Tag: liberali

  • 70 de ani de la falsificarea alegerilor din 1946

    70 de ani de la falsificarea alegerilor din 1946

    Pe 19 noiembrie 1946 se înregistra cea mai masivă fraudă electorală din istoria României, fraudă care avea să-şi pună amprenta decisiv pe istoria politică a României în a doua jumătate a secolului 20. După 6 martie 1945, data la care se instalase guvernul prosovietic condus de Petru Groza, climatul politic din România se deteriorase considerabil: prizonierii luaţi de sovietici împotriva prevederilor armistiţiului încheiat în septembrie 1944, criza generată de refacerea de după război, persecutarea politicienilor, a partidelor şi presei de opoziţie, actele de violenţă la care se dedau instituţiile statului parazitate de comunişti şi bandele înarmate de partidul comunist constituiau strategia de acapare a puterii.



    Alegerile din 19 noiembrie 1946 au fost falsificate grosolan, ele fiind deja un caz-şcoală al studierii abuzului prin care sistemele politice totalitare şi-au exercitat autoritatea. Rezultatele reale ale scrutinului nu sunt cunoscute, dar metoda prin care comuniştii au furat rezultatul alegerilor a fost înlocuirea urnelor. După toate probabilităţile, Partidul Naţional Ţărănesc şi Partidul Naţional Liberal, partidele democratice şi tradiţionale ale românilor au obţinut peste 78% din voturi în timp ce Blocul Partidelor Democrate, alianţa condusă de comunişti, aproximativ 22%. Prin inversarea rezultatelor, guvernul prosovietic şi-a proclamat victoria şi, implicit, şi-a arogat o legitimitate de care nu a avut parte niciodată în instaurarea propriului regim. Dictonul lui Stalin, “nu contează cine votează, contează cine numără”, fusese decisiv. Tot ce a urmat a fost efectul alegerilor parlamentare din 19 noiembrie 1946 de la care s-au împlinit 70 de ani.



    Arhiva Centrului de Istorie Orală din Radiodifuziunea Română a înregistrat mărturii ale oamenilor care au văzut cu ochii lor sau li s-a spus despre marele furt. Nicolae Magherescu, şef de cabinet al ministrului liberal Mihail Romniceanu în guvernul Rădescu, între decembrie 1944 şi martie 1945, este unul dintre cei care îşi aducea aminte de climatul alegerilor. ”La 19 noiembrie, timp de o lună, am stat în judeţul Galaţi. Nu vă pot descrie ce întîmplări am văzut, ce bătăi, totul se făcea pe bază de forţă, de violenţă. Veneau aşa-zişi comunişti din Galaţi, cu maşini, prin toate satele, şi îi ameninţau pe oameni că dacă votează cu PNL vor fi scoşi din case şi întreg avutul li se va confisca. A fost ceva de neînchipuit. Ţin minte că eram într-o comună unde un coleg de-al nostru pe nume Dimofte a îndrăznit să le replice unor oameni care ne-au oprit din drum. Şi acest Dimofte a fost pălmuit deoarece se ştia că este liberal din familie. În acele condiţii, mi-am dat seama că o luptă corectă nu se poate duce împotriva unor asemenea oameni.”



    Dumitru Pop, primarul comunei Ieud, Maramureş şi Ştefan Balea, membru în PNŢ filiala locală, au fost martorii organizării şi desfăşurării alegerilor în regiunea lor. ”Alegerile au fost organizate în bătaie de joc. În loc să se facă secţii de votare în comuna noastră sau în cea învecinată, ne-au trimis în a treia comună, într-un sătuc aproape părăsit. Ne-au trimis acolo pe o vreme urîtă, am ajuns pe jos. (voce 2) Bieţii oameni mergeau pe jos, iar opinicile nu îi ţineau la drum, se rupeau curelele şi aţele. Cu toate astea, oamenii s-au dus acolo, la centrul de vot. (voce 1) Ţărănimea română nici nu voia să audă de comunişti, ăştia erau dispreţuiţi de toată lumea care se uita cu scîrbă la ei. Baza lor politică era minciuna, politica lor era mincinoasă şi orice om cu mintea întreagă şi cu bun-simţ nu putea lua parte la aşa ceva. La secţia de votare au fost aduşi soldaţi, parcă eram un sat asediat, care au încercat să ne împiedice să trecem peste un podeţ care ducea la acea secţie. Dar ţăranii au dat năvală peste ei şi au ajuns la secţie. Şi a început votarea. Eu am fost asistent în Comisia de validare. Semnele electorale s-au schimbat, PNŢ avea roata ca vechi semn şi luase ca nou semn ochiul. Şi bătrînii au prea ştiau unde să voteze, şi mai întrebau: unde e ochiul? Şi noi le mai arătam. Reprezentantul comunist vedea toate astea şi el lua buletinele să le bage în urnă. Şi cînd lua votul de la vreun bătrîn, înfigea degetul în el să-l găurească şi să-l anuleze.



    Eva Hirsch a fost comunistă în perioada interbelică şi ea descria, cu realism, în 1996 climatul de violenţă care a dus la furtul scorurilor electorale. ”În perioada alegerilor, Ana Pauker a dat dispoziţie să dăm adeziuni pe şantiere şi în fabrici. Ea spunea că semnînd o adeziune, acela ne va fi votul. Dar votul a fost falsificat. Noi am stabilit centrele de votare şi pe oamenii care au făcut parte din Comisii, fiecare partid avea un reprezentant. Numai că erau toţi oameni de-ai noştri. În preajma alegerilor, Maniu a ţinut o conferinţă la Ateneu şi am fost trimişi acolo să-i stricăm conferinţa, să nu-l lăsăm să vorbească. Ne-am dus şi ne-am încăierat cu ţărăniştii. Nu mi-era teamă deloc, eram aşa de convinsă că în ce credeam eu era drept! La alegeri ne-au trimis să votăm de mai multe ori, în mai multe locuri şi dacă oamenii noştri erau în poziţii-cheie, noi am cîştigat. Şi ca mine au fost mulţi, foarte mulţi.”



    Pentru omul secolului 21, furtul atât de grosolan al unor opţiuni politice nu poate decât să producă un sentiment legitim de revoltă, amestecată cu uimire şi compasiune. Alegerile parlamentare falsificate din 19 noiembrie 1946 au dovedit, deşi nu mai era cazul după experienţa din Uniunea Sovietică, că regimul comunist înseamna tot ceea ce detesta individul cel mai mult.

  • A murit Radu Câmpeanu, primul președinte al PNL

    A murit Radu Câmpeanu, primul președinte al PNL

    S-a stins din viață Radu Câmpeanu, primul președinte al Partidului Național Liberal, după revoluția din 1989. Vestea decesului seniorului liberal, la vârsta de 94 de ani, a fost dată chiar de PNL, miercuri seară, într-o postare pe Facebook: “Anunțăm cu mâhnire că seniorul liberal, Radu Câmpeanu, a încetat astăzi din viață. Rămâne în inimile noastre ca primul președinte al partidului după 1989, cel care a reînființat PNL după cumplita perioadă comunistă și anii petrecuți în închisoare ca deținut politic. Suntem cu toții alături de familia îndoliată.”



    La rândul său, președintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj de condoleanțe: “Reconstrucţia Partidului Naţional Liberal şi renaşterea unei vieţi democratice în România sunt legate de numele lui Radu Câmpeanu. A vorbit în Exil despre o Românie liberă şi despre valori europene, iar după 1990 a luptat pentru acestea în ţară. Odată cu dispariţia sa, pleacă unul dintre seniorii autentici ai politicii româneşti. Dumnezeu să-l odihnească în pace!”



    Născut la 28 februarie 1922, Radu Câmpeanu a absolvit Facultatea de Drept, la Universitatea Bucureşti. În perioada 1944-1947 a fost preşedintele Tineretului Universitar, iar între 1947 – 1956 a fost deţinut politic. În 1973, Câmpeanu a emigrat în Franța și s-a întors în țară imediat după Revoluție.



    La 6 ianuarie 1990 a fondat Partidul Național Liberal, fiind și primul candidat liberal în alegerile prezidențiale din 1990. A fost vicepreședintele CPUN (primul parlament format după Revoluție) și al Senatului, între 1990 și 1992. Ulterior, a fost ales senator din partea Alianței PNL-PD. În ultimii ani ai vieții, Radu Câmpeanu a fost numit președinte de onoare al PNL.

  • Retrospectiva săptămânii 17.04- 23.04.2016

    Retrospectiva săptămânii 17.04- 23.04.2016


    Aderarea României la spaţiul Schengen,
    în etape?





    Comisia Europeană
    sprijină intrarea României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen, pentru că aceste
    ţări îndeplinesc cu siguranţă condiţiile de aderare. Preşedintele Comisiei,
    Jean-Claude Juncker, a făcut această declaratie, la Strasbourg, în plenul
    Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, râspunzând unei întrebari pe această temă
    a unui europarlamentar român. Potrivit unor surse diplomatice citate de
    trimisul Radio România la Strasbourg, aderarea s-ar putea desfăşura în două
    etape, începând din a doua jumatate a anului. Prevăzută, iniţial, pentru martie 2011, aderarea
    României la Spatiul comunitar de liberă circulaţie a fost amânată în repetate
    rânduri, pe fondul rezervelor exprimate de unele state membre faţă de
    reformarea justiţiei şi a eficienţei luptei împotriva corupţiei. In tot acest
    timp, autorităţile de la Bucureşti au susţinut că respectă, integral,
    criteriile tehnice ale aderării.



    Provocări pentru noul ministru român al Muncii



    Legea salarizării bugetarilor şi
    aplicarea noilor prevederi ale Legii privind concediul şi indemnizaţia pentru
    creşterea copiilor sunt principalele provocări ale noului ministru român al Muncii, Dragoş Pâslaru. Fost consilier de stat pe probleme economice la Cancelaria
    primului-ministru Dacian Cioloş, Pâslaru a înlocuit-o în funcţie pe Ana
    Costea. Aceasta şi-a dat dat demisia, în urma nemulţumirilor exprimate de
    sindicate cu privire la proiectul de ordonanţă de urgenţă privind salarizarea
    bugetarilor. Între timp, vineri, premierul Cioloş a explicat, la reluarea
    discutiilor cu partenerii sociali, că pentru moment nu va fi vorba de
    schimbarea Legii salarizării bugetare şi că executivul va veni cu o nouă propunere de ordonanţă
    de urgenţă care să corecteze din inechităţile existente in sistemul public de salarizare, în
    principal, în privinţa salariilor mici. Pe de altă parte, Pâslaru trebuie să găsească
    soluţii pentru aplicarea noilor prevederi ale Legii privind indemnizaţia pentru creşterea
    copiilor, recent promulgata de şeful statului. Aceasta elimină plafonul maxim
    al indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului, care până acum era de 3.400
    lei (760
    de euro). De acum
    inainte valoarea indemnizatiei va reprezenta 85%
    din venituri şi se acordă pe o perioadă de doi ani. Părinţii care se întorc mai devreme la
    serviciu au dreptul la un stimulent de 50% din indemnizaţia minim garantată.



    Nemulţumiri şi proteste ale sindicaliştilor
    din sănătate, ale minierilor şi energeticienilor români



    În România, sindicaliştii
    din sănătate, au pichetat
    în această săptămâna sediile prefecturilor din mai multe municipii reşedinţă de
    judeţ şi Palatul Parlamentului de la Bucureşti pentru a cere eliminarea
    inechităţilor din sistemul medical şi finanţarea în mod corespunzător a
    sistemului. Ei cer reguli pentru funcţionarea cabinetelor medicale în şcoli şi
    alocarea unui buget de 6% din Produsul Intern Brut pentru sănătate. La fel de
    nemulţumiţi, zeci de mineri şi energeticieni de la Complexul Energetic Oltenia au parcurs 300 de kilometri pe jos, până la Bucureşti,
    într-un marş de protest. Ministrul energiei, Victor Grigorescu, a declarat că
    guvernul va găsi soluţii pentru redresarea financiară a companiei. El a
    discutat cu reprezentanţii conducerii Complexului şi cu cei ai angajaţilor şi
    au stabilit împreună un plan de eficientizare care va presupune şi
    restructurarea schemei de personal.



    Liberalii, nominalizări pe bandă rulantă
    pentru primaria generală a capitalei Romaniei



    Liberalii, principala forţă de
    dreapta din România, au făcut o nouă nominalizare, a patra, pentru candidatura
    la funcţia de primar general al capitalei. Este vorba de actualul lider al
    Organizaţiei Bucureşti a partidului, Cătălin Predoiu, fost ministru al
    justiţiei. Precedentele propuneri au fost europarlamentarul Cristian Buşoi,
    urmat de prim-vicepreşedinte PNL, Ludovic Orban, care a renunţat la candidatură
    şi a demisionat din funcţiile pe care le deţinea, după ce a fost chemat la DNA
    şi pus sub control judiciar pentru fapte de corupţie. Nici următoarea nominalizare, cea a lui
    Marian Munteanu, fost lider al mişcării studenţeşti în perioada amplelor
    proteste izbucnite împotriva puterii comuniste instalate la Bucureşti după
    revoluţia din 1989, nu a fost una de bun augur. Munteanu s-a retras,
    respingând, însă, acuzaţia care i s-a adus că ar fi colaborat cu fosta poliţie
    politică – Securitatea.



    Vizita în România a președintelui Ucrainei,
    Petro Poroşenko



    Autorităţile
    române şi-au reînnoit, joi, sprijinul pentru suveranitatea, integritatea
    teritorială şi independenţa Ucrainei, cu ocazia vizitei, la Bucureşti, a
    preşedintelui Petro Poroşenko. Liderul de la Kiev s-a întâlnit cu omologul său
    român, Klaus Iohannis şi cu premierul Dacian Cioloş. Cei doi şefi de stat au
    vorbit, intre altele, despre evoluţiile de securitate în regiunea Mării Negre.
    În context, Poroşenko a declarat că Ucraina se va alătura iniţiativei de creare
    a unei flote a Mării Negre care să consolideze prezenţa NATO în zonă şi să contibuie
    la creşterea gradului de securitate în regiune. Cei doi sefi de stat au
    discutat şi
    posibilitatea creării unei brigăzi militare româno-ucraineano-bulgare după
    modelul celei existente între Polonia, Lituania şi Ucraina.Preşedintele Ucrainei s-a întâlnit şi cu
    premierul Dacian Cioloş, care a subliniat
    că formarea noului guvern de la Kiev reprezintă o nouă şansă pentru accelerarea
    reformelor interne şi stabilizarea statului vecin. Cu ocazia vizitei au fost
    semnate două acorduri, unul privind cooperarea bilaterală în domeniul
    transporturilor militare şi un altul vizând patrularea în comun la frontiera
    dintre cele două ţări

  • Scrutin decisiv în Republica Moldova

    Scrutin decisiv în Republica Moldova

    Pe 14 iunie, în 439 dintre oraşele şi comunele din Republica Moldova
    primarii au fost aleşi încă din primul tur de scrutin. Rezultatele indică, în
    general, menţinerea în topul preferinţelor electorale a componentelor coaliţiei
    guvernamentale minoritare, partidele Liberal-Democrat şi Democrat, declarat
    pro-occidentale, ce şi-au adjudecat circa două treimi din administraţiile
    locale, şi un recul al opoziţiei pro-moscovite – populistă, comunistă şi
    socialistă. Candidaţii agreaţi de Rusia au obţinut, însă, două trofee
    importante.

    La Bălţi (nord), al doilea oraş ca mărime din republică, primarul a fost
    ales din primul tur, cu peste 70% din sufragii, în persoana controversatului om
    de afaceri Renato Usatîi. Anul trecut, partidului său populist i-a fost interzisă
    participarea la alegerile legislative, fiindcă a primit finanţare ilegală din
    Rusia. La Orhei (centru), noul edil e un personaj la fel de sulfuros. Milionar
    la doar 28 de ani, promotor al încorporării republicii în Rusia, după modelul
    Crimeei, moldo-israelianul Ilan Shaor şi-a adjudecat mai bine de 60 de procente
    din voturi. Ca să poată participa la campania electorală, i s-a permis ieşirea
    din arestul la domiciliu, fiindcă junele primar e urmărit penal pentru
    devalizarea a trei bănci, din care au dispărut un miliard de dolari, în ceea ce
    presa de la Chişnău numeşte furtul secolului.
    După aceste înfrângeri umilitoare, în faţa unor
    personaje halucinante, pentru formaţiunile politice pro-europene devine
    obligatorie revanşa, duminică, în al doilea tur de scrutin, care va tranşa
    cursa electorală în alte 459 de localităţi. Pentru ambele tabere, Chişinăul e,
    de departe, trofeul cel mai râvnit. Votul pentru primăria Capitalei, unde trăieşte o
    treime din populaţia republicii şi care produce jumătate din PIB, are, spun
    analiştii, o uriaşă miză geopolitică. Alegerea între tânărul primar în
    exerciţiu, liberalul Dorin Chirtoacă, absolvent de Drept la Bucureşti şi
    care-şi asumă fără complexe identitatea românească, şi fostul premier comunist
    Zinaida Greceanîi, ce candidează acum pentru socialişti, e şi o alegere între
    Europa şi Rusia.
    De rezultatele alegerilor locale şi de susţinerea lui
    Chirtoacă de către celelalte formaţiuni pro-europene depinde, spun comentatorii
    politici, şi refacerea unei coaliţii majoritare, prin cooptarea liberalilor
    alături de PLDM şi PD. Cele trei partide au condus împreună republica din 2009
    până în februarie anul acesta, când PL a trecut în opoziţie. După o prestaţie
    dezastruoasă, jalonată de acuzaţii de corupţie şi incompetenţă, cabinetul
    minoritar condus de Chiril Gaburici a demisionat acum două săptămâni,
    deschizând, astfel, calea pentru instalarea unui nou guvern.

  • Evoluţii politice la Chişinău

    Evoluţii politice la Chişinău

    Anul trecut, Republica Moldova
    era unanim considerată, în cancelariile apusene, premianta Parteneriatului
    Estic, prin care Uniunea Europeană încearcă să atragă pe orbita sa şase state
    ex-sovietice. Reformele promovate, în ultimii cinci ani, de guvernele
    pro-occidentale conduse de Vlad Filat şi Iurie Leancă au fost recompensate cu
    încheierea acordurilor de asociere şi liber schimb dintre Bruxelles şi
    Chişinău. Uşor euforici, liderii politici declarau atunci că republica ar putea
    fi admisă în UE în 2020, eventual în semestrul în care preşedinţia rotativă va
    fi asigurată de România vecină – susţinătorul cel mai consecvent al
    aspiraţiilor sale de integrare.

    În toamnă, însă, a început deriva. La alegerile
    legislative, scorurile obţinute de partidele pro-occidentale -
    liberal-democrat, democrat şi liberal – asigurau majoritatea parlamentară de
    care era nevoie pentru continuarea guvernării tripartite. Liberalii, cei mai
    energici promotori ai apropierii de Bucureşti şi Bruxelles, au preferat să
    treacă în opoziţie, iar premierul Leancă a demisionat din PLDM. Astfel că, abia
    în februarie, în locul lui a fost învestit, de coaliţia guvernamentală
    minoritară dintre liberal-democraţi si democraţi, dar şi cu voturile
    deputaţilor comunişti, tradiţional filoruşi, tânărul om de afaceri Chiril
    Gaburici.

    Vineri, acesta şi-a anunţat demisia, pe fondul scandalului provocat
    de acuzaţia că şi-ar fi falsificat diploma de bacalaureat. Declarat
    pro-occidental, dar acuzat de ineficienţă şi corupţie, Guvernul său fusese,
    deja, supus unei contestări virulente. În mai multe rânduri, zeci mii de oameni ieşiseră în stradă pentru a
    cere demisia liderilor coaliţiei, pe care-i consideră responsabili,
    între altele, de halucinanta dispariţie din sistemul bancar al republicii a un
    miliard de dolari. Coruptă, cinică, incompetentă, după cum o califică analiştii,
    clasa politică de la Chişinău nu putea fi, aşadar, surprinsă de absenteismul
    masiv, mai ales în rândul tinerilor, de la alegerile locale de duminică.

    Electoratul
    vârstnic şi cel rusofon, cu nostalgii sovietice, s-au mobilizat mult mai bine,
    astfel că la Bălţi (nord), primarul a fost ales din primul tur, cu peste 70%
    din sufragii, în persoana controversatului om de afaceri Renato Usatîi.
    Susţinut politic şi financiar de Moscova, de un populism delirant, suspectat de
    conexiuni mafiote, acesta e omul care va conduce al doilea oraş ca mărime din
    republică.

    În turul al doilea, de pe 28 iunie, votul pentru primăria Capitalei,
    unde traieşte o treime din populaţia republicii şi care produce jumătate din
    PIB, are, spun analiştii, o uriaşă miză geopolitică. Alegerea între tânărul
    primar în exerciţiu, liberalul Dorin Chirtoacă, absolvent de Drept la Bucureşti
    şi care-şi asumă fără complexe identitatea românească, şi fostul premier
    comunist Zinaida Greceanîi, care candideză acum pentru socialiştii pro-ruşi, e şi
    o alegere între Europa şi Rusia. Iar de rezultatele alegerilor locale pare să
    depindă, spun corespondenţii Radio România la Chişinău, şi refacerea unei
    coaliţii majoritare pro-europene, care să repare bilanţul dezolant al
    Cabinetului Gaburici.