreşedintele Comisiei Europene, responsabil pentru Piaţa Unică Digitală, estonianul Andrus Ansip, a salutat gestul politicienilor europeni de acum 35 de ani: Rezoluţia Parlamentului European, pronunţată cu 35 de ani în urmă, care cerea independent Estoniei, a Letoniei şi a Lituaniei, a fost un pas curajos. A fost singura entitate internaţională care a reacţionat la mesajul disperat transmis de balticii care luptau pentru libertate. Trebuie să ne amintim mereu valorile esenţiale, precum autodeterminarea şi democraţia. Trebuie să continuăm să reacţionăm când acestea sunt atacate, aşa cum se întâmplă acum în Crimeea şi în estul Ucrainei.


    Ideea societăţii democratice deschise şi libere este iarăşi sub asediu în Ucraina şi ameninţată constant – a subliniat şi letonul Valdis Dombrowskis, comisarul pentru Dialog Social, care a cerut colegilor săi europeni sprijin concret. Ideea a fost susţinută şi de lituanianul Vytenis Andriukaitis, comisarul pentru Sănătate şi Siguranţă Alimentară, care a atras atenţia că balticii care au semnat protestul în anii ’80 au riscat totul, inclusiv viaţa.


  • Preşedinţia letonă a Uniunii Europene

    Pentru primul semestru al lui 2015, preşedinţia semestrială a Uniunii Europene va fi exercitată din nord-estul spaţiului comunitar, de la Riga. Admisă în 2004, Letonia e unul dintre cei mai noi şi, cu doar două milioane şi jumătate de locuitori, unul dintre cei mai mici dintre membrii Uniunii. Ceea ce, însă, n-o împiedică să propună o agendă ambiţioasă a următoarelor şase luni.



    Dorim să apărăm valorile europene, libertăţile, securitatea, justiţia şi toleranţa” — a spus, acum o săptămână, în plenul Parlamentului European, premierul Laimdota Straujuma.



    Potrivit corespondentei Radio România la Bruxelles, şefa executivului leton a insistat, de asemenea, asupra măsurilor care să permită crearea unei pieţe europene digitale unice, înfiinţarea de noi locuri de muncă şi creşterea economică. Un moment important al preşedinţiei letone e programat în mai, când, la Riga, va avea loc un summit al Parteneriatului Estic, for de cooperare prin care Bruxellesul încearcă să atragă pe orbita sa şase foste republici sovietice: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina. Aflată ea însăşi, jumătate de secol, până în 1991, sub ocupaţia Armatei Roşii, Letonia are şi expertiza, şi empatia necesară pentru a ghida spre Occident membrii sextetul ex-sovietic.



    Trei dintre aceştia, Chişinăul, Kievul şi Tbilisi, au încheiat, de altfel, anul trecut, acorduri de asociere cu Uniunea Europeană. Aceeaşi sensibilitate de victime istorice ale imperialismului rusesc explică deplinul acord, exprimat, miercuri, la Bucureşti, al României şi Letoniei asupra menţinerii sancţiunilor economice la adresa Moscovei până la încetarea focului în Ucraina.



    Nu e singurul punct de vedere comun exprimat, deopotrivă, de ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, şi ambasadorul Letoniei la Bucureşti, Ilgvars Klava. Diplomatul leton a declarat că ţara sa vrea să joace un rol de mediator şi să se implice în procesul de admitere a României în spaţiul Schengen: Nu există termene-limită pentru aderarea României la Spaţiul Schengen, dar, pe baza informaţiilor pe care le are preşedinţia letonă considerăm că este o posibilitate realistă să se ajungă la o decizie în timpul preşedinţiei letone.”



    La rândul său, ministrul Aurescu a repetat că România se comportă deja ca un membru al spaţiului Schengen, iar graniţele sale, care sunt şi graniţe externe ale Uniunii, sunt foarte bine păzite: Întărirea spaţiului Schengen cu aderarea României şi Bulgariei se poate face în aşa fel încât să putem profita în interiorul UE şi de jure, nu doar de facto de contribuţia pe care România o aduce la securitatea internă a UE.”



    Securitatea în interiorul Uniunii poate fi imbunătăţită fără să fie afectate principii europene de bază, ca libera circulaţie a persoanelor şi forţei de muncă — a mai spus şeful diplomaţiei de la Bucureşti.

  • Priorităţile preşedinţiei letone a UE

    Priorităţile preşedinţiei letone a UE

    La mai bine de 10 ani de la intrarea sa în UE, Letonia, o mică ţară baltică, cu aproape două milioane de locuitori, asigură în primele şase luni din 2015 preşedinţia rotativă a Uniunii. Printre priorităţile anunţate se numără creşterea economică şi crearea de noi locuri de muncă în spaţiul comunitar. Mai multe detalii ne oferă corespondentul Radio România la Bruxelles, Cerasela Rădulescu: “Dosarele comunitare pe care Letonia va trebuie să le gestioneze timp de şase luni conţin o problematică extrem de complexă, căreia diplomaţia letonă va trebui să-i găsească o rezolvare: relaţiile UE cu Rusia, efectele crizei economice din Grecia, problemele legate de securitatea energetică şi, nu în ultimul rând, situaţia economică deloc optimă a UE. Autorităţile de la Riga au anunţat că vor să se implice în susţinerea eforturilor comunitare de combatere a islamismului jihadist, dar şi de eliminare a atitudinilor discriminatorii ale Londrei faţă de cetăţenii est-europeni care vor să muncească liber pe piaţa muncii din Marea Britanie.”



    Letonia preia acest mandat într-un moment de incertitudini economice şi sociale. Previziunile economice recente ale Comisiei europene conduse de Jean-Claude Juncker arată o creştere lentă şi o rată ridicată a şomajului, 25 de milioane de persoane din totalul de 500 fiind fără un loc de muncă.



    În ceea ce priveşte politica externă, anexarea, în martie 2014, a Crimeii de către Rusia şi intervenţia sa în Ucraina rămân preocupări presante pentru Letonia, desprinsă alături de celelalte ţări baltice din URSS. Şi asta, în ciuda asigurărilor NATO, ale cărei membre sunt de zece ani, şi în pofida prezenţei avioanelor de vânătoare occidentale care interceptează aparate ruseşti zburând tot mai aproape de frontierele lor.



    În prezent, relaţiile diplomatice sunt extrem de reci între UE şi Rusia. Diplomaţia letonă a anunţat că abordarea unui dialog cu Moscova se va face pragmatic, fără idei preconcepute pro sau antiruse. Poziţia Letoniei, ţară cu o importantă minoritate rusofonă, în bună parte susţinătoare a Kremlinului, este una simplă: dacă va exista o îmbunătăţire considerabilă a situaţiei din Ucraina, Riga va propune ridicarea sancţiunilor impuse Rusiei. Dacă se va înrăutăţi, sancţiunile se vor înăspri.



    În ceea ce priveşte politica de extindere a UE, Letonia recunoaşte importanţa acestui proces şi va încerca să înregistreze progrese în actualele negocieri cu Serbia, Muntenegru şi Turcia.

  • Alidzeri şi campanii electorali

    Alidzeri şi campanii electorali

    Anlu yinitor ma marea parti dit harta politică a Europal’ei Centralâ şi di Estu va s-hibâ buisitâ ahoryea andicra di 2014. Tru Vârgârie, nai cama oarfânlu stat membru ali Uniunii Europeanâ, partidlu GERB, di ţentru-dreapta, agiumsi dupâ, alidzerli parlamentari antiţipate di dumanică, prota formaţiune politică a vâsiliil’ei. Cu aproapea un cirec dit voturi, partidlu cumândusit di Boiko Borisov, demisionar anlu ţi tricu dit funcţia di premier, curmă şcurtulu interludiu di stânga tru Guvernul di Sofia. Minat di stepsuri ti niaxizeari şi suspiciun’i di arusfeti, mandatlu a succesorlui al Borisov, Plamen Oreşarski, s-bitiseasti ninti di chiro, după ţi componentili ali coaliţie guvernamentalâ ţi easti la puteari — socialistil’i şi partidlu a etniţlor turţâ – amintară deadun puţâni sufragii andicra di conservatorl’i singuri.



    Alargu tra sâ s-hârseascâ di victorie, Borisov pricunoaşti, ama, că fragmentarea a naului legislativ va u facâ multu greauâ adrarea a guvernului. Şi leton’il’i aleapsirâ, la leghislativili di sâmbătă, tut dreapta. Alternativa la aţeali patru partidi pro-ascapitata, cari va s-aibâ aproapea dauă cirecuri dit mandatili parlamentari, eara partidlu di opoziţie a rusofon’ilor şi a nostalghiţilor rusofili, numâsit Armonia. Em, spun analiştil’i, pi fondul a gâilipsearil’ei la cari s-agiumsi di furn’ia a fuvirsearil’ei şi a seatil’ei teritorialâ ridiştiptatâ ali Rusie, electoratlu dit n’ica ripublică ex-sovietică di la Amarea Baltică aleapsi, apufusitâ, trâ valorli occidentali.



    Dumânica yinitoari, pi 12 di sumedru, la urni va s-ducâ, diznau, şi ungurl’ii. Acutotalui mplini di suspansu, alidzerli locali va s-hibâ, asi cum spun analiştil’i, masi unâ reconfirmari a supremaţiil’ei politicâ absolutâ a formaţiunil’ei conservatoari FIDESZ, cari, tru primveară, li aminta em legislativili interni, em scrutinlu trâ Parlamentul European. Niţi archisurârli autoritari a premierlui Viktor Orban, niţi politica ambiguă a aistui andicra di Rusia nu para adusiră alâxeri mâri tru opţiun’ile a alegătorilor. Maxus că, tut cama zâmâratâ, opoziţia liberală şi socialistă cădzu di pi doilu loc dinintea a ultranaţionaliştilor di la Jobbik. Tru România, ama, tuti s-agioacă ninti di alidzerli prezidenţiali dit meslu yinitor. Pi 2 di brumar, protlu tur di scrutin va s-anţearnâ anamisa di atel’I 14 di aspiranţâ ti ipotisea di cap a statlui, dimi tru loclu al Traian Băsescu.



    A deapoa, pi 16, tru finala va s-antreacâ, vahi, aşi cum spun sondajili mutrindalui naetli di vot, marli favorit, premierlu social-democrat Victor Ponta, şi candidatlu ali opoziţie di centru-dreapta, primarlu a Sibiului (centru), Klaus Iohannis. Membri ali NATO şi UE, România, Vargaria, Ungaria şi Letonia armân ligati di lumea liberă cari ti s-hibâ buiaua politică a Puteril’ei. Tru Ripublica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă), ama, la parlamentarili dit 30 di brumar va sa s-agioacâ unâ babageanâ carti geopolitică. Piricl’iul câ partidlu comunistu pro-moscovit, favorit tru sondaji, s-amintâ dinintea ali coaliţie tripartitâ pro-occidentalâ echivaleadză cu chirearea a atilor tinti an’i di reformi serti şi di gaeret niacumtinati cari, tru veară, furâ pâltiti cu simnarea a acordurlor di asocieri şi libirâ alâxeari anamisa di Chişinău şi UE.



    Armanipsearea: Tascu Lala