Tag: leul moldovenesc

  • Jurnal românesc – 26.09.2018

    Jurnal românesc – 26.09.2018

    Primari din
    Republica Moldova și România s-au reunit la Chișinău pentru a discuta despre
    creșterea economică și dezvoltarea locală integrată
    . Aleșii locali de pe cele
    două maluri ale Prutului fac schimb de experiență și prezintă oportunități de
    finanțare pentru dezvoltarea localităților pe care le conduc. Primarii, alături
    de experți și reprezentanți ai autorităților centrale, au discutat și despre
    principalele dificultăți în atragerea de fonduri pentru dezvoltarea locală.
    Aleșii locali din România au împărtășit din experiența lor de realizare a
    proiectelor și au subliniat importanța colaborării bilaterale, inclusiv în anul
    Centenar. Primarii din Republica Moldova au amintit despre principalele
    proiecte care au fost realizate cu sprijinul financiar al României, inclusiv despre
    grădinițele renovate. Ei consideră că modernizarea localităților din Republica
    Moldova depinde în mare parte de relațiile de parteneriat. Prezent la
    eveniment, ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță a reiterat că
    România va continua să sprijine parcursul european al Republicii Moldova și reformele
    necesare cetățenilor. Potrivit datelor Ministerului dezvoltării regionale și
    administrației publice de la București, în prezent sunt 559 de avize de
    înfrățire dintre localitățile din România și Republica Moldova, dintre care 257
    de înfrățiri au fost finalizate.


    Leul moldovenesc
    va fi acceptat pentru operaţiuni de schimb valutar şi tranzacţii bancare în
    România
    . Acest lucru va fi posibil graţie conlucrării cu Banca Comercială
    Română şi Banca Transilvania, arată un comunicat de presă al Băncii Naţionale a
    Moldovei, preluat de Romanian Global News. La solicitarea BNM, cele două mari
    bănci licenţiate din România, cu o cotă cumulativă de circa o treime din piaţa
    bancară românească, vor lansa serviciul de schimb valutar lei moldoveneşti
    (MDL) contra lei româneşti (RON) de către persoanele fizice pe teritoriul
    României, precum şi serviciul de transferuri bancare în lei moldoveneşti. Serviciul
    de schimb valutar va fi disponibil începând cu 1 octombrie 2018 la sucursalele
    şi ghişeele din principalele oraşe din România. BNM menţionează că acceptarea
    pe scară largă a leului moldovenesc pentru schimb valutar în afara graniţelor
    Republicii Moldova este o premieră şi reprezintă un pas suplimentar spre
    fortificarea credibilităţii şi convertibilităţii monedei naţionale.


    PMP va face
    demersuri pentru declanşarea unui referendum privind introducerea votului
    electronic la toate tipurile de alegeri, a anunţat, marţi, preşedintele acestui
    partid, Eugen Tomac
    . Considerăm că statul este suficient de matur şi pregătit
    pentru a implementa votul electronic la toate tipurile de alegeri. Cred că
    semnalul pe care îl dă PSD în momentul de faţă poate fi combătut doar printr-un
    referendum prin care cerem ca votul electronic să fie introdus în mod
    obligatoriu şi toţi cetăţenii români, indiferent unde locuiesc, să poată vota,

    a declarat Eugen Tomac. El a adăugat că un proiect de lege care prevedea
    introducerea votului electronic la alegerile prezidenţiale a primit aviz
    negativ în Comisia de administraţie din Senat. Subliniez că la alegerile
    prezidenţiale de anul viitor vom avea din nou cozi de kilometri întregi în faţa
    misiunilor diplomatice, pentru că PSD face din nou aceeaşi greşeală pe care a
    făcut-o în 2014, îngrădind un drept fundamental pe care îl au cetăţenii români
    şi anume dreptul la vot’, a mai declarat preşedintele PMP. În 2014, ministrul
    de Externe, Teodor Meleşcanu, a adresat scuze cetăţenilor români care nu au
    putut vota la secţiile din străinătate, adăugând, însă, că MAE a luat toate
    măsurile pentru ca acest proces să se desfăşoare în condiţii de ‘corectitudine,
    legalitate şi neutralitate.

  • Jurnal românesc – 16.09.2015

    Jurnal românesc – 16.09.2015

    Dacă va exista voinţă politică,legea
    votului prin corespondenţă va putea fi adoptată de Parlament până pe 15
    noiembrie – a afirmat preşedintele Comisiei de Cod Electoral, Mihai Voicu.
    Marţi, la prima şedinţă pe această temă, Comisia a înregistrat problemele
    tehnice reclamate de reprezentanţii Autorităţii Electorale Permanente şi de cei
    ai asociaţiilor româneşti din străinătate. Aceştia au cerut răspunsuri legate
    de tipul de alegeri la care se poate aplica votul prin corespondenţă,
    categoriile de alegători care pot participa sau momentul la care se aplică
    procedura votului prin corespondenţă, înainte sau în ziua scrutinului. Comisia
    de Cod Electoral va avea o nouă şedinţă săptămâna viitoare.


    Şi preşedintele Klaus Iohannis a repetat că
    asigurarea condiţiilor pentru exercitarea dreptului de vot al românilor din
    diaspora este esenţială şi a cerut ca, până la finalul acestei sesiuni
    parlamentare, să fie reglementată introducerea votului prin corespondenţă. El a facut aceste declaraţii la o conferinţă despre potenţialul
    strategic al diasporei româneşti, la care şi-a exprimat speranţa că tinerii instruiţi
    şi formaţi în străinătate vor reveni în ţară. Preşedintele a pledat pentru recunoaşterea diplomelor şi
    echivalarea studiilor acestora, ca o soluţie pentru a opri exodul intelectualilor ce aleg să rămână în străinătate.


    Aproape
    un milion de turişti străini au vizitat Romania în primele 6 luni ale acestui
    an, iar
    cheltuielile totale ale acestora au depăşit echivalentul a circa 585 de
    milioane de euro, informează Institutul Naţional de Statistică. Principalele
    motive ale sejururilor au fost afacerile, participarea la congrese, conferinţe,
    cursuri, târguri şi expoziţii, precum şi călătoriile în scop particular. In 2014, numărul turiştilor straini a fost de 1,9
    milioane, iar cheltuielile acestora au atins 1,6 miliarde euro, Romania
    clasându-se pe ultimul loc în UE la acest capitol.


    Ambasadorul britanic la Bucureşti, Paul Brummell, a anunţat, pe
    contul său de Twitter, că mai multe companii din ţara lui vor să investească în
    România în domeniul energetic şi în infrastructură. El a adăugat, însă, că
    orice decizie în acest sens depinde de nivelul taxelor, de cât de predictibilă
    este legislaţia şi de reducerea corupţiei.


    Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare,
    Angel Tîlvăr, a deschis noul an şcolar la Liceul românesc ‘Mihai Eminescu’ din
    Sofia, în cadrul unei ceremonii care a marcat darea în folosinţă a noului sediu
    al instituţiei. El a subliniat rolul esenţial al educaţiei pentru păstrarea
    identităţii naţionale în comunităţile istorice româneşti. Tîlvăr a mai avut
    întâlniri cu reprezentanţi ai comunităţilor şi ai cultelor religioase româneşti
    din Bulgaria, precum şi întrevederi cu reprezentanţi ai autorităţilor de la
    Sofia.


    Ministrul de Externe Bogdan Aurescu a primit-o, la Bucureşti, pe
    Irina Vlah, preşedintele Comitetului Executiv al Unităţii Teritorial-Autonome
    Găgăuzia (UTAG), din sudul Republicii Moldova. În calitate de aşa-numit başcan
    al Găgăuziei, aceasta este membru al Guvernului de la Chişinău. Ministrul a
    evocat precedenta lor întrevedere, de la Comrat, în marja căreia a avut loc şi
    inaugurarea Centrului de informare al României deschis la Universitatea de Stat
    din oraş şi a declarat că oferta de cooperare şi asistenţă a Bucureştiului
    vizează susţinerea procesului de dezvoltare socio-economică şi de modernizare a
    Republicii Moldova şi se adresează tuturor cetăţenilor statului vecin,
    indiferent de etnie. Turcofoni de confesiune creştin-ortodoxă, majoritatea
    găgăuzilor preferă, potrivit sondajelor de opinie, reapropierea de Moscova, iar
    başcanul Vlah a fost aleasă cu susţinerea socialiştilor pro-ruşi.



    Leul moldovenesc continuă să se deprecieze, în
    pofida măsurilor adoptate de banca centrală de la Chişinău, ceea ce, potrivit
    experţilor, ar putea conduce la un nou val de scumpiri pe piaţa internă.
    Printre factorii interni care au dus la deprecierea faţă de principalele valute
    de referinţă sunt creşterea lichidităţilor în sistemul bancar, prin emisii
    menite să crediteze băncile aflate sub administrare specială, ieşirile masive
    de capital din republică, precum şi sistarea asistenţei financiare externe, ca
    rezultat a lipsei unui acord cu FMI.

  • Jurnal românesc – 20.02.2015

    Jurnal românesc – 20.02.2015

    Românii sunt cei mai numeroşi imigranţi sosiţi în Germania în prima jumătate a anului trecut — relevă statistici publicate, joi, de mass-media de la Berlin. Imigraţia în Germania a crescut cu 20% în 2014, 98.000 din cele 667.000 de persoane stabilite în aceasta ţară în prima jumătate a anului trecut fiind români, în creştere cu 46%. Românii au fost urmaţi de polonezi (96.000) şi bulgari (38.000). În total, 476.000 de imigranti au venit din alte ţări europene. Din afara Europei, numeroşi imigranţi au venit din Siria, ţară aflată în plin război civil. Imigraţia a redevenit o problemă politică majoră in Germania la sfârşitul anului, dupa manifestaţiile anti-islam organizate la Dresda de mişcarea PEGIDA (Europenii Patrioţi Împotriva Islamizării Occidentului).


    Aeroportul Internaţional din Sibiu ar trebui să opereze mai multe zboruri spre destinaţii din Europa, mai ales spre Spania şi Italia, potrivit unui studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie, IRES. Oraşele Roma, Barcelona, Paris şi Madrid sunt cele mai dorite destinaţii de zbor de pe Aeroportul sibian, iar ca destinaţie de vacanţă cei chestionaţi ar dori să aibă curse spre Grecia, Spania şi Italia. La ora actuală de pe Aeroportul Internaţional din Sibiu există curse regulate doar spre Germania, Austria şi Marea Britanie.


    O delegaţie parlamentară a Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării face, de sâmbătă, o vizită la Madrid. Deputaţii români vor avea întâlniri cu reprezentanţii comunităţilor româneşti din Spania, cu responsabilii amabasadei, consulatului şi Institutului Cultural Român din capitala spaniolă, precum şi cu reprezentanţi ai autorităţilor locale responsabile cu politicile pentru imigraţie.


    Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare in Guvernul de la Bucuresti, Angel Tîlvăr, se află în Serbia, unde are întrevederi cu oficiali sârbi şi consultări cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti şi ai mediului asociativ şi religios din regiunile Valea Timocului şi Voivodina. Anterior, ministrul Tîlvăr a discutat, la Bucureşti, cu preotul ortodox Boian Alexandrovici, vicar al Timocului, despre eforturile necesare pentru păstrarea identităţii spirituale a românilor din Serbia şi despre rolul bisericii ca factor de solidaritate umană şi coeziune comunitară.


    Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a avut, joi, o convorbire telefonică cu omologul sau din Republica Moldova, d-na Natalia Gherman, pe care a felicitat-o pentru reînvestirea sa în funcţie în noul Guvern de la Chişinău. Şeful diplomaţiei de la Bucureşti şi-a exprimat încrederea că această decizie va asigura continuitatea demersului de apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Miniştrii Aurescu şi Gherman au analizat şi reperele agendei europene a Chişinăului. Învestit, miercuri, de Parlament cu voturile deputaţilor din coaliţia minoritară, formată din partidele Liberal-Democrat şi Democrat, şi cu sprijinul comuniştilor pro-ruşi, Cabinetul condus de omul de afaceri Chiril Gaburici va avea, potrivit analiştilor, un mandat dificil. Guvernul s-a întrunit, deja, în prima sa şedinţă, pentru a examina, în special, situaţia creată pe piaţa valutară ca urmare a deprecierii accentuate a monedei naţionale, leul moldovenesc.


    Ministrul Apărării, Mircea Duşa, a participat, vineri, la ceremonia de plecare în teatrul de operaţii din Afganistan a unui Grup românesc de Operaţii Speciale. Timp de şase luni, militarii români vor executa misiuni de consiliere a forţelor de securitate afgane, în cadrul misiunii NATO Resolute Support.


    Premierul Victor Ponta s-a întâlnit cu ambasadorii şi şefii de misiune ai ţărilor arabe la Bucureşti. Şeful guvernului a afirmat ca discuţiile cu diplomaţii din Maroc, Egipt, Irak, Iordania, Arabia Saudita, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Qatar şi Sudan au fost deschise, consistente, cu accent pe dinamizarea dialogului politic şi a relaţiilor economice. Există un interes crescut al acestor state pentru sistemul universitar românesc, precum şi al cetăţenilor români de a vizita ţările arabe — a mai spus Ponta.


    150 de poliţişti din România, Bulgaria şi Letonia au fost instruiţi, la Slatina, în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei. În cadrul proiectului Uniţi împotriva corupţiei, finanţat din fonduri europene, poliţişti de la structurile de investigarea criminalităţii economice, control intern, ordine publică şi poliţie rutieră au urmărit porelegeri susţinute de specialişti din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie a ministerului de Interne şi ai Transparency International România.