Tag: LIBE

  • Actul european privind libertatea presei

    Actul european privind libertatea presei

    Actul european privind libertatea presei a fost adoptat recent de
    Parlamentul European și urmează să devină legislație comunitară după ce
    primește și aprobarea Consiliului Uniunii Europene. Prin acest document,
    Parlamentul European dorește să oblige statele membre să asigure pluralitatea
    și independența mass-media în fața interferențelor politice, economice sau
    private.


    Actul european privind libertatea presei interzice orice formă de
    ingerință în deciziile editoriale și îi protejează pe jurnaliști de presiunile
    externe, cum ar fi obligarea acestora de a-și dezvălui sursele, accesarea
    conținutului criptat de pe dispozitivele lor sau spionarea lor cu tehnologie
    specifică.

    Jurnaliștii sunt începând de astăzi cu un pas mai aproape de un
    cadru de lucru mai sigur, care să le garanteze independența, siguranța și
    protecția surselor
    spune Ramona Strugariu, raportoare a Parlamentului European
    pentru Comisia LIBE (Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri
    interne) pentru acest regulament.


    Ramona Strugariu (Renew Europe) consideră că Actul
    european privind libertatea presei este un text puternic, care garantează independența
    editorială, descurajează imixtiunile politice, tentativele de hărțuire și de
    intimidare, precum și folosirea programelor de spionaj împotriva oamenilor din
    presă.


    Ramona Strugariu: Actul european pentru libertatea media nu s-a născut din
    dorința de a vedea dacă putem legifera pe orice subiect, oriunde. Ci s-a născut
    din nevoia de a proteja cel mai important, dar și cel mai fragil pilon al
    oricărei democrații, presa liberă. Și nu este despre a reglementa presa, ci
    despre a crea cel mai sigur cadru pentru libertatea presei și pentru
    profesioniștii din domeniu. De ce? Pentru că în ciuda tuturor garanțiilor
    legale, vedem în continuare multe abuzuri împotriva jurnaliștilor independenți
    și a profesioniștilor mass-media.

    Emilia Șercan din țara mea este doar un
    exemplu de jurnalistă puternică, care a rămas în picioare, în timp ce a simțit
    ce înseamnă presiunea și hărțuirea. La fel ca ea sunt sute de alți jurnaliști.
    Prin acest Act, Emilia și cei ca ea, care luptă pentru adevăr, au un aliat în
    plus. Un aliat care le protejează sursele -deoarece unii jurnaliști ar prefera
    mai degrabă să moară decât să-și dezvăluie sursele, un aliat care le protejează
    libertatea editorială, care le asigură transparența, care le permite să-și facă
    treaba fără a simți frica presiunii, amenințării sau interferențelor politice.


    Noua propunere legislativă dorește să înființeze Comisia Europeană pentru
    Servicii Media, un nou organism care să fie independent de Comisia Europeană,
    atât legal, cât și funcțional. Comisia Europeană pentru Servicii Media va fi
    formată din autoritățile naționale în domeniu și ar trebui să lucreze și cu
    ajutorul unui grup de experți independent, care să reprezinte mass-media și
    societatea civilă.



  • Poziția Parlamentului European pentru Legea privind Inteligența Artificială

    Poziția Parlamentului European pentru Legea privind Inteligența Artificială

    Legea privind Inteligența Artificială a fost adoptată recent
    cu o mare majoritate de către comisiile IMCO și LIBE. Acest lucru reprezintă un
    pas în plus pentru o legislație emblematică, care va stabili regulile
    pentru viitorul digital și, foarte probabil, va reverbera în întreaga lume, în
    diferite regimuri de reglementare, modelând dezvoltarea tehnologiei într-o
    direcție care este centrată pe om și care-i permite, totodată, să își atingă
    potențialul. Textul Parlamentului reprezintă o îmbunătățire semnificativă față
    de propunerea Comisiei.

    Propunerea
    votată arată foarte clar cât de rapid se mișcă dezvoltarea IA și cât de
    important este să existe reguli care să ghideze dezvoltarea acestei tehnologii
    în direcția corectă și conformă cu valorile noastre europene
    , a declarat
    europarlamentarul Dragoș Tudorache.




    În mod clar, este o zi importantă. Am început
    literalmente acum un an să primim cele peste 3000 de amendamente la Legea
    privind Inteligența Artificială. Cred că acest lucru este o dovadă clară cât de
    important este acest text, cât de important a devenit pentru fiecare grup
    politic. Cred că munca pe care am făcut-o în acest ultim an a arătat că că suntem
    capabili să negociem și să facem concesii între colegi și partide. Când am văzut
    pentru prima data amendamentele la unele articole, ne-am gândit că este
    aproape imposibil să plasma pătratul în cerc. Aș vrea să le mulțumesc tuturor
    raportorilor din umbră și echipelor lor pentru înțelepciunea și voința de a
    ajunge la varinata finală. Faptul că societățile noastre se așteaptă să facem
    ceva cu privire la inteligența artificială și impactul pe care îl are asupra
    vieților lor, cred că este o subestimare.




    O primă definiție legală a
    inteligenței artificiale (IA), este rezultatul cooperării cu OCDE și este
    aliniată la nivel internațional. Un control sporit asupra sistemelor IA generative care creează text,
    imagini, sunete sau videoclipuri realiste, fără a împiedica dezvoltarea
    acestora. Astfel de sisteme trebuie să informeze utilizatorii că li se prezintă
    rezultatul unui IA, trebuie să aibă garanții împotriva generării de conținut
    care este ilegal în Uniune și trebuie să sintetizeze și să dezvăluie utilizarea
    materialelor protejate prin drepturi de autor în cadrul formării lor.




  • Directiva europeană anti-SLAPP

    Directiva europeană anti-SLAPP

    Cum practicile
    SLAPP (strategic law suits against public participation/acțiuni strategice în
    justiție împotriva mobilizării publice) sunt în creștere în UE, Comisia
    Europeană a propus o directivă care are drept scop combaterea acestor abuzuri.
    Respectiva propunere legislativă urmărește să descurajeze procesele strategice
    împotriva participării publice, adică orice formă de intimidare a jurnaliștilor
    și a societății civile prin intermediul unor acțiuni nejustificate în instanță,
    de multe ori costisitoare și de lungă durată. Numai în 2021, peste 300 de
    alerte de raportare a practicilor SLAPP au fost transmise de organizațiile
    partenere ale Consiliului Europei, acțiunile strategice în justiție împotriva
    mobilizării publice existând în mai multe state membre, ca Ungaria, Croația,
    Polonia, Slovacia, Franța, Germania, Malta sau Estonia.


    Raportoare a
    Parlamentului European din partea Comisiei pentru libertăți civile, justiție și
    afaceri interne LIBEprivind Directiva
    europeană anti-SLAPP, Ramona Strugariu a propus și susținut ideea introducerii
    unor mecanisme obiective și funcționale prin care instanțele să poată respinge
    de la început astfel de procese abuzive, folosite împotriva persoanelor
    implicate în protejarea interesului public.

    Propunerea
    Comisiei de Directivă anti-SLAPP este un excelent punct de plecare în
    activitatea noastră împotriva acestor practici. Proiectul pe care îl prezint
    comisiei LIBE urmărește să fie și mai ambițios decât propunerea Comisiei și să
    extindă aplicarea garanțiilor privind practicile SLAPP pe cât posibil, în
    condițiile constrângerilor de competență pe care le avem la nivelul UE. Opinia
    pe care o prezint își propune să lărgească definiția participării publice,
    astfel încât să se extindă la exercitarea drepturilor, înțelegând prin aceasta libertatea
    academică, libertatea de asociere și de întrunire împreună cu libertatea de
    exprimare și de informare. În plus, sfera de interes vizată în scopul
    participării publice ar trebui să includă problema libertății si pluralismului
    presei, deoarece legătura dintre jurnaliști și astfel de practici este
    incontestabilă. Una dintre principalele probleme pentru care Opinia LIBE
    propune o modificare a proiectului Comisiei este eliminarea dihotomiei
    utilizate între cererile nefondate și abuzive. Un mecanism de respingere
    timpurie a proceselor ar trebui să fie disponibil pentru toate victimele SLAPP,
    fără discriminare, iar instanțele au nevoie de o procedură adecvată pentru a
    putea lua astfel de decizii. Prin
    urmare, dorim să oferim instanțelor posibilitatea de a respinge cererile
    abuzive de SLAAP atunci când abuzul este într-adevăr foarte clar și în cazul în
    care scopul cererii nu este de a afirma, justifica sau exercita un drept.


  • Inteligența artificială în era digitală

    Inteligența artificială în era digitală

    Textul, adoptat cu 495 de voturi pentru, 34 împotrivă și 102 abținteri, afirmă că dezbaterea publică privind utilizarea inteligenței artificiale (IA) ar trebui să se concentreze asupra potențialului enorm al tehnologiei de a completa forța de muncă umană.

    Margrethe VESTAGER, vicepreședinte al Comisiei Europene: Prin acest efort UE este un pionier practic. Suntem primii care ne-am asumat acest efort, această sarcină de a emite acest cadru legilsativ cuprinzător, menit să promoveze încrederea într-o tehnologie foarte promițătoare. Ideea e că promovarea unei inteligențe artificiale de încredere este un efort global. Nu e un lucru care se poate face doar în Europa. De aceea, trebuie să completăm munca noastră legislativă cu o agenda extrenă amibițioasă.

    Peste tot unde ne ducem trebuie să influențăm standardele globale, astfel încât ele să reflecte valorile democratice. Să luptăm pentru asta însemnă să luptăm pentru democrație. Asta am făcut în câteva forumuri international cum ar fi: OECD sau UNESCO, și acum continuăm bilateral cu parteneri care gândesc ca noi, de exemplu prin intermediul cooperării comerciale și tehnologice cu SUA.

    Inteligența artificială nu e despre tehnologie, e despre politică. Modul în care abordăm tehnologia reflectă viziunea noastră despre dezvoltarea societății. Ce fel de societate vrem să creăm: societate mai inclusivă în care oamenii sunt văzuți și auziți și ascultați și luați în seamă și în care putem să avem libertatea de a nu fi discriminați sau de a fi sub supraveghere în viața noastră, la locul de muncă etc.

    Cred că e un punct de plecare foarte promițător pentru următorul capitol al procedurii noastre legilsative, dar de asemenea, pentru evalurea noastră în acest efort global, efortul nostru de a fi creatorii siguri și în care putem avea încredere .

    Raportul va contribui la viitoarea activitate parlamentară privind IA, în special la Legea privind IA, care este discutată în prezent în Comisia pentru piața internă și consumatori (IMCO) și în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE).



  • Румунка лідирує у відборі на посаду європейського Генпрокурора

    Румунка лідирує у відборі на посаду європейського Генпрокурора


    Улітку минулого року Лаура Кодруца Кьовеші була звільнена з посади
    головного прокурора Національної антикорупційної дирекції. Президент Клаус Йоханніс був змушений відкликати її з посади після рішення Конституційного Суду, що позбавляло його
    права не бути згодним із пропозицією міністра юстиції Тудорела Тоадера про відкликання Кьовеші з посади головного антикорупційного прокурора.

    Спершу глава держави
    відхилив пропозицію міністра як необґрунтовану, що підтвердила і Вища рада
    магістратури, чий висновок, однак, має консультативний характер. Тепер, прокурор Кьовеші,
    чию діяльність на чолі антикорупційної прокуратури весь час хвалила Єврокомісія у своїх звітах на тему правосуддя в
    Румунії, претендує на посаду генпрокурора
    Європейської прокуратури. Це черговий доказ того, що ніхто не є пророком у
    своїй країні. Кьовеші отримала найбільшу кількість голосів після слухань у
    Комітеті з громадянських свобод (LIBE) законодавчого органу ЄС.

    Кодруца Кьовеші відмітила, що голосування – це не лише її особиста
    перемога: «Це голосування не просто за мене, це голосування за всю румунську
    систему правосуддя. Це голосування за всіх громадян Румунії, які підтримали
    боротьбу з корупцією та виступили за верховенство права в останні роки. Це
    голосування за всіх прокурорів та суддів у Європі, які працюють під тиском. Я
    не отримала підтримки уряду Бухаресту, я її не просила, не чекала на неї й не
    чекаю».



    Жоден серйозний аналітик й не підозрював, що Кьовеші наївно розраховує на підтримку з боку влади, яка не
    тільки заперечує її заслуги, але й звинувачує в організації зловживань
    антикорупційної прокуратури. Голосування «проти Кьовеші» європарламентарів з
    боку Соціал-демократичної партії та Альянсу лібералів та демократів з боку
    лівих сил Бухаресту є доказом цього. Сенатор від Соціал-демократів Клаудіу Манда зазначив, що його політсила виступила проти призначення
    Лаури Кодруци Кьовеші на посаду керівника Європейської прокуратури, оскільки
    вони знають, які саме зловживання вона скоїла, керуючи Національною
    антикорупційною дирекцією. Це прекрасний приклад, як Європейський
    парламент підходить до цього питання, причому повчаючи нас, що політичний
    фактор не повинен втручатися в судову систему. Європарламент ідеально демонструє,
    як в цей вибір втручається політика, – сказав, у свою чергу, лідер
    Альянсу лібералів та демократів Келін Попеску Терічану.



    Натомість, опозиційна Націонал-ліберальна партія
    вважає, що це голосування було перемогою країни в Європейському Парламенті,
    тоді як в Союзі «Рятуйте Румунію» назвали це, ще одним ляпасом для більшості
    соціал-демократів та Альянсу лібералів та демократів від європейських партнерів.
    Далі очікується політичне рішення на рівні Ради Європейського Союзу та
    голосування в Європарламенті. Європейська прокуратура, яка, як очікується,
    запрацює у 2020 році, буде незалежним бюро, в підслідності якого буде
    розслідування, та передача до суду справ щодо злочинів пов’язаних із
    розкраданням бюджету ЄС, таких як шахрайство, корупція або транскордонне шахрайство
    на суми в понад 10 мільйонів євро. Прокуратура ЄС матиме штаб-квартиру в
    Люксембурзі й буде
    складатися з головного прокурора і колегії прокурорів з усіх країн-учасниць. Головний
    прокурор Європейської прокуратури матиме семирічний мандат.

  • O româncă, favorită pentru şefia Parchetului European

    O româncă, favorită pentru şefia Parchetului European

    În
    vara anului trecut, Laura Codruţa Kovesi părăsea funcţia de procuror şef al
    Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Preşedintele Klaus Iohannis a fost nevoit s-o
    revoce ca urmare a unei decizii a Curţii Constituţionale ce-i amputa dreptul de
    a se opune propunerii de revocare venite dinspre ministrul Justiţiei, Tudorel
    Toader. În primă instanţă, şeful statului respinsese ca nefondată cererea
    ministrului, diagnostic confirmat şi de CSM, al cărui aviz este, însă, doar
    consultativ. Acum, procurorul Koveşi, a cărei activitate în fruntea DNA a fost
    lăudată constant în rapoartele pe justiţie ale Comisiei Europene, este favorită
    să preia conducerea viitorului Parchet European. Încă o dovadă că nimeni nu e
    profet în propria ţară. Ea a obţinut cele mai multe voturi în urma audierilor
    din Comisia de libertăţi civile (LIBE) a legislativului comunitar.


    Codruţa
    Kovesi spune că votul nu este doar o victorie personală: Acest vot nu este doar pentru
    mine, acest vot este pentru tot sistemul de justiţie român. Acest vot este
    pentru toţi cetăţenii din România care în ultimii ani au susţinut lupta cu
    corupţia şi statul de drept. Este un vot pentru toţi procurorii şi judecătorii
    din Europa care lucrează sub presiune. Nu am avut sprijinul guvernului de la
    Bucureşti, nici nu l-am cerut, nici nu l-am aşteptat şi nici nu-l aştept.


    Niciun analist serios nu a suspectat-o pe Kovesi că ar fi fost atât de naivă
    încât să spere la susţinere din partea unei puteri care nu doar că-i neagă
    meritele, ci supralicitează şi o consideră campioana presupuselor abuzuri ale
    DNA. Votul împotrivă al europarlamentarilor PSD şi ALDE şi reacţiile puterii de
    stânga de la Bucureşti sunt edificatoare. Senatorul PSD Claudiu Manda a
    declarat că europarlamentarii social-democraţi au votat împotriva numirii
    Laurei Codruţa Kovesi la conducerea Parchetului European, deoarece aceştia ştiu
    ce abuzuri a făcut la DNA.


    Este o
    exemplificare perfectă care ne vine de la Parlamentul European, care este
    foarte generos să ne înveţe pe noi că în Justiţie nu trebuie să intervină
    factorul politic şi ne-a făcut astăzi o demonstraţie perfectă cum intervine
    factorul politic în această alegere,
    a declarat, la rândul său, liderul ALDE
    Călin Popescu Tăriceanu.


    În schimb, pentru PNL, de opoziţie, votul reprezintă o
    victorie a ţării în Parlamentul European, în vreme ce USR îl consideră o palmă
    pe care majoritatea PSD-ALDE o primeşte odată în plus şi de la partenerii
    europeni.


    Urmează o decizie politică, negociată de Consiliul UE şi Parlamentul
    European. Parchetul European, care se aşteaptă să fie operaţional în 2020, va
    fi un birou independent, însărcinat cu investigarea, urmărirea şi aducerea în
    faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda,
    corupţia sau frauda transfrontalieră cu TVA de peste 10 milioane de euro. Va
    avea sediul central în Luxembourg şi va fi compus dintr-un procuror şef şi un
    colegiu de procurori din toate ţările participante. Procurorul şef al Parchetului
    European va avea un mandat de 7 ani.

  • 27.02.2019 (mise à jour)

    27.02.2019 (mise à jour)

    LIBE – Des réactions diverses ont été enregistrées au sein de la classe politique de Bucarest après que l’ancienne cheffe du Parquet national anticorruption de Roumanie, Laura Codruţa Kövesi, a obtenu le plus de voix – 26 – de la part des membres de la Commission LIBE (Libertés civiles, justice et affaires intérieures) du Parlement européen pour les fonctions de procureur chef du Parquet européen. Elle est suivie par le Français Jean-François Bohnert avec 22 voix et par l’Allemand Andres Ritter, 1 voix. Le vote fait suite aux auditions de mardi des trois candidats dans les commissions réunies LIBE et CONT, la commission de contrôle budgétaire. Laura Codruţa Kövesi avait également obtenu le plus de voix à la Commission CONT. Le futur procureur chef du Parquet européen sera nommé suite à des négociations entre le Législatif communautaire et le Conseil qui, dans un premier temps, avait accordé plus de votes au candidat français. A Bucarest, l’opposition parlementaire a salué les deux victoires remarquables de Mme Kovesi, tout en accusant la coalition au pouvoir d’avoir orchestré une véritable campagne pour dénigrer la candidate roumaine. Pour leur part, le PSD et lALDE ont affirmé que le vote de la commission LIBE n’est qu’une preuve de l’immixtion du politique dans ce processus et que le vote des euro parlementaires roumains contre Laura Codruta Kovesi est une réplique aux abus que celle-ci a commis à l’époque où elle dirigeait le Parquet national anticorruption. Le Parquet européen sera un bureau indépendant chargé d’enquêter les infractions contre le budget de l’UE, de poursuivre et de renvoyer en justice les auteurs ; il traitera des affaires de fraude, de corruption ou de fraude transfrontalière de TVA. Le Bureau du Parquet public européen sera opérationnel avant la fin 2020.

    Finances – L’économie roumaine se confronte à de forts risques, avertit la Commission européenne, dans son rapport semestriel par pays. Dans un document paru mercredi, l’Exécutif communautaire affirme entre autres que l’ordonnance 114 du gouvernement, tout comme une loi adoptée par le Parlement et qui plafonne rétroactivement les taux d’intérêt des crédits hypothécaires risquent de porter atteinte au bon fonctionnement du secteur financier. Les risques qui menacent l’économie roumaine découlent aussi de la hausse du déficit de compte courant et de la majoration des coûts de la main d’œuvre, suite à l’augmentation du SMIC et des salaires dans la fonction publique. La Commission européenne tire également la sonnette d’alarme quant aux faibles performances dans les domaines de l’Education et de la Recherche.


    Fiscalité – Les représentants des banques de Roumanie ont rencontré mercredi le ministre des Finances, Eugen Teodorovici, afin de discuter de l’ordonnance d’urgence 114 relative à certaines mesures fiscales. L’acte réglementaire est contesté tant par l’opposition que par le milieu des affaires et il mécontente les banques parce qu’il introduit une taxe sur les actifs de ces institutions. Eugen Teodorovici a affirmé que le texte du décret d’urgence pourrait être modifié après des consultations avec les parties prenantes. L’ordonnance d’urgence 114 a un délai d’adoption tacite au Sénat le 1er mars ; elle sera par la suite envoyée à la Chambre des députés, qui est l’assemblée décisionnelle.

    Education – Le paquet législatif visant l’Education nationale sera élaboré d’ici le 31 mars, afin de pouvoir être soumis, par la suite, au débat public, a fait savoir le Ministère de l’Education dans un communiqué. La nouvelle intervient dans le contexte des protestations organisées mercredi par la Fédération des Syndicats de l’Education Spiru Haret. Les enseignants souhaitent que le paquet législatif concernant l’éducation soit finalisé jusqu’à la fin mars, selon l’accord entre les fédérations de l’enseignement et le gouvernement. Parmi les revendications, l’on compte la majoration du coût préétabli pour la scolarité de chaque élève, le calcul correct des suppléments de salaire et des indemnités salariales, la mise en place des mesures censées éradiquer la violence dans les établissements d’enseignement et le financement supplémentaire à destination des classes dans lesquelles sont inscrits des enfants à besoins éducatifs particuliers.

    Militaires – Quelque 500 militaires des Forces terrestres américaines déployés en Europe sont attendus ces jours-ci sur la Base aérienne de Mihail Kogalniceanu, dans le sud-est de la Roumanie. Selon un communiqué du Ministère roumain de la Défense, les soldats resteront sur place 9 mois avant d’être remplacés par d’autres unités de combat, dans le cadre d’une présence militaire constante, en Europe, en marge de l’engagement de Washington d’assurer la sécurité du flanc oriental de l’Alliance. Par ailleurs, 1100 soldats participeront au premier exercice multinational organisé cette année, par les Forces maritimes roumaines. Intitulé Posseïdon ’19, l’exercice se déroulera du 1 au 8 mars, dans les eaux territoriales roumaines et internationales dans l’ouest de la Mer Noire. Y participeront 10 navires militaires roumains et quatre de Bulgarie, Allemagne, Espagne et Turquie et deux embarcations rapides transportant des plongeurs. Parrallèlement, des manoeuvres aériennes seront assurées par un hélicoptère Pouma Naval, deux avions MiG 21 LanceR et deux avions de chasse F-16 des Forces aériennes roumaines.

    Météo – La météo sera plutôt clémente dans les 24 prochaines heures. Il fera doux et le ciel sera variable, plutôt couvert sur le nord et plutôt bleu dans le reste du territoire. Le vent soufflera à plus de 80km à l’heure en altitude et les températures maximales iront de 6 à 16 degrés, plus élevées dans le sud-ouest.

  • February 27, 2019

    February 27, 2019

    European Prosecutor — The former chief of the National Anticorruption Directorate in Romania, Laura Codruta Kovesi, received most of the votes, 26, in the Committee on Civil Liberties, Justice and Home Affairs – LIBE in the EP, as she is running for the position of chief prosecutor of the European Public Prosecutor’s Office. Coming next are the French Jean-Francois Bohnert with 22 votes and the German Andres Ritter with one vote. The vote followed Tuesday’s hearings in the joint Civil Liberties and Budgetary Control committees of the three candidates. Laura Codruta Kovesi had obtained most of the votes also in the Committee on Budgetary Control – CONT. The future chief prosecutor of the European Prosecutor’s Office will be appointed jointly by the EP and the Council of the EU. The European Prosecutor’s Office will be an independent and decentralized prosecution office of the European Union with competence for investigating, prosecuting and bringing to justice crimes against the EU budget, such as fraud, corruption or cross-border VAT fraud. It is to start its activity by the end of 2020.



    Justice – In 2018 big pressure was exerted on the Romanian justice system and moves to change the justice laws and the criminal codes continued, said Wednesday Romania’s prosecutor general Augustin Lazar at the Public Ministry assessment meeting. He added that last year politicians did their best and managed to dismiss the chief prosecutor of the National Anticorruption Directorate. The prosecutor general underlined in his speech that the proposals of the General Prosecutors’ Office representatives were ignored when legislative amendments were passed. According to Lazar, some of the amendments run counter to Romania’s international obligations and the European bodies confirmed the appropriateness of the Public Ministry’s stand on the matter. Prosecutors had to deal with 1.7 million files in 2018 of which they solved more than 500 thousand. Attending the assessment meeting, the Romanian President Klaus Iohannis said that Romanians wanted to have a country without corruption. The interference of the political factor in the judiciary has become more visible, he added. Today’s meeting is taking place in the context in which hundreds of magistrates from across Romania are protesting against the new modifications brought to the justice laws through an emergency decree.



    Chisinau — The ACUM bloc will not enter a coalition in the future Moldovan Parliament either with the Democratic Party or with the Socialist Party, said Maia Sandu, the president of the Party of Action and Solidarity. She accused fraud during the election, claiming that ACUM was deprived of its votes both on the election day and ahead of the election campaign through the smear campaign and fake news launched against the pro-European opposition in Moldova. The results of Sunday’s parliamentary elections in the Republic of Moldova show that the Socialists’ Party got 35 MP seats in Parliament and the Democratic Party 30 seats.



    Hanoi — The American President Donald Trump and the North Korean leader Kim Jong-un are meeting today in Hanoi, Vietnam. Their second meeting will take place on Thursday. The two had previously met once in Singapore last year. The principle agreement signed on that occasion on the denuclearization of the Korean peninsula was not followed by any notable results, and the US insisted that sanctions against North Korea should remain in force.



    Finance — The banks’ representatives from Romania are meeting today with the finance minister Eugen Teodorovici to discuss the emergency decree no. 114 related to certain fiscal measures. The decree is contested both by the opposition and the business environment and caused discontent to banks as it introduces a tax on bank assets. The deadline for the tacit approval of the emergency decree no.114 in the Senate is March 1, after which it will be forwarded to the Chamber of Deputies, a decision-making body on the matter. (translation by L. Simion)

  • 27.02.2019

    27.02.2019

    LIBE – L’ancienne cheffe du Parquet national anticorruption de Roumanie, Laura Codruţa Kövesi, a obtenu le plus de voix — 26 — de la part des membres de la Commission LIBE (Libertés civiles, justice et affaires intérieures) du Parlement européen pour les fonctions de procureur chef du Parquet européen. Elle est suivie par le Français Jean-François Bohnert avec 22 voix et par lAllemand Andres Ritter, 1 voix. Le vote fait suite aux auditions de mardi des trois candidats dans les commissions réunies LIBE et CONT, la commission de contrôle budgétaire. Laura Codruţa Kövesi avait également obtenu le plus de voix à la Commission CONT. Le futur procureur chef du Parquet européen sera nommé de commun accord par le Parlement européen et le Conseil. Le Parquet européen sera un bureau indépendant chargé d’enquêter les infractions contre le budget de l’UE, de poursuivre et de renvoyer en justice les auteurs ; il traitera des affaires de fraude, de corruption ou de fraude transfrontalière de TVA. Le Bureau du Parquet public européen sera opérationnel avant la fin 2020.



    Justice — En 2018, de fortes pressions ont été exercées sur le système judiciaire de Roumanie, notamment sur les Parquets, et la démarche de modification des lois de la justice et des codes pénaux a continué « en avalanche », a déclaré aujourd’hui le procureur général Augustin Lazăr, lors de la présentation du bilan du ministère Public. Il a ajouté que l’année dernière, le facteur politique avait insisté et réussi à faire révoquer la cheffe du Parquet national anticorruption. Le procureur général a encore souligné, dans son discours, que les propositions des représentants du Parquet général avaient été ignorées lors de l’adoption de certains amendements législatifs. Selon M Lazăr, certains des amendements sont contraires aux obligations internationales de la Roumanie, et la justesse de la prise de positions du ministère Public a été confirmée par les organismes européens. En 2017, les procureurs ont été saisis de 1,7 millions de dossiers, dont ils ont traité plus de 500.000. Le chef de l’Etat, Klaus Iohannis, qui assistait à la présentation, a déclaré que les Roumains souhaitent un pays dépourvu de corruption. L’interférence du facteur politique dans l’acte de justice est devenue de plus en plus prégnante, a noté le président roumain. La présente réunion a lieu alors que des centaines de magistrats de Roumanie protestent face aux nouvelles modifications des lois de la justice par des décrets d’urgence.




    Fiscalité — Les représentants des banques de Roumanie rencontrent aujourd’hui le ministre des Finances, Eugen Teodorovici, afin de discuter de l’ordonnance d’urgence 114 relative à certaines mesures fiscales. L’acte réglementaire est contesté tant par l’opposition que par le milieu des affaires et il mécontente les banques parce qu’il introduit une taxe sur les actifs de ces institutions. Eugen Teodorovici a affirmé que le texte du décret d’urgence pourrait être modifié après des consultations avec les parties prenantes. L’ordonnance d’urgence 114 a un délai d’adoption tacite au Sénat le 1er mars ; elle sera par la suite envoyée à la Chambre des députés, qui est l’assemblée décisionnelle.




    Protestations — A Bucarest, la Fédération des Syndicats de l’Education Spiru Haret organise aujourd’hui un piquet de grève au siège du ministère de l’Education nationale. Les syndicats de plusieurs régions, affiliés à cette fédération, organisent aussi des protestations au niveau des départements. Selon un communiqué de l’organisation syndicale, les enseignants souhaitent que le paquet législatif concernant l’éducation soit finalisé jusqu’à la fin mars, selon l’accord entre les fédérations de l’enseignement et le gouvernement. Parmi les revendications, l’on compte la majoration du coût type pour chaque élève, le calcul correct des suppléments de salaire et des indemnités au niveau des salaires qui sont payés actuellement, ainsi que l’arrêt de la violence dans les établissements d’enseignement et le financement supplémentaire des classes dans lesquelles sont inscrits des enfants à besoins spéciaux.




    Accord — La Présidence roumaine du Conseil de l’UE et le Parlement européen sont arrivés à un accord provisoire concernant toute une série de mesures temporaires et limitées censées assurer la connectivité de base du transport routier de marchandises et de passagers, afin d’atténuer les perturbations les plus graves si le Royaume Uni quitte l’UE sans un accord négocié. Selon un communiqué du ministère des Transports de Bucarest, les mesures convenues permettront aux opérateurs de transport routier de marchandises et aux opérateurs de transport en autocar et en autobus ayant des licences en Grande Bretagne de transporter des marchandises et des passagers entre ce pays et les 27 Etats communautaires. Le règlement doit être adopté officiellement par le parlement et le Conseil. Il ne sera plus d’application après le 31 décembre 2019.




    Tennis — La joueuse de tennis roumaine Mihaela Buzărnescu (31e au classement WTA) a obtenu sa première victoire de 2019 mardi, au premier tour du tournoi WTA d’Acapulco, au Mexique. Elle a disposé en deux sets de l’Australienne Daria Gavrilova et jouera dans les huitièmes contre la sportive canadienne d’origine roumaine Bianca Andreescu. En revanche, le Roumain Marius Copil s’est incliné au premier tout à Acapulco devant l’Argentin Diego Schwartzman.




    Météo — Le ciel est variable, avec des nuages passagers sur l’est, le sud-est et le centre de la Roumanie, où de faibles précipitations sont signalées par endroits. Elles se présentent sous forme de chutes de neige en montagne, sont mixtes dans l’est et le centre et sous forme de pluie dans le sud. Le vent est faible à modéré, plus intense en montagne, notamment dans la zone haute des Carpates méridionales où il dépasse en rafale les 70-80 km/h. Les maximales du jour vont de 2 à 10°, avec 8° à Bucarest.

  • Recommendation for Romania and Bulgaria’s Schengen Accession

    Recommendation for Romania and Bulgaria’s Schengen Accession

    Romania and Bulgaria should become
    Schengen member states as soon as possible, the MEPs on the Committee on Civil Liberties, Justice and Home Affairs have urged, a
    communiqué posted on the site of the European Parliament on Monday reads. The two neighbouring states, that joined the European Union in 2007,
    should have received the status of full fledged members of the free movement
    area as early as March 2011. All hopes
    shattered however at that time, although Bucharest and Sofia had consistently
    followed the accession strategy and met the requirements, complying with all
    major points in the Schengen acquis. The
    opposition of such countries as the Netherlands, Austria and Germany has led to
    the repeated postponement of the two countries’ Schengen accession.

    One of the evoked
    reasons included the countries’ failure to comply with some of the commitments
    made under the Cooperation and Verification Mechanism, through which the
    European Commission is monitoring the evolutions in the justice field. Now the
    MEPs on the Committee on Civil Liberties, Justice and Home Affairs have brought
    again the issue into the focus of attention, saying the Schengen area is a
    unique system and one of the EU’s biggest achievements, and the refusal to
    receive Bulgaria and Romania as full fledged members has produced negative
    consequences not only for the two countries, but also for the whole of the
    European Union. Furthermore, they are opposed to the intensely circulated idea
    of a partial accession, starting with air and sea borders in a first stage, to
    be later continued with a prospective land borders accession.


    This two stage approach sets a dangerous
    precedent which has no solid legal justification and attracts a series of
    economic, social and political inconveniences for the EU, a communiqué quotes the Bulgarian rapporteur,
    Sergei Stanishev, a member of the Progressive Alliance of Socialists and
    Democrats in the EP, as saying. Maintaining or reintroducing internal controls
    in the Schengen area undermines the citizens’ confidence in the process of
    integration and in the European institutions, the MEPs have underlined, adding
    that the enlargement of the Schengen area should not be affected by
    deficiencies linked to other policies pursued by the community bloc, such as
    the asylum and migration policy. Romania and Bulgaria are currently partially
    applying the Schengen acquis, with checkouts being carried out at their
    borders. The report issued by the Committee on Civil Liberties, Justice and Home Affairs, without having a
    legislative significance, is to be submitted in December to the plenary session
    of the European Parliament, which agreed with Bulgaria and Romania’s Schengen
    accession as early as June 2011, reiterating its standpoint several times since
    then.





  • The situation in Romania in the focus of the LIBE Committee

    The situation in Romania in the focus of the LIBE Committee

    The perseverance with which the Social Democratic
    Party-ALDE ruling coalition has fostered what its supporters call the reform of
    the judiciary has stirred suspicion and triggered large-scale street protests.
    For the opposition, civil society and part of the media, by amending the
    criminal codes and the justice laws, the Power wants to check the anti-corruption fight and subordinate the magistrates. On the other hand, the
    left wing supporters say that the amendments only put the laws in line with rulings
    of the Constitutional Court and ECHR sentences. The endless polemic in
    Bucharest was extended to Strasbourg, where on Monday night the Committee on
    Civil Liberties, Justice and Home Affairs of the European Parliament (LIBE) met
    in a special session to discuss the situation in Romania.

    The session was prior
    to Wednesday’s debates of the European Parliament on the crackdown on the anti-government protests in Bucharest on August 10 and on the rule of law in Romania in
    general. According to Radio Romania’s correspondent, the First Vice-President
    of the European Commission, Frans Timmermans is afraid that the legal
    amendments might impair the Romanian justice system, including its capacity of
    fighting corruption as well as other crimes. He said that EU officials would
    carefully analyze the amendments and their compliance with the European laws.
    If the conclusion reached is that rules are violated, the European Commission
    will not hesitate to make the necessary steps, even to bring the Romanian Government
    to court. Frans Timmermans said:

    The situation
    has worsened against the latest reports. The Commission will very carefully analyze
    the adopted laws and their conformity to the European laws. In the coming
    Cooperation and Verification Mechanism next month we will assess the report. A
    step back would be a great disappointment for all of Romania’s friends and
    especially for its citizens. Progress has been made, but it is not
    irreversible. On the contrary, the latest developments question that progress
    and risk undermining our common goal of seeing the situation in Romania
    constantly on the right track, which should entail the lifting of the
    Cooperation and Verification Mechanism
    .


    The ruling coalition strongman, the president of the
    Social-Democratic Party, Liviu Dragnea, said that the LIBE meeting was not a
    debate, but a list of previously established standpoints, an incrimination made
    before all evidence was analyzed. ALDE leader Calin Popescu-Tariceanu just
    said that despite the criticism brought in the European Parliament, Romania
    must show opening to dialogue with its Western partners. It is a fact that the
    situation stirs concern not only in Europe but also overseas. On Monday, US
    ambassador to Bucharest, Hans Klemm said that the contentious judicial overhaul
    risked turning the clock to the early 2000s when the Romanian judiciary was
    plagued by corruption and political influence.

    (Translated by A.M. Palcu)

  • Situaţia din România, în Comisia LIBE

    Situaţia din România, în Comisia LIBE

    Perseverenţa cu care, încă de la instalare, în ianuarie 2017,
    coaliţia guvernamentală PSD-ALDE a promovat ceea ce suporterii ei numesc
    reforma în Justiţie a provocat suspiciuni şi masive proteste de stradă. Pentru
    opoziţia de dreapta, societatea civilă şi presă, prin modificarea codurilor penale şi a legilor de funcţionare
    a sistemului judiciar, Puterea vrea să stopeze lupta anticorupţie şi să-şi
    subordoneze magistraţii. Vocile stângii spun, în schimb, că schimbările nu fac
    decât să pună legislaţia internă în acord cu decizii ale CCR şi cu sentinţe ale
    CEDO. Nesfârşită la Bucureşti, polemica s-a prelungit la Strasbourg, unde, luni
    seară, Comisia pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne (LIBE) din
    Parlamentul European s-a reunit, într-o sesiune extraordinară, consacrată
    situaţiei din România. Aceasta a prefaţat dezbaterea de miercuri, din plenul
    Legislativului european, cu privire la reprimarea violentă a protestelor
    antiguvernamentale de pe 10 august, de la Bucureşti, şi, în general, şi la statul
    de drept din România.

    Potrivit trimisei Radio România, prim-vicepreşedintele
    Comisiei Europene, Frans Timmermans, se teme că modificările legislative pot
    afecta sistemul judiciar românesc, inclusiv capacitatea acestuia de a combate
    corupţia, precum şi alte infracţiuni. Responsabilii comunitari, a precizat el,
    vor evalua cu mare atenţie schimbările, precum şi conformitatea lor cu
    legislaţia europeană. Dacă se va ajunge la concluzia că regulile sunt
    încălcate, Comisia Europeană va lua toate măsurile necesare, inclusiv aceea de
    a aduce Guvernul de la Bucureşti în faţa instanţei.

    Frans Timmermans: Situaţia s-a deteriorat. Fiţi siguri, însă,
    că toate evoluţiile vor fi evaluate în amănunt şi reflectate în acest raport.
    Aşa cum am subliniat în mai mult rânduri, un pas făcut înapoi ar reprezenta o
    mare dezamăgire pentru prietenii României, dar mai ales pentru cetăţenii ei. Au
    fost realizate progrese, dar ele nu sunt ireversibile. Din contră, ultimele
    evoluţii pun sub semnul întrebării aceste progrese şi de aceea riscă să
    submineze obiectivul nostru comun de a vedea cum situaţia din România rămâne
    constant pe o traiectorie pozitivă, care să ridice necesitatea aplicării
    mecanismului de cooperare şi verificare.

    La Bucureşti, omul forte al
    coaliţiei, liderul social-democrat, Liviu Dragnea, spune că şedinţa LIBE nu a
    fost o dezbatere, ci o listă de luări de poziţie stabilite de dinainte, o
    condamnare înainte a se studia probele. Şeful ALDE, partenerul-junior la
    guvernare, Călin Popescu-Tăriceanu, s-a mulţumit să declare că, în pofida
    criticilor aduse în Parlamentul European, România trebuie să arate deschidere
    spre dialog cu partenerii occidentali. Cert e că situaţia provoacă îngrijorare
    nu doar în Europa, ci şi peste ocean. Ambasadorul american la Bucureşti, Hans
    Klemm, a apreciat, tot luni, că schimbările din Justiţie ameninţă să întoarcă România
    la începutul anilor 2000, o perioadă marcată de corupţie la vârf.

  • PE – reguli de confidenţialitate mai stricte pentru comunicațiile online

    PE – reguli de confidenţialitate mai stricte pentru comunicațiile online

    Cu 31 de voturi pentru, 24 împotrivă și 1 abținere, Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) a Parlamentului European a sprijinit joi, 19 octombrie a.c., noi măsuri de protecție a vieții private a cetățenilor Uniunii Europene, menite să înlocuiască Directiva e-Privacy în vigoare din anul 2002 şi reactualizată în 2009.



    Proiectele de propuneri aprobate s-ar aplica serviciilor SMS și telefonice, precum și serviciilor și instrumentelor de comunicații electronice operate prin Internet, ca WhatsApp, Skype, Messenger și Facebook.



    Comisia mai dorește interzicerea barierelor cookies” și a proceselor de colectare a preferinţelor utilizatorilor (snooping) pe baza istoricului de navigare, a cookie-urilor şi a actualizărilor de software, precum și interzicerea urmăririi persoanelor prin intermediul hotspot-urilor publice sau zonelor Wi-Fi din centrele comerciale, fără aprobarea lor explicită.


    Europarlamentarii doresc să stabilească limite stricte în ceea ce privește prelucrarea datelor — datele ar trebui folosite numai în scopurile specifice pentru care utilizatorii și-au dat consimțământul explicit și informat, iar meta-datele (numerele apelate, site-urile vizitate, locația geografică sau ora și data unui apel și alte date sensibile) ar trebui tratate ca fiind confidențiale și niciodată comunicate terților. În viziunea demnitarilor europeni, setările privacy by default” (confidențialitate implicită) trebuie să devină standard pentru toate soft-urile utilizate în comunicațiile electronice.


    Ca orice initiativă legislativă, şi aceasta a fost subiectul unor reacţii diferite. În vreme ce a fost apreciată de unii, precum europarlamentarii Marju Lauristin (socialistă estonă), Jan Philipp Albrecht (ecologist german), şi directorul executiv al European Digital Rights (EDRi), Joe McNamee, în opinia cărora, pe lângă protecţia cetăţenilor, iniţiativa promovează competiţia şi inovaţia pe plan european, parlamentarii care au votat împotriva propunerii și grupurile de lobby ale industriei IT consideră că noile reguli vor împiedica inovația tehnologică și vor avea un impact negativ asupra veniturilor companiilor și site-urilor Web.



    Rămâne de văzut dacă modificările propuse luna aceasta vor trece de negocierile dintre Parlament și Consiliul European şi vor fi puse efectiv în practică.