Radio România Internațional

Tag: liber schimb

  • Către o ratificare rapidă a acordului de liber schimb UE-Mercosur

    Către o ratificare rapidă a acordului de liber schimb UE-Mercosur

    Acordul oferă oportunităţi majore economiilor şi societăţilor din ţările Uniunii Europene şi Mercosur deopotrivă şi este de o importanţă crucială nu doar din motive strategice şi economice, ci şi dintr-o perspectivă de sustenabilitate – afirmă semnatarii declaraţiei, printre care BusinessEurope din partea blocului comunitar. În declaraţie se mai arată că oportunităţile comerciale create de acest document sunt importante şi urgente inclusiv pentru revenirea ţărilor membre ale Uniunii şi ale Mercosur, după şocul creat de pandemia de Covid-19. Organizaţiile patronale semnatare îşi exprimă îngrijorarea că o întârziere în ratificarea celui mai important acord comercial încheiat vreodată de Bruxelles ar putea compromite potenţialul de afaceri.

    De precizat că acordul Uniunea Europeană-Mercosur – din care fac parte Brazilia, Argentina, Uruguay şi Paraguay -, încheiat în iunie anul trecut, după 20 de ani de negocieri, de Comisia Europeană în numele statelor membre trebuie să fie validat de acestea pentru a intra în vigoare. Ratificarea necesită unanimitatea şefilor de stat şi de guvern. Însă, documentul provoacă nemulţumire în unele ţări europene, la presiunea agricultorilor – îngrijoraţi pentru producţia lor de carne, şi a ONG-urilor – preocupate de schimbările climatice. De pildă, Parlamentele din Austria şi Olanda au respins acordul în forma actuală. Alte state precum Belgia, Franţa, Irlanda sau Luxemburg s-au arătat şi ele reticente. Chiar şi autorităţile de la Berlin, care iniţial susţineau documentul, şi-au modificat recent poziţia.

    Această rezervă are legătură cu consecinţele pentru agricultorii europeni, precum şi cu riscurile pentru mediul înconjurător. Sunt blamate în special defrişările din Amazonia – o politică promovată de preşedintele Braziliei, Jair Bolsonaro.

    Oficialii de la Bruxelles au declarat recent că vor un angajament clar din partea ţărilor Mercosur că vor respecta pachetul de dezvoltare durabilă din acordul de liber schimb.


  • Reașezarea relațiilor UE cu India și cu statele din Asia de sud-est

    Reașezarea relațiilor UE cu India și cu statele din Asia de sud-est

    Uniunea Europeană face eforturi pentru a îmbunătăți acordurile de cooperare
    cu statele asiatice, în contextul reașezării relațiilor comerciale cu China, ca
    urmare a efectelor provocate de pandemia de COVID-19. Un demers în acest sens
    este și summit-ul UE-India, organizat săptămâna trecută, prin videoconferință.


    Despre progresele pe care Uniunea le poate realiza în relația cu India vorbește
    Iuliu Winkler, vicepreședintele Comisiei pentru comerț internațional a
    Parlamentului European:



    Dacă ne uităm la topul celor zece parteneri comerciali ai
    Uniunii și găsim India pe locul 10 al acestui clasament, ne dăm seama că este
    partenerul cu cel mai mare potențial de creștere. Avem o relație bilaterală în
    domeniul comerțului cu bunuri în valoare de circa 80 de miliarde de euro în
    anul 2019. Această cifră este de șapte ori mai mică decât cea a comerțului cu
    China ceea ce ne arată foarte clar că există loc pentru creștere. În anul 2007,
    UE și India au început negocierea unui acord de liber schimb, dar
    discuțiile au mers foarte greu și chiar au fost suspendate în 2013, pur și
    simplu din lipsa unui progres real al negocierilor.

    Criza economică indusă de
    pandemie cred că este un moment interesant care ar putea să permită reluarea
    unor relații mai concrete și mai consistente. Pandemia ne-a arătat nouă, celor
    din Uniunea Europeană, că este nevoie de diversificarea lanțului de
    aprovizionare, iar faptul că suntem prea dependenți de China, o dependență de-a
    dreptul periculoasă, constituie o vulnerabilitate care trebuie diminuată. Una
    dintre căile diminuării acestei vulnerabilități ar fi o intensificarea a
    relației comerciale și de investiții cu partenerii noștri din India.

    Ca
    vicepreședinte al Comisiei pentru comerț internațional, cred că una dintre
    metodele prin care am putea relua negocierile este de a primi un mandat și de a
    negocia un acord de investiții în primă fază, iar apoi, pe viitor, să avem și
    un acord bilateral de comerț. Din păcate, nu cred că în acest moment există
    voință pentru aceste negocieri, în contextul politicii interne din India.





    Bruxelles-ul își dorește să stabilească relații comerciale mai strânse cu
    țările care fac parte din Asociația națiunilor din sud-estul Asiei, dovadă
    fiind noul acord încheiat cu Republica Vietnam. Din nou, Iuliu Winkler:


    În Asia de Sud-est, este clar că Uniunea Europeană are interesul de a
    impulsiona negocierile cu ASEAN (n.r. Asociația națiunilor din sud-estul
    Asiei), ca un partener regional, dar și cu fiecare dintre statele membre ale
    ASEAN.

    În această vară, începe implementarea acordului de liber schimb și a
    acordului de investiții cu Vietnam, un partener important și plin de potențial
    pentru UE. În același timp, este și o variantă pentru reducerea dependenței
    unilaterale de China, în general ASEAN ne oferă asemenea variante, de aceea
    prioritatea noastră regională trebuie să fie dialogul cu aceste state, în
    paralel cu reașezarea relației economice și comerciale cu China.


  • Acordurile de liber schimb UE – țările din regiunea de sud a Mediteranei

    Acordurile de liber schimb UE – țările din regiunea de sud a Mediteranei

    În ultima decadă, Uniunea Europeană a semnat mai multe acorduri de liber schimb, care au avut drept obiectiv nu doar să elimine barierele comerciale, ci și să creeze reglementări în comerțul dintre zona Pieței Unice și terțe țări.



    În acest sens, se argumentează într-un articol publicat în numărul din iunie 2020 al revistei academice Romanian Journal of European Affairs, rolul acestor acorduri este și de a crește gradul de competitivitate al Uniunii Europene, cât și de a găsi noi piețe de desfacere și oportunități de investiție pentru companiile europene. Acordurile de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare (DCFTA) au fost încheiate cu mai multe țări, inclusiv din regiunea de sud a Mediteranei.



    Tamás Szigetvári, autorul studiului, arată că acordurile de liber schimb permit statelor din această regiune să-și orienteze sistemele legislative conform normelor Uniunii Europene, ameliorând, în același timp, potențiale riscurile de securitate la granițele Uniunii. Cu toate acestea, este important de subliniat că, în ciuda integrării țărilor din regiunea de sud a Mediteranei în sistemul economic global, acorduri de liber schimb pot avea și riscuri din punct de vedere al securității.



    Textul integral al articolului poate fi accesat online AICI. (autor Ionuț Mircea Marcu, Expert, Institutul European din România)

  • Planul Comisiei Europene pentru negocierea unui acord comercial cu Statele Unite

    Planul Comisiei Europene pentru negocierea unui acord comercial cu Statele Unite

    Uniunea Europeană se pregăteşte să poarte negocieri cu Statele Unite pentru reducerea sau eliminarea unor tarife pentru mărfurile industriale. Executivul comunitar a făcut public mandatul cu care doreşte să meargă la discuţii şi a anunţat în mod categoric că negocierile nu vor viza în niciun fel dosarul sensibil al agriculturii.

    Nu va fi vorba în nici un fel de negocierea unui acord tradițional de liber schimb. Pe masa discuțiilor va fi o propunere limitată, dar extrem de important în privința reducerii tarifelor vamale pentru produsele industriale, a ținut să precizeze încă de la început comisarul european pentru comerț, Cecilia Malmstrom.

    După trecerea pe linie moartă a negocierilor privind încheierea Parteneriatului Transatlantic de Comerţ şi Investiţii , care ar fi dus la crearea celei mari zone de liber schimb din lume, discuțiile dintre europeni și americani se concentrează acum pe reducerea barierelor şi pe creşterea comerţului cu servicii și produse.

    Este, de altfel, compromisul la care au ajuns, după întâlnirea pe care au avut la sfârșitul lunii iulie la Washington preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, şi cel al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Întrevederea dintre cei doi avea loc după luni întregi de tensiuni în domeniul comerciale, apărute odată cu decizia Statelor Unite de a impune din iunie taxe vamale de 25 la sută pentru importurile de oțel din Uniunea Europeană și de 10 la sută pentru cele de aluminiu. A venit apoi reacția Bruxelles-lui, care a decis, ca măsură de retorsiune, suplimentarea tarifelor vamale pentru o serie de produse americane, precum whisky, motociclete , suc de portocale, haine sau încălțăminte.

    Dar de ce sunt importante acum discuțiile în privința eliminării sau reducerii taxelor vamale pentru unele produse industriale? Explicațiile vin din partea comisarului european pentru comerț, Cecilia Malmstrom: Tarifele vamale pentru produsele industriale sunt deja destul de mici pe ambele maluri ale Atlanticului. În medie de 4.2 la sută în Uniunea Europeană și de 3.1 la sută în Statele Unite. Vorbim însă de volum semnificativ al schimburilor comerciale, de 600 de miliarde de euro numai în 2017. Prin urmare, tăierea acestor taxe va avea un impact important asupra consumatorilor, dar și asupra afacerilor de ambele părți. Va aduce beneficii mai ales micilor întreprinderi, care sunt întotdeauna extrem de afectate de costurile birocratice.


    Două subiecte se anunță a fi extrem de importante pe agenda discuțiilor. Pentru unul dintre ele, reducerea a taxelor vamale pentru importurile de autovehicule americane, Uniunea Europeană se declară pregătită să negocieze cu Statele Unite și chiar să accepte unele concesii.

    Nu dă însă aceeași dovadă de aceeaşi flexibilitate și în privința produselor agricole: Nu ne propunem să negociem cu Statele Unite eliminarea sau reducerea taxelor vamale în privința produselor agricole. Acest dosar a fost lăsat deoparte așa cum am făcut și cu alte subiecte în privința cărora este greu să ne punem de acord, precum recunoașterea indicației georgrafice, serviciile publice sau drepturile de proprietate intelectuală, spune aceeași Cecilia Malmstrom.

    Agricultura s-a dovedit a fi, de altfel, o piatră grea de încercare și în timpul negocierilor privind încheierea Parteneriatului Transatlantic. Nu puțini au fost europenii care au crezut că, odată semnat, documentul va face loc pe piața comunitară pentru organismele modificate genetic.


  • Acordul UE – Canada, deblocat

    Acordul UE – Canada, deblocat

    Acordul comercial de
    liber schimb UE – Canada pare că merge mai departe, după ce blocajul belgian a
    fost rezolvat. Premierul federal, Charles Michel a
    anuntat, joi, că liderii regiunilor belgiene au ajuns la o poziiţie comună în
    privinţa documentului. Orice înţelegere convenită în
    Belgia trebuie aprobată de ceilalţi 27 de membri ai UE înainte ca acordul în
    sine să fie semnat.

    Documentul, a cărui semnare era prevazută joi, la
    Bruxelles, a fost blocat de guvernul Valoniei (Belgia), care se opunea semnării CETA în forma iniţială.
    Valonii nu erau multumiti de mai multe prevederi ale
    tratatului, în special de cele referitoare la arbitrajul disputelor comerciale
    între companii şi guverne, dar şi de
    consecinţele respectivului acord pentru sectorul agricol, o miză enormă pentru
    aceasta regiune.

    România, alături de Bulgaria vecină, singurele
    state membre ale UE ai căror cetăţeni au nevoie de vize pentru a călători în
    Canada, au condiţionat şi ele semnarea documentului de ridicarea vizelor..
    Ottawa a fost de acord cu ridicarea graduală, de anul viitor, a vizelor pentru
    români, însă doar dacă tratatul de liber schimb cu Uniunea Europeană va fi
    semnat.

    După anunţul făcut joi de Belgia, preşedintele Klaus Iohannis s-a declarat
    destul de optimist în privinţa semnării acordului, care este important pentru
    România, în perspectiva eliminarii vizelor impuse de Canada cetăţenilor români.

    Klaus Iohannis: În ansamblu cred că lucrurile au început
    iarăşi să se mişte şi putem să fim destul de optimişti în această chestiune
    care, sigur, pentru noi are încă o abordare suplimentară, cea legată de vize,
    şi dacă se semnează CETA atunci în scurt timp românii vor putea să călătorească
    fără vize în Canada.

    Documentul
    urmează să fie trimis şi autorităţilor canadiene, care trebuie să se pronunţe
    asupra versiunii revizuite înainte
    ca CETA să poată fi semnat. Anterior, premierul Canadei, Justin Trudeau, a
    afirmat că deşi preconizata sa vizită de joi de la Bruxelles a fost amânată,
    Ottawa rămâne dispusă ‘să semneze acest acord important atunci când Europa va
    fi pregătită’.

    Amintim că negocierile UE-Canada privind Acordul de liber schimb au
    durat mai bine de şapte ani. El este catalogat de specialişti drept unul dintre
    cele mai importante tratate comerciale din lume.

    Pe de altă parte, cotidianul
    Financial Times comentează că întârzierea înregistrată în acest proces ridică
    semne de întrebare asupra capacităţii UE de a încheia acorduri complexe care
    necesită aprobarea tuturor parlamentelor din blocul comunitar şi că liderii
    europeni speră că un succes al CETA ar pregăti terenul pentru un acord
    comercial, încă şi mai larg, cu Statele Unite.

  • România sprijină drumul european al Ucrainei

    România sprijină drumul european al Ucrainei

    Pe o singură voce,
    Parlamentul, Guvernul şi Preşedinţia României au condamnat categoric anexarea
    de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea, precum şi rebeliune armată
    pro-moscovită din Donbas şi s-au pronunţat în permanenţă pentru
    respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei. Iar
    orientarea declarat pro-occidentală a actualei administraţii de la Kiev a
    focalizat dialogul bilateral asupra aspiraţiilor de integrare
    europeană ale acesteia.

    Aflat, joi, la Bucureşti, preşedintele
    Petro Poroşenko a primit noi asigurări din partea omologului său, Klaus
    Iohannis, că România e gata să sprijine statul vecin în procesul de reforme
    necesare pentru îndeplinirea angajamentelor asumate odată cu semnarea, în 2014,
    a acordurilor de asociere şi liber-schimb cu Bruxellesul.

    Şeful statului român
    a apreciat că drumul european şi euroatlantic constituie o bază solidă pentru
    realizarea de progrese consistente şi în relaţia bilaterală. Klaus Iohannis: Am ţinut să îl asigur pe preşedintele Poroşenko astăzi de sprijinul
    ferm şi constant a României pentru suveranitatea, integritatea teritorială şi
    independenţa Ucrainei. România este pregătită să sprijine Ucraina în procesul
    de reforme interne necesare îndeplinirii angajamentelor asumate în procesul de
    asociere politică la Uniunea Europeană.

    Preşedintele Poroşenko a
    apreciat, la rândul său, că trebuie valorificate la maximum posibilităţile oferite
    de zonele de liber-schimb dintre Ucraina şi Uniunea Europeană, concomitent cu
    continuarea discuţiilor referitoare la interconectarea energetică, care ar
    diminua dependenţa Kievului de gazele ruseşti. El a vorbit şi despre eficienţa
    luptei împotriva corupţiei din ţara sa, precondiţie esenţială a apropierii de
    Occident.

    Petro Poroşenko: Demonstrăm o abordare decisă şi paşi
    hotărâtori în lupta împotriva corupţiei. Decizia Comisiei Europene privind
    propunerea anulării regimului de vize pentru cetăţenii ucraineni demonstrează
    că Ucraina a şi implementat 140 de puncte din lista de reforme, care au fost
    condiţii pentru a se lua o astfel de decizie, iar o mare parte dintre acestea
    se refereau la lupta împotriva corupţiei. Sunt convins că eficienţa luptei
    împotiva corupţiei în Ucraina este foarte importantă, esenţială pentru afaceri,
    pentru reforma sistemului judiciar şi pentru alte direcţii de dezvoltare a
    statului.

    În plan bilateral, cei doi şefi de stat au semnat un
    protocol care prevede relansarea lucrărilor Comisiei prezidenţiale mixte şi impulsionarea
    relaţiilor economice. De asemenea, preşedintele Iohannis a amintit că 60 de mii de ucraineni trăitori în
    România beneficiază din partea statului de un sprijin financiar de circa 1,6
    milioane de euro pe an şi a subliniat că şi Kievul trebuie să răspundă mai bine
    dorinţelor celor aproape jumătate de milion de români din Ucraina.

  • MAE: Un an de la semnarea Acordurilor de Asociere şi de Liber Schimb

    Semnificația semnării acestor Acorduri, un pas istoric în
    relațiile dintre UE și cele trei state partenere, este legată de intrarea
    într-o nouă etapă a acestor relații. Acordurile de Asociere sunt instrumente
    care reprezintă expresia angajamentului continuu al Uniunii Europene față de
    vecinătatea sa estică, menite să conducă la modernizare, stabilitate,
    consolidarea statului de drept și creștere economică.


    Procesele extinse de modernizare și reformă ale
    Republicii Moldova, Georgiei și Ucrainei sunt strâns legate de parcursul lor
    european, pentru care România a pledat şi va pleda constant în continuare.
    Uniunea Europeană a sprijinit aceste demersuri, iar România va continua să
    susțină acordarea de asistență tehnica şi financiară în etapa de implementare a
    Acordurilor.


    De asemenea, România sprijină implementarea cuprinzătoare
    a Acordurilor şi continuarea în ritm susţinut a proceselor de reformă, astfel
    încât acestea să îsi atingă obiectivul de asociere politică şi integrare
    economica, cu impact esenţial în democratizarea şi modernizarea societăţii în
    aceste state şi cu beneficii directe și vizibile pentru cetățeni.


    În actualul context regional este cu atât mai importantă
    continuarea acestor procese pentru a se asigura angajarea ireversibilă pe calea
    reformelor și crearea condiţiilor unei stabilităţi durabile, prosperităţii şi
    păcii pe termen lung în regiune.


    În calitate de stat membru situat la frontiera
    răsăriteană a Uniunii Europene, România a promovat activ aceste obiective,
    inclusiv cu ocazia recentului Summit al Parteneriatului Estic de la Riga, şi va
    rămâne profund angajată în direcţia menţinerii partenerilor estici pe o
    traiectorie europeană ireversibilă.


    Ministerul Afacerilor Externe salută, pe această cale,
    rezultatele obţinute până la acest moment în implementarea Acordurilor cu
    Republica Moldova şi Georgia şi sprijină ferm obiectivul intrării în vigoare a
    Acordului de Liber Schimb Cuprinzător şi Aprofundat cu Ucraina începând cu 1
    ianuarie 2016.


    MAE îşi exprimă speranţa că procesul de ratificare a
    acordurilor se va desfăşura cu rapiditate în toate statele membre UE. România a
    fost primul stat european care a ratificat Acordurile de Asociere cu cele trei
    state partenere, la 3 iulie 2014.

    Comunicat MAE