Tag: libera exprimare

  • UE susține Albania în procesul de aderare

    UE susține Albania în procesul de aderare

    Eurodeputaţii, care au adoptat recent două rapoarte privind progresele
    Albaniei şi Macedoniei de Nord în direcţia aderării, au subliniat că, deşi cele
    două ţări au îndeplinit condiţiile puse şi au obţinut rezultate durabile,
    Consiliul nu a început încă negocierile de aderare. Or, notează eurodeputaţii,
    acest lucru a subminat atitudinea publicului faţă de UE şi reprezintă un
    pericol grav pentru politica de extindere în ansamblul său. Ei cer ca UE să
    examineze cu maximă atenţie implicaţiile de securitate de importanţă
    istorică pe care le-ar avea decizia de aderare a celor două state pentru
    stabilitatea şi unitatea continentului european şi a Balcanilor de Vest.

    În
    raportul privind Albania, eurodeputaţii salută orientarea strategică şi
    angajamentul ferm ale acestei ţări faţă de integrarea europeană şi îşi exprimă
    sprijinul clar faţă de transformarea democratică şi aspiraţiile sale la
    integrare, îndemnând-o în acelaşi timp să-şi intensifice eforturile pentru
    eficientizarea justiţiei şi întărirea democraţiei, a statului de drept şi
    economiei. PE mai consideră că Albania trebuie să ia măsuri pentru a sprijini
    societatea civilă, pentru a combate corupţia şi crima organizată, pentru a
    asigura libertatea presei şi a garanta protejarea drepturilor minorităţilor.

    Europarlamentarul Vlad
    Botoș, membru al Grupului Renew Europe, a declarat în plenul Parlamentului
    European că această țară trebuie să treacă la pasul următor, iar Uniunea
    Europeană trebuie să susțină acest demers:

    Trecerea
    spre o democrație reală, puternică, este un proces lung și foarte dificil. Iar
    odată create instituțiile democratice funcționale este nevoie de hotărâre și
    efort să le menții. Valorile democratice, drepturile omului, lipsa
    discriminării, libertatea cuvântului și toate celelalte valori pe care Uniunea
    Europeană le susține, necesită atenție și eforturi permanente. Pașii făcuți de
    Albania pentru a se apropia de valorile noastre sunt mari, procesul a fost unul
    de lungă durată și anevoios după decenii de dictatură, după zeci de ani în care
    societeatea civilă, cetățenii, fie ei politicieni sau magistrați sau având alte
    profesii, au fost obișnuiți cu un alt mod de viață. Eforturile Albaniei arată
    clar dorința de a merge mai departe, de a se alătura Uniunii Europene și chiar
    dacă mai sunt progrese de făcut, trebuie să acordăm această șansă unui popor
    care face demersuri susținute de aproape zece ani. Cred că Albania trebuie să
    treacă la pasul următor, iar Uniunea Europeană trebuie să susțină acest demers.


  • Uniunea Europeană și drepturile omului în Rusia

    Uniunea Europeană și drepturile omului în Rusia

    Relaţia dintre Uniunea Europeană şi Rusia pe tema
    drepturilor omului este una spinoasă, mai ales din punctul de vedere al
    dreptului la liberă exprimare. Lista de jurnalişti ruşi morţi în condiţii neclare
    precum şi opozanţii care au murit în aceleaşi condiţii ori s-au exilat este
    deja un dezacord de notorietate dintre blocul comunitar şi Rusia.

    Recent, a
    avut loc un nou episod al confruntării dintre Uniunea Europeană și Rusia pe
    acest subiect. Șeful diplomaţiei europene Josep Borrell a solicitat
    autorităţilor ruse o anchetă independentă şi transparentă privind otrăvirea
    opozantului rus Aleksei Navalnâi. Uniunea Europeană condamnă cu tărie ceea ce
    pare a fi un atac asupra vieţii domnului Navalnâi, a mai declarat Înaltul
    Reprezentant al UE.


    Împreună
    cu expertul Mihai Sebe am încercat să rezumăm relația dintre Europa și Rusia pe
    tema drepturilor omului.

    Relația
    cu Rusia din perspectiva Uniunii Europene este o relație complicată în privința
    drepturilor și libertăților. De altminteri, ce apare în ultima vreme în mass
    media despre cazurile recente din Rusia, și anume problema de sănătate a lui
    Navalnâi cauzată de factori necunoscuți în acest moment, este de fapt o
    problemă mai veche, recurentă, pe agenda europeană. Numele lui Navalnâi apare
    deoseori menționat în documentele europene, fie că vorbim doar de rezoluția din
    2015 a Parlamentului european care critica arestarea sa și a altor
    protestatari. Aspectele privind drepturile omului sunt aspecte complicate cu
    atât mai mult cu cât nu există, cel puțin în opinia mea, un dialog bine
    structurat pe această tematică.

    Situația din Ucraina din 2014, recentele
    proteste din Belarus n-au făcut decât să accentueze o situație delicată în care
    deseori actorii refuză să comunice. Am avut în ultima vreme o serie de reuniuni
    la nivel european foarte importante pe acestă temă menționând doar recenta
    participare pe tema Parteneriatului estic, o altă temă sensibilă a relațiilor dintre
    Uniunea Europeană și Rusia. Pe de altă parte Uniunea Europeană dă dovadă de
    prudență tocmai datorită să spunem mijloacelor sale mai reduse de influență
    hard în regiune. Ea preferă o abordare bazată pe dialog, o abordare de tip soft
    power, și pe necesitatea de a avea de fiecare dată un dialog autentic cu cât
    mai mare parte a societății din regiune. Astfel că recenta escaladare a
    dialogului diplomatic și a tonului nu este surprinzătoare dar nici nu ar trebui
    să producă mari motive de îngrijorare pe tema relațiilor bilaterale. Este p
    temă recurentă pe care din nefericire o vom dezbate în lunile și anii care vin,
    în absența unor schimbări veritabile de pe teren.


    L-am
    întrebat pe Mihai Sebe care este menirea sancțiunilor impuse de blocul european
    asupra Rusiei din cauza crizei drepturilor omului:

    Sancțiunile economice funcționează în continuare și sunt un
    semnal foarte important al hotărârii Uniunii Europene de a avea o atitudine
    unită pe această tematică. Chiar dacă deseori în mass media au apărut diverse
    știri și analize privind acțiuni bilaterale ale unor state membre ale Uniunii
    Europene în ceea ce privește relația cu Uniunea Europeană, acțiuni care poate
    contrazic linia oficială, totuși, când tragem linie, cel puțin la nivel formal,
    toate statele Uniunii Europene se află în spatele acestor sancțiuni. Iar
    prelungirea lor nu a reprezentat niciodată o adevărată problemă și n-a
    necesitat o negociere consistentă.

    Chiar dacă la nivel individual unii
    politicieni din Uniunea Europeană au exprimat dorința relaxării sancțiunilor,
    la nivel formal și oficial, regimul sancțiunilor continuă. Fie că vorbim de
    sancțiuni economice fie că vorbim de sancțiuni individuale asupra unor persoane
    suspectate de încălcarea drepturilor omului, ele continuă să reprezinte un
    instrument democratic de control și de gestionare a situației aflate în
    limitele dreptului internațional.


    Uniunea
    Europeană și Rusia au deja o tradiție diferită în privința raportării la
    drepturile omului, o tradiție care nu se anunță deloc una ușor de gestionat.