Tag: Lia Perjovschi

  • Jurnal românesc – 15.06.2022

    Jurnal românesc – 15.06.2022

    O nouă reuniune
    din cadrul programului Dialog cu diaspora pe teme consulare a avut
    loc, la Washington, cu reprezentanţii comunităţii şi ai mediului asociativ
    românesc din Statele Unite ale Americii, anunţă Ministerul de Externe. La
    întrevedere au participat şi membrii din conducerea Consulatelor Generale ale
    României la New York, Chicago, Los Angeles şi Miami. Românii din SUA au
    apreciat demersurile MAE de a veni în sprijinul lor prin organizarea de
    consulate itinerante, iar reprezentanţii diplomatici le-au prezentat proiectele
    pe care le au în derulare, în special în ceea ce priveşte redimensionarea şi
    modernizarea reţelei consulare a României. Totodată, s-a discutat şi despre
    condiţiile necesare pentru includerea României în Programul Visa Waiver, care
    le va permite românilor să călătorească fără viză în SUA, pentru şederi de până
    la 90 de zile, în scop de afaceri sau turistic. În acest context,
    reprezentanţii MAE au reamintit că a fost elaborat şi pus la dispoziţia cetăţenilor
    români un pliant cu informaţii utile referitoare la paşii de urmat pentru
    obţinerea vizei. Programul Dialog cu diaspora pe teme consulare a
    fost lansat în anul 2015, iar până în prezent au avut loc peste 31 de
    întâlniri. Calendarul acestui an mai include nouă întrevederi cu comunităţile
    de români din Europa, Asia, Australia şi continentul nord-american.




    Prima ediţie a
    Festivalului Teiului lui Eminescu a fost organizată la Parohia
    ortodoxă română Sfântul Grigorie Teologul din Rotterdam, în Olanda.
    Evenimentul a cuprins un program artistic, care s-a desfăşurat în grădina
    bisericii, acolo unde a fost plantat puietul de tei descendent din Teiul lui
    Eminescu, dăruit parohiei de Grădina Botanică din Iaşi. Elevii şcolii parohiale
    au prezentat un recital de poezie, cu fragmente din operele lui Mihai Eminescu,
    de muzică instrumentală, cu un mini concert de vioară şi chitară, iar membrii
    Asociaţiei Doamna Maria Brâncoveanu au recitat versuri eminesciene,
    în acompaniamentul violonistului Lucian Leonard Raiciof, de la Orchestra din
    Haga. Festivalul a inclus şi deschiderea unei expoziţii de fotografie cu tema
    Troiţa în straie de sărbătoare, care a inclus 40 de instantanee
    realizate de elevii şcolii şi membrii asociaţiei. Parohia Sfântul
    Grigorie Teologul din Olanda a fost înfiinţată în urmă cu 41 de ani de
    preotul doctor Ioan Dură. În 2018, acesta a fost decorat de preşedintele
    României cu Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de
    Cavaler, iar în 2020 a primit Crucea Patriarhală pentru clerici, cea mai înaltă
    distincţie a Patriarhiei Române.




    Galeria Ivan din
    București participă cu o expoziție personală a artistei Lia Perjovschi în
    cadrul secțiunii Feature a Târgului de artă modernă și contemporană
    Art Basel, care are loc între 16 şi 19 iunie. Expoziţia se concentrează pe
    perioada de început a carierei Liei Perjovschi, cu o operă dinamică și bine
    primită la nivel internațional, în special pe acțiunile performative realizate
    în perioada 1988 – 1994. Aceste experimente sunt documentate fotografic și
    video şi reprezintă mărturii ale începuturilor geniului performance
    în România. Lia Perjovschi este artista fondatoare și coodonatoare a Arhivei de
    artă comtemporană și Centrului pentru analiza artei. De-a lungul timpului, a
    participat la mai mult de 700 de expoziții, conferințe și workshop-uri în
    întreaga lume. Art Basel reuneşte
    peste 200 de galerii și mai bine de 4.000 de artiști din întreaga lume şi este
    unul dintre cele mai importante târguri de pe piața internațională de artă.




    Expoziția
    Artă și anatomie – Afinități elective. Constantin Brâncuși – Barcsay
    Jenő a fost deschisă la sediul reprezentanţei la Budapesta a Institutului
    Cultural Român. Proiectul este dedicat promovării legăturii dintre știință,
    educație și artă, ilustrat prin operele marelui sculptor român Constantin
    Brâncuși, precum și prin cele ale celebrului artist-anatomist Barcsay Jenő.
    Expoziția cuprinde, în oglindă, lucrări ale celor doi, imagini rare din patrimoniul
    Muzeului de Artă din Craiova. Totodată publicul poate admira cărți de anatomie
    publicate de Barcsay în mai multe limbi, precum și fotografii cu Ecorșeul
    realizat de Brâncuși împreună cu doctorul Dimitrie Gerota, între anii
    1900-1902. Expoziția este deschisă până la 9 iulie.



  • Gala des öffentlich-rechtlichen Kultursenders: Kulturschaffende mit Preisen geehrt

    Gala des öffentlich-rechtlichen Kultursenders: Kulturschaffende mit Preisen geehrt

    Die Künstlerin Lia Perjovschi wurde auf der 19. Gala der Preise des Kulturkanals von Radio Rumänien mit dem Sonderpreis Ein europäisches Rumänien“ ausgezeichnet. Die in Rumänien und im Ausland mehrfach ausgezeichnete Künstlerin blickt auf eine drei‎ßigjährige Karriere zurück, ihre Werke wurden in mehr als 500 Ausstellungen gezeigt. Lia Perjovschi hat das Archiv für Zeitgenössische Kunst gegründet. Die Projekte der Künstlerin, darunter Das internationale Archiv für Zeitgenössische Kunst von 1990 bis zur Gegenwart“, Das Zentrum für die Kunstanalyse von 1999 bis in die Gegenwart“, Chronologie von 1997 bis zur Gegenwart“, Diagramme/Mind Maps von 1999 bis zur Gegenwart“, erkunden ihre Arbeit mit der Information und die Suche nach neuen Möglichkeiten der visuellen Repräsentation ihrer Kenntnisse im Bereich bildende Kunst. Der Schriftsteller Florin Iaru sagte bei der Preisverleihung über die Arbeit der Künstlerin:



    Vor drei‎ßig Jahren dachte ich nicht, dass ich mich in dieser Situation befinden werde, eine Laudatio zu halten. Vor drei‎ßig Jahren dachte ich mir nur, dass wir nach dem Sturz des Kommunismus etwas Gutes in diesem Land machen sollen. An meiner Seite waren zum Glück alte Freunde, Dichter, Maler, Musiker, Architekten, bildende Künstler, Theatermacher. Unter ihnen auch Lia Perjovschi, eine ausgezeichnete Künstlerin und ein wunderbarer Mensch. Es ist schwer, eine Laudatio über einen Menschen zu halten, den man lieb hat. Lia ist einer der lustigsten Menschen, die ich in meinem Leben kennengelernt habe. Solche Menschen sind nie zufrieden, weder mit der Gegenwart noch mit der Vergangenheit oder mit der Zukunft. Sie hoffen immer darauf, dass sich die Sachen ändern werden, wenn man einen neuen Blick darauf wirft, wenn man keine Geduld und doch eine unendliche Geduld hat, wenn man ständig sucht.“




    Lia und Dan Perjovschi sind ein rumänisches Künstlerpaar, das sich auch im Ausland einer gro‎ßen Beliebtheit erfreut. Ihre Werke sind in mehr als 1.000 Ausstellungen, Museen und Zentren der zeitgenössischen Kunst im Ausland zu sehen: MOMA in New York, Tate Modern in London, Centre Pompidou in Paris, MACBA in Barcelona, Museum Vanabbe in Eindhoven, Moderna Museet in Stockholm, Kiasma in Helsinki, Moderna Galerija Ljubljana, Lenbachhaus München, Kunsthalle in Hamburg und Basel. Bei der Preisverleihung sagte die Künstlerin:



    Ich danke der Jury und teile diesen Preis mit meinem Ehemann, dem Künstler Dan Perjovschi, denn er hat alle seine Preise mit mir geteilt. Diesen Preis teile ich zudem mit allen Protestlern in Rumänien, die für Demokratie kämpfen. Dank ihnen sind wir in Europa.“




    Die Sonderpreise von Radio România Cultural gingen an den Pianisten Valentin Gheorghiu, die Dichterin Ana Blandiana und an die Pianistin Alina Pavalache. Die Dichterin und ehemalige Dissidentin Ana Blandiana wurde mit dem Preis 30 Jahre Freiheit“ ausgezeichnet. Die Dichterin Ana Blandiana hat den Wert und den Preis der Freiheit in der Tiefe verstanden und ist schnell zu einer der wichtigsten Persönlichkeiten der rumänischen Zivilgesellschaft geworden“, hie‎ß es in der Laudatio. Sie zählt zu den Gründern der Bürgerallianz (Alianţa Civică) und ist neben Romulus Rusan Mitbegründerin des Memorials der Opfer des Kommunismus und des antikommunistischen Widerstands im nordrumänischen Sighetu Marmaţiei. Die ehemalige Strafvollzugsanstalt wurde zur ersten Gedenkstätte weltweit, die den Opfern des Kommunismus gewidmet ist. In den drei‎ßig Jahren seit dem Sturz des Kommunismus gilt das Memorial Sighet als das wichtigste Projekt Rumäniens für die Vergangenheitsbewältigung.

  • Gala Premiilor Radio România Cultural

    Gala Premiilor Radio România Cultural

    Patru personalităţi ale culturii române, ale căror nume sunt sinonime cu excelenţa în cultură, patru oameni care au marcat de-a lungul anilor spaţiul cultural românesc şi internaţional prin realizările lor, primesc premiile speciale oferite de Radio România Cultural, în cadrul Galei care va avea loc, luni, 18 martie, de la ora 19:00, la Teatrul Odeon din Bucureşti.

    Premiul de excelenţă îi va reveni maestrului Valentin Gheorghiu.


    Sunt mai bine de opt decenii de când maestrul Valentin Gheorghiu s-a dedicat artei pianistice mondiale. A trecut prin timp cu distincţie şi sobrietate, oferind publicului cu eleganţă originală momente memorabile pe scenele de concert. George Enescu, în scrisoarea adresată Ministerului Culturii din vremea aceea, l-a remarcat pe copilul Valentin Gheorghiu: un talent ce trebuie supravegheat îndeaproape.


    Valentin Gheorghiu a devenit dirijorul unui singur instrument, pianul, care sub degetele sale sună din toate instrumentele unei orchestre, remarca despre el Cella Delavrancea.

    Pianistul, pedagogul şi compozitorul Valentin Gheorghiu este astăzi un simbol al muzicii româneşti, personalitate care comprimă nobleţea artei sonore de aproape un secol.

    Premiul 30 de ani de libertate este acordat scriitoarei Ana Blandiana

    Vom muri şi vom fi liberi’‘ s-a strigat acum 30 de ani, la Revoluţie. În cele trei decenii care au trecut, românii au demonstrat, de multe ori, că nu sunt în stare să preţuiască şi nici să gestioneze libertatea câştigată prin luptă. Scriitoarea Ana Blandiana a ştiut, de la bun început, atât valoarea, cât şi preţul libertăţii. Ea a devenit repede una dintre cele mai importante figuri ale mişcării civice din ţara noastră. S-a numărat printre iniţiatorii Alianţei Civice şi a creat, împreună cu Romulus Rusan, Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighetu Marmaţiei. Astfel, cea mai de temut închisoare din anii 50 a devenit primul memorial din lume dedicat victimelor comunismului. Aşa cum în aceste trei decenii de libertate Memorialul de la Sighet s-a impus ca cel mai important proiect realizat la noi împotriva uitării propriei noastre istorii, tot aşa Ana Blandiana a devenit un reper incontestabil al luptei noastre pentru adevăr şi libertate.

    Premiul Sezonul cultural România-Franţa se acordă pianistei Alina Pavalache

    Alina Pavalache, pianistă solistă şi acompaniatoare de origine română, naturalizată în Franţa, este unul dintre cei mai activi promotori ai muzicii româneşti în spaţiul francez.

    Alina Pavalache este director artistic şi coordonator al Concursului Internaţional Georges Enesco, ajuns la ediţia a V-a, parte din Întâlnirile muzicale Georges Enesco de la Paris. Din 2014, organizează la Teşcani, în parteneriat cu Muzeul George Enescu’, cursuri de masterclass susţinute de mari personalităţi: Viorica Cortez, Leontina Văduva, Jean Philipe Lafont, cursuri cu specificitate pentru repertoriul românesc şi francez, realizând integrala lucrărilor pentru voce şi pian de George Enescu. A înfiinţat, la Bucureşti, la Colegiul Naţional George Enescu, prima academie a Şcolii Normale de Muzică Alfred Cortot din Paris, şcoală unde au cântat George Enescu, Dinu Lipatti şi alţi mari muzicieni români. Prin acest proiect unic, Şcoala Alfred Cortot acordă burse de studiu pentru tineri pianişti şi violonişti, în perioada 2018-2019 şi 2019-2020, ca o prelungire firească a ideii de colaborare permanentă între România şi Franţa în plan muzical.

    Premiul România europeană revine artistei Lia Perjovschi

    Lia Perjovschi deţine o incredibilă capacitate de a articula discursuri artistice care sparg graniţele convenţionalului. Artista lucrează cu arta fluid, ştiind, cu inteligenţă şi atenţie, să integreze o multitudine de alte discursuri ale lumii contemporane. Lia Perjovschi îşi transformă privitorii în martorii unei arte vii, o artă care nu se află nici în competiţie cu alte domenii, nici undeva sus într-o ierarhie imaginară. Din anii ’80 şi până în prezent, arta sa este cunoaştere, arhivă, este o artă organică. Pentru Lia Perjovschi, arta contemporană este un teritoriu fără ziduri, aşa cum cunoaşterea nu are margini. Cu tenacitate, Lia Perjovschi duce mai departe spiritul european al avangardelor, analizează şi cercetează continuu, menţinându-şi vii scepticismul, curiozitatea, spiritul critic şi cel de revoltă.

    A XIX-a ediţie a Galei Premiilor Radio România Cultural este un eveniment marca Radio România, produs de Radio România Cultural, în parteneriat cu Teatrul Odeon. Spectacolul va fi transmis în direct onair şi online de Radio România Cultural.

    Nominalizările pentru cele opt categorii de premii vor fi anunţate pe 4 martie.

    Invitaţiile la Gala Premiilor Radio România Cultural pot fi solicitate la tel: 021.303.1515

  • Rumänisches Künstlerpaar Lia und Dan Perjovschi mit wichtigem Preis geehrt

    Rumänisches Künstlerpaar Lia und Dan Perjovschi mit wichtigem Preis geehrt

    Ende März wurden die rumänischen Künstler Lia und Dan Perjovschi sowie der aus Israel stammende und in Deutschland lebende Dirigent Yoel Gamzou mit dem Princess Margriet Award ausgezeichnet. Seit 2008 vergibt die European Cultural Foundation (ECF) den Preis jährlich an wegweisende Künstler und Vordenker, die mit ihrer Arbeit Ma‎ßstäbe setzen und zeigen, wie Kultur einen wesentlichen Beitrag zu einem weltoffenen und demokratischen Europa leisten kann. Die Auszeichnung ist mit 25.000 Euro je Preisträger dotiert.



    Die Preisverleihung fand im Brüsseler Egg-Kulturzentrum statt — Gastgeberin war Kathrin Watson, Direktorin der European Cultural Foundation. Die Preisträger erhielten die Auszeichnung von Ihrer Königlichen Hoheit, der Prinzessin Margriet der Niederlande. Die Eröffnungsrede hielt Ihre Königliche Hoheit, die Prinzessin Laurentien der Niederlande, in Anwesenheit der belgischen Königin Astrid.



    Die diesjährigen Preisträger zwingen uns dazu, einen kritischen Blick auf unsere Vergangenheit und unsere Zukunft zu werfen (…). So bewegen sie uns und fordern sie uns heraus, einen neuen Satz an Parametern, eine neue Gedankenkarte zu zeichnen, in Richtung eines offeneren, demokratischeren und umfassenderen Europa“, so die Prinzessin Laurentien in ihrer Eröffnungsrede. Was bedeutete der Preis aber für den Künstler Dan Perjovschi?



    Es ist eine europäische Anerkennung unserer Tätigkeit zu Hause, in Rumänien. Au‎ßer dem individuellen Wert, dem von mir und Lia, belohnt der Preis unsere gemeinsame Arbeit, das ist nicht unbedingt eine rein künstlerische Tätigkeit, sondern die Vermittlung der Kunst. Meine Ehefrau Lia hat eine Debatten-Plattform gegründet, das Archiv zeitgenössischer Kunst. Und in der Begründung der Preisverleihung steht auch dieser Aspekt, der an den sozialen Impakt erinnert sowie an die Art und Weise, in der die Welt und Europa wahrgenommen werden. Unsere Entscheidung, in Rumänien zu bleiben, stellt einen weiteren, wesentlichen Aspekt dar. Also haben wir einen Preis von den Niederländern erhalten, weil wir in Rumänien geblieben sind; diese Wahl wurde zu einem Zeitpunkt getroffen, an dem die meisten guten und sehr guten Künstler in die gro‎ßen Hauptstädte Europas ziehen.“



    Dan Perjovschi erachtet sich wegen seiner Kunst als ein Ausgegrenzter. Er glaubt aber gleichzeitig, dass seine Position und die von Lia Perjovschi einem Statement gleichzusetzen sei. Das bedeutet, dass man darauf achten muss, in welchem Zusammenhang man sich ausdrückt und nicht zuletzt wem man kostenlose T-Shirts schenkt, scherzt Perjovschi. Zum Beispiel sei vor 10 Jahren das Museum für Zeitgenössische Kunst in einem Flügel des von Ceauşescu in Auftrag gegebenen Hauses des Volkes gegründet worden, dem heutigen Parlamentspalast. Dan und Lia Perjovschi lehnten von daher jede Zusammenarbeit mit der Institution ab.



    Wenn er über seine Zeichnungen spricht, beschreibt Dan Perjovschi die frühen Werke als poetischer, als raffinierter. Die Geschichte mit den Bergarbeiter-Einfällen, mit der Amtszeit von Ion Iliescu, dem Irakkrieg habe die Werke verändert oder — genauer gesagt — vereinfacht, so der Künstler selbst.



    Meine Kunst sieht wie Karikatur aus — ist es aber nicht! Wenn man eine Karikatur und ein Gemälde nebeneinander stellt, meinen die Betrachter, nur das Gemälde sei Kunst — so heben es die Leute eben mitbekommen, so sind sie es gewöhnt. Ich sage aber, da‎ß dies einfach nicht stimmt, jede Form des Ausdrucks kann zu künstlerischer Kommunikation werden, und kann eine ästhetische oder eine politische Botschaft enthalten. Es kommt darauf an, wie man seine Botschaft formuliert. Meine Ehefrau, Lia, geht damit ähnlich vor. Sie schafft eine Art Einrichtungen“ oder Institutionen“ im Ausstellungsraum. Diese Institutionen“ sind nicht immer künstlerisch oder kunstbedingt — manche stehen in Verbindung mit der Wissenschaft, andere mit der Kommunikation, es handelt sich um sehr interessante Demonstrationen. Ich könnte sagen, da‎ß wir einer Künstlergruppierung angehören, die die Welt auf den Kopf steleln möchte. Nichts sollte so bleiben, wie es bisher war. Das Museum sollte nicht länger der spezielle Raum sein, den wir nur Soontags und in unserer Sonntagskleidung betreten. Im Gegenteil — das Museum, der Raum der Kunst sollte eine Einrichtung sein, wo wir jedenTag hingehen sollten, die ein Teil unseres Lebens sein sollte.“



    Dan Perjovschi hat in den gro‎ßen Museen der Welt ganze Wände mit seinen Zeichnungen bedeckt — es sind Geschichten über die Welt, in der wir leben. Eine lange Freundschaft verbindet ihn auch mit der Zeitschrift 22“ — seit der Gründung dieser Zeitschrift hat er ununterbrochen Illustrationen dafür geschaffen. Alles ist Zeichnung, alles kann zur Zeichnung werden“, sagt der Künstler, der seine Ansichten auch dort zum Ausdruck bringen konnte, wo die Ausdrucksfreiheit eingeschränkt wird. Man kann sehr schnell Vorurteile gegen irgendeine Kultur äu‎ßern. Das interessiert mich aber nicht. Mich interessiert, gewisse Dinge zu verstehen. In den Arabischen Emiraten, wo ein Mann bis zu vier Ehefrauen haben kann, machte ich eine Zeichnung, in der ein in wei‎ß gekleideter Araber sagte: Give me five!“ Es gab auch andere ähnliche Erfahrungen. Dan Perjovschi erzählt:



    Ich war in Kuba, ich war in China. Ich war auch in Moskau, wo die Ausdrucksfreiheit stark eingeschränkt ist — es wird einem klipp und klar gesagt, da‎ß man alles kritisieren darf, aber nicht die Orthodoxe Kirche. Ich zeichnete in Ländern mit Problemen und ich versuchte, mit meinen Zeichnungen einen Raum zum Nachdenken zu schaffen. Was meine Zusammenarbeit mit der Zeitschrift 22“ angeht: Dort habe ich keine Zeit mit Politik vergeudet — ich habe damit Zeit gewonnen. 22“ ist für mich nicht blo‎ß eine Publikation, sondern eine Plattform. Es war wie eine Wanderausstellung, die in die Häuser der Menschen kam. Die Zeichnungen in der Zeitschrift 22“ sind für mich Zusammenfassungen gewisser Situationen, Zusammenfassungen von intelligenten Texten, die von sehr klugen Menschen geschrieben wurden. Meine Zeichnungen sind so konzipiert, um wichtige Ideen zu konzentrieren — und mit der Zeit wurden auch meine Zeichnungen etwas gescheiter. Meine Zeichnungen sollten wichtige Ideen kondensieren, die ich mir in der Welt der Politik aussuche und in die Welt der Kunst oder der Gesellschaft verpflanze. Auf diese Weise gehe ich auch vor, wenn ich eine Kunstinstallation auf irgendeine Wand in dieser Welt schaffe.“



    Kristine Stiles, Professorin an der Duke University, die in den letzten 20 Jahren mit dem Ehepaar Perjovschi eng zusammengearbeitet hat, sagte in ihrer Laudatio bei der Preisverleihung des Princess Margriet Award Folgendes:



    Lia und Dan Perjovschi sind international bekannt für ihre Originalität, ihre fast grausame Authentizität, ihre Integrität. Sie haben ihr Leben der Kunst und der Gesellschaft gewidmet. Lia und Dan Perjovschi sind die idealen Botschafter der europäischen Kultur, sie sind Weltbürger, die die Wahrnehmung der Kunst und ihrer Zwecke in der Gesellschaft geändert haben.“



    Audiobeitrag hören:




  • Lia et Dan Perjovschi, primés

    Lia et Dan Perjovschi, primés

    La Fondation Culturelle européenne a décerné fin mars le prix « La princesse Margriet » aux artistes roumains Lia et Dan Perjovschi et au chef d’orchestre d’origine israélienne établi en Allemagne, Yoel Gamzou. La cérémonie a été accueillie par le Centre culturel Egg de Bruxelles, avec comme amphitryon la directrice de la Fondation culturelle européenne.



    Les lauréats se sont vu remettre le prix par Son Altesse Royale la princesse Margriet des Pays Bas. Le discours d’ouverture a été prononcé par Son Altesse Royale la Princesse Laurentien des Pays Bas, en présence de la Princesse Astrid de Belgique. « Les lauréats de cette année nous obligent de porter un regard critique aussi bien sur le passé que sur l’avenir », «Ainsi nous amènent-ils et nous lancent-ils le défi de nous définir de nouveaux paramètres et de nous dessiner une nouvelle carte mentale vers une Europe plus ouverte, plus démocratique et plus élargie », a déclaré Son Altesse Royale la Princesse Laurentien dans son discours d’ouverture.



    Dan Perjovschi: «C’est la reconnaissance européenne d’une activité que nous avons déroulée chez nous, en Roumanie. Ce prix récompense non seulement notre valeur individuelle — celle de Lia et la mienne – mais aussi notre travail commun — une activité qui concerne plutôt la communication par l’art que l’art lui-même. Mon épouse, Lia, a créé une plate-forme de débats appelée «Archives de l’art contemporain». Cet aspect est d’ailleurs mentionné dans la motivation du prix, qui rappelle l’impact social de l’art et la manière dont l’art et notre activité peuvent influencer la manière dont la monde et l’Europe sont perçus. Notre décision de ne pas quitter la Roumanie est un autre aspect essentiel. Nous avons en fait reçu un prix néerlandais pour être restés au pays, alors que la plupart des bons et très bons artistes s’établissent dans les grandes capitales européennes .»



    De par son art, Dan Perjovschi se considère comme un marginal. Toutefois, il estime que tant pour lui que pour son épouse Lia, il s’agit d’une sorte de « déclaration », de « statement ». Ce qui veut dire qu’il faut faire attention à l’espace et au contexte dans lequel on s’exprime et non pas en dernier lieu à qui on confectionne des t-shirts gratuits, comme Dan aime plaisanter. Par exemple, il y a 10 ans, Dan et Lia Perjovschi ont refusé toute collaboration avec le Musée national d’art contemporain. Et ce parce que le Musée avait été aménagé dans le siège de la Maison du Peuple, un édifice érigé sur l’ordre de l’ancien dictateur communiste Nicolae Ceausescu.



    Poétiques, élaborés et raffinés au début, les dessins ont changé pour devenir plus simples, et ce à cause de l’historie, avec les descentes des mineurs, l’époque où Ion Iliescu a été président ou encore la guerre en Irak, estime Dan Perjovschi en se référant à ses créations : «Je pratique un langage artistique marginal, une sorte de dessin qui ressemble à la caricature, mais ne l’est pas. Généralement, quand on met côte à côte une peinture et une caricature, les gens diront que seule la peinture est de l’art, parce qu’ils ont été éduqués ainsi. Or, moi je dis qu’ils se trompent, que tout élément peut permettre une communication artistique et devenir porteur d’un message esthétique ou politique. Cela dépend de la manière dont on s’y prend. Et ma femme, Lia, fait la même chose. Dans les salles d’exposition, elle crée une sorte d’ « institutions » temporaires. Or, ces institutions ne sont pas nécessairement artistiques. Certaines sont liées à la science, d’autres à la communication, ce sont des démonstrations très intéressantes. Je dirais que nous appartenons à une catégorie d’artistes qui souhaitent renverser les choses, les faire d’une autre façon, transformer le monde des musées. Nous souhaitons que le musée cesse d’être cet espace que nous visitons le dimanche, après avoir pris soin de mettre nos plus beaux habits. Le musée, le territoire artistique doivent, au contraire, être un espace que nous visitons chaque jour et qui fait partie de notre quotidien, de notre existence.»



    Dan Perjovschi a dessiné dans les grands musées de la planète, en recouvrant leurs murs d’histoires sur le monde où nous vivons. Il entretient une longue amitié avec la Revue 22, avec laquelle il collabore depuis sa création. « Tout est dessin et tout peut être transformé en dessin » affirme l’artiste qui a réussi à s’exprimer aussi dans des endroits où la liberté d’expression se voit sanctionner.



    « N’importe quelle culture peut être aussitôt stigmatisée. Mais cet aspect ne m’intéresse pas. Ce qui m’intéresse c’est de comprendre des choses. Aux Emirats Arabes Unis, où les hommes peuvent avoir 4 épouses, j’ai fait un dessin où un Arabe s’exclamait « Give me five »! » raconte Dan Perjovschi qui évoque d’autres expériences similaires : «J’ai été à Cuba, j’ai été en Chine, je suis allé à Moscou, où des restrictions sont imposées à la liberté d’expression et où on vous dit ouvertement que vous pouvez tout critiquer, sauf l’Eglise orthodoxe. Je suis arrivé dans des espaces sensibles, pourtant j’y ai dessiné de façon à créer un espace de réflexion. En ce qui concerne ma collaboration avec la revue « 22 », je peux dire que je n’ai pas gaspillé mon temps en m’occupant de politique — au contraire, c’était du temps gagné. Pour moi, « 22 » n’est pas une publication, c’est une plate-forme de débat. Cela a été comme une exposition itinérante qui est entrée dans les maisons des gens. Les dessins que j’y ai publiés sont comme des résumés de certaines situations, de certains articles très intelligents, écrits par des gens éveillés. Et mes dessins se proposent de condenser des idées importantes, que j’ai puisées au domaine politique, pour les transférer dans le domaine artistique ou social. C’est d’ailleurs ce que je fais lorsque je réalise une installation sur les murs, n’importe où dans le monde. »



    Kristine Stiles, professeure à Duke University, a collaboré avec les époux Perjovschi pendant ces 20 dernières années. Ecoutons ce qu’elle a déclaré dans son discours laudatif, lors de la remise du prix « Princesse Margriet » : « Reconnus sur le plan international pour leur originalité, authenticité féroce, dignité, intégrité ainsi que pour avoir mis leur vie au service de l’art et de la société, Lia et Dan Perjovschi sont devenus les ambassadeurs idéaux de la culture européenne, des citoyens du monde qui ont changé la manière dont le but de l’art est perçu dans la société ». (trad. : Dominique, Alexandra Pop)