Tag: Liban

  • Un an

    Un an

    S-umplu un an di cându aproapea ună sută di oamiñi, israelieañi, suntu țănuț ostatiţ tru Gaza, tru zona palestiniană autonomă. Fură 250, arăkiţ tu lăhtăroasa dzuuă di 7 di sumedru a anlui ţi tricu. Atumţea, cama, di 1.200 di israelieañi fură vătămaţ tru aţea tră nipistipseari şi babageană atacă nkisită di organizația Hamas, cari cumănduseaşti cumata Gaza. După ndauă dzăli tru cari morțăllii fură plămţă și ngrupaţ, Israelu nkisi ună babageană atacă militară tru Gaza.

     

    Catandisea s’asparsi cabaia multu, di s’agiumsi la un numiru multu mari di victimi umineşti, nai cama mulţă ţivilli ditu Gaza vătămaţ tru atacuri armati şi maxus tru bombardamenti. Nilli di racheti artizanali ică profesionisti fură aminati ditu Gaza tru spațlu israelian, dupu dalga di ţivilli ică militanță Hamas cari lu-avea aputrusită Israelu și avea vătămată tinirlli di la un conţertu ică oamiñi di arada cari eara acăţaţ cu bănaticlu di cathi dzuuă tru localitățli ţi suntu aproapea di sinuru.

     

    Tru şcurtu kiro, Israelu u prilo inițiativa și nkisi contra-ataca. Unăoară cu ahurhearea a polimlui, menga ţi u spunu autoritățli ti silighearea ntrăoară a aţiloru 250 di ostatiţ israelieañi arăchiț di Hamas tricu tru planuri tut ma ñiţ, neise tutu ma pţănu di amprotusa. S-feaţiră eliberări păzărăpsiti, fură eliberaț di armată ică fură aflati cufumăli la aproapea giumitati ditu elli. Alanţă, tut giumitati, armasiră tru locărli nicănăscuti a deapoa ari căbilea că giumitati di elli s’nu hibă tu bană.
    Polimlu s-teasi ca ună flamă tu mplină veară. Născănţă ghiuşbilea ş-aduc aminti di alumtili ţi s’duc ninti tru Gaza, alțălli mutrescu pi hartă ta s’akicăsească cama multu. Tru aestu conflictu, Israelu alumtă pi șapti fronturi și s’pari că u ari ma largu inițiativa. Ditu sud fu atacat di aribelii Houthi cari amină racheti tru Israelu ţi easti multu alargu di nordul a Yemenlui iu suntu aesţă aribelli. Tu nordu, tru un stat aspartu cabaia multu di nibitisitlu conflictu israelo-palestinian și di pareili armătusiti sponsorizati di Iran, polimlu năpoi s’apreasi cu multă iruşi. Iranlu avu şi elu unu bairu di catandisi dramatiţi.

     

    Prota ş-prota, liderlu Hamas fu vătămat cu ună atacă di excepție, chirurgicalu nkisită di israelieañi. Eara dusu Iran, tra s’llia parti la arădzli di ngrupari a prezidentului iranian, kiru tru un accidentu di elicopteru. Escaladarea vini iruşi și tuț combatanțălli suntu mintiţ. După dauă operațiuni spectaculoasi, ca ditu filmu di acțiuni, cându plăscăniră pagerele și deapoa stațiili di emisie-recepție. Neise easti limbidu ti aflari cari easti pi lista di colaboratori a Hezbollahului.

     

    Tru aestu kiro, Israelul nă hăbăriseaşti că llia parti la polimi dusi pi nauă fronturi, cu acțiuni mplini di curayiu și mplini di imaghinație. Imaghinea ghenerală easti aţea a unlui David ţi alumtă cu Goliatlu ţi lu anvărligheadză ama pi cari lu azvindzi până tu soni. Opozanțălli a statlui evreu canda suntu cu xiki di inițiativă și caftă dănăsearea a conflictului. Nilli di oamiñi mor, pi câmpul di alumtă ică tru bombardamenti.

     

    Dupu un an di la lăhtăroasa atacă ditu 7 di sumedru 2023, catandisea easti apocaliptică și pțăñi nica ş-aducu aminti di ostatiţ, protili victimi a aluştui conflictu complexu, agărşiţ tru condițiile multu greali a hăpsanillei tru mâñili a inamiclui palestinian. Zori easti să s’veadă vără cearei di irini. Polimlu ahurhitu ditu sudlu a Libanlui nu agiută ici vără turlie ti silighearea-a ostatiţlor ditu Gaza, cari nu s’vedu la comemorarea a dzuuăllei di 7 di sumedru 2023, cându soţlli şi aţelli ditu soia a lor fură tufikisiţ tru ună căniyi preşcavă di oamiñi, andicra di alţă oamiñi.

     

    Ună acțiune speţială vrea s’hibă cu hăiri tră curmarea a planurloru teroristi tră 7 di sumedru 2023. Polimlu gheneralizat di ma amănatu putea s’hibă alăxitu și el cu idyili anămusiti acțiuni speţiale israelieani, cari să-lli aducă acasă israelieañilli cari și tora suntu țănuț tru hăpsani di Hamas. Tricu un an și, tru Orientul di Mesi, maş minduerli di escaladari lăhtăroasă a polimlui s’băgară tu practico.

    Autoru: Marius Tiţa
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024

    Andrupâmintu ghirman ti aprukearea ali României la Schengen pi cali terestrâ
    Aprukearea cât cama ayoñia ali Românie la spaţiul Schengen pi cali terestrâ va s-ducâ la asiguripsearea a criștearillei a alâxerlor icunumiți, dzâsi, luni, București, protlu-ministru a landului Baden-Württemberg, Winfried Kretschmann, ți fu aprukeat di prezidentul Klaus Iohannis. Moabețlli s-feațirâ ti criștearea a lucurlui deadun tu domeniili icunumic, politic, suțial, baș educaţional, prit tindearea a proiectilor di sucțes mutrindalui educaţia profesionalâ dualâ. Simnarâ dauâ declarații di lucru deadun – anamisa di Executivlu di Bucureşti ş-ațel a landului federal ghirman, dimi anamisa di ministerili di nuntru. Dit landurli ghirmani, Baden-Württemberg easti protlu partener cumerțial ali Românie, cu un volum a alâxerlor cumerțiali ți tricu an di livellu di 8,32 miliardi di evradz, di 12 ori ma mări di cumu eara aoa ș-11 di añi. Ufițiallu ghirman s-adună ș-cu premierlu Marcel Ciolacu. Aestu âlli dzâsi că va ta s-ahurheascâ cușia andamusili ali comisie mixtâ guvernamentalâ, ta s-poatâ tuti năili proiecti identificati tu dumenii di sinfer comun cata cum icunumia, energhia, vigllearea a mediului, culturâ, emburlâki di nuntru, agricultura, educaţia şi, nu nai tu soni, sânâtatea s-poatâ s-hibâ bâgati ntroarâ tu practikie.

    Summitlu a diasporâllei
    100 di româñi dit diasporâ, ți yinșirâ tu migdani tu turlii-turlii di dumenii di activitati, cata cum antreprenoriat, management, sânâtati, artâ, ştiinţâ i sportu, furâ ahârdzâț cu nișeni tu arada ali 9-a ediţie a summitului RePatriot, ți s-feați, gioi, la Pâlatea a Parlamentului di București. România easti tora unâ dit nai ma siyurli vâsilii dit Evropa şi s-adarâ investiţii tu tuti dumeniili, iara aesti lucri furâ scoasi tu migdani la summitlu ali diasporâ. Miliunili di țetăţeñi ți fudzirâ ditu vâsilie tu aeșțâ 35 di añi di ma nâpoi lipseaști s-hibâ angâsâiț s-toarnâ, dzâsirâ tuț reprezentanţâlli a autorităţlor ți loarâ parti parti la evenimentu.

    Cându va s-poatâ câlâtorlli româñi s-urdinâ fârâ vizi tu SUA
    Româñilli va s-poatâ s-urdinâ fârâ vizi tu Statili Uniti, nai ma siyura, di anlu ți yini. Ambasadorlu ali Românie tu SUA, Andrei Muraru (track): “S-bitisi anlu fiscal tu Statili Uniti, iara ațea ditu soni condiţie ți România u avea nica te-a umpleari fu ș-ea adratâ. Siyura, aştiptăm unâ confirmari di la partenerlli americañi tu kirolu ți yini, ama evaluarea a noastâ, ți s-thimilliuseaști pi numirlu di aplicaţii ti vizi di estan, cata cum ș-pi trendul vârtos discriscâtor dit aeșțâ añi ditu soni, easti că România dipusi sum proțentul di 3% ali ratâ di niaprukeari. Scutearea a vizilor ti Statili Uniti easti nai ma buna pricunușteari ali unâ solidaritati fârâ turnari anamisa di româñi ş-americañi.” România ari nica jgllioati mări te-adrari, tu meșlli ți yinu, ta s-hibâ dealihea irbapi s-hibâ aleaptâ s-llia parti la Programlu Visa Waiver, feați tâmbihi, ama, ambasadorlu a Statilor Uniti Bucureşti, Kathleen Kavalec. Ea dzâsi nica că tu toamna aesta va s-facâ ma multi moabeț anamisa di dauli chivernisi tu ți mutreaști aprukearea ali Românie la un singir di misuri di securitati ti cari zburârâ ma ninti.

    Cilimeañi pliguiț tu Cumata Gaza yitripsiț tu spitali dit Românie

    Xeñilli fug dit Liban, anda Israelul aminâ ma vârtos cu topi pisti capitala Beirut. Cu unâ aeronavâ a Ministerlui român ali Apârari Naționalâ furâ scoși ș-ândauâ dzăț di româñi. Pi di altâ parti, tut tu ahurhita a stâmânâllei, optu cilimeañi pliguiț tu Cumata Gaza ș-ațelli 24 di oamiñi, sói a loru, furâ duși București, tut cu unâ aeronavâ a Ministerlui român ali Apârari Naționalâ, ta s-lâ si da tratamentu medical tu spitalili dit Românie. Bucureștiul âlli andrupaști di itia că Organizaţia Mondialâ a Sânâtatillei câftă s-facâ unâ asistenţâ internaţional, prit Mecanismul Evropean di Viglleari Țivilâ. “Gairețli a noasti di andrupari suntu diplusiti pritu călliuri diplomatiți ti fâțeari diznău a securitatillei, simnarea ali unâ akicâseari di dânâseari a foclui şi silighearea a tâtâlor ostatiților”, dzâsi premierlu român, ți lo parti la acţiunea di andrupari, deadun cu ministerlu a emburlâkillei di nafoarâ, Luminiţa Odobescu ş-di secretarlu di stat tu MAI, şeflu DSU, Raed Arafat.

    Mugur Isărescu fu aleptu diznău guvernator ali Bancâ Naţionalâ
    Guvernatorlu ali Bancâ Naţionalâ, Mugur Isărescu fu aleptu diznău di Parlamentu ti nica un mandat di 5 añi. El easti șeflu di bancâ ți șidzu nai ma multu tu ahtari thesi, nica ditu 1990, cu unâ șcurtâ dânâseari, di 1 an, tu kirolu anda fu premier. Tu cumândârsearea executivâ ali Bancâ Țentralâ, votatâ di Parlamentu, ari nica Leonardo Badea, protu-vițeguvernator, Florin Georgescu şi Cosmin Marinescu, vițeguvernatori. Furâ aprukeati di Parlamentu şi mandatili a niscântor membri tu Consiliul di Administraţie ali Autoritati di Supraviglleari Finanțiarâ ş-a Consiliului Naţional a Audiovizualului. Tutnâoarâ, furâ aprukeati câftărli a șeflui a statlui tu ți mutreaști dizvârtearea pi teritoriul naţional a niscântor misiuni di asistenţâ di securitati NATO ti Ucraina ş-ti andridzeari tu dumenea maritimâ a personalului ucrainean.

    Autor: Corina Cristea
    Apriduțearea: Tașcu Lala