Radio România Internațional

Tag: liberalizare

  • Liberalizarea vânzării terenurilor agricole

    Liberalizarea vânzării terenurilor agricole

    Comisia Europeană a emis un set de îndrumări pentru statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, în privința reglementării tranzacțiilor cu terenuri agricole, astfel încât să nu se încalce nici legsilația UE în domeniul liberei circulații a capitalurilor Comisia spune că vrea astfel să ajute statele membre UE să protejeze terenurile agricole de amenințări precum specula excesivă la prețuri și concentrarea proprietății.

    Potrivit CE, statele membre UE, inclusiv România, au posibilitatea de a limita vânzările de terenuri agricole, pentru a conserva comunitățile de fermieri și pentru a promova agricultura durabilă. În acest context, legislația din țara noastră urmează a fi modificată și tocmai de aceea va propunem o dezbatere cu acest subiect.


  • Liberalizarea regimului de vize pentru Canada în beneficiul românilor UPDATE

    Liberalizarea regimului de vize pentru Canada în beneficiul românilor UPDATE

    Comisia Europeană salută decizia așteptată a Canadei de a elimina obligativitatea vizelor pentru cetățenii români și bulgari începând cu 1 decembrie. Decizia este rezultatul unor intense eforturi diplomatice și a negocierilor continue la nivel politic și tehnic între UE, Canada și cele 2 state membre, România și Bulgaria.

    Sunt vești deosebit de bune pentru cetățenii români și bulgari: începând de vinerea asta, vor putea călători în Canada fără a mai fi nevoie să se complice cu obținerea unei vize. E un exemplu de colaborare extrem de bună între România, Bulgaria, UE și Canada, a declarat comisarul european pentru politică regională Corina Crețu.

    Românii pot călători în Canada fără vize, pentru șederi de maxim 6 luni în scop turistic (inclusiv pentru vizitarea familiei / cunoștințelor sau pentru prospectarea oportunităților de afaceri), pe baza oricărui pașaport românesc valabil.

    Ministerul Afacerilor Externe salută această decizie care încununează demersurile diplomatice susținute din ultimii ani, la nivel bilateral româno-canadian, precum și în format trilateral, cu participarea Comisiei Europene.

    Conform regimului aplicabil resortisanților tuturor celorlalte state exceptate de la obligativitatea vizelor de intrare în Canada, cetățenii români care intenționează să călătorească pe calea aerului spre Canada, pentru ședere sau tranzit, trebuie să obțină în prealabil o Autorizație de călătorie electronică (Electronic Travel Authorization – eTA).

    Autorizația se va putea obține doar online, prin accesarea paginii de internet www.Canada.ca/eTA-Romania, disponibilă din 1 decembrie 2017, orele 16:00 (ora României). Românii care și-au planificat zboruri directe cu destinația Canada, cu decolare înainte de ora respectivă, nu vor putea obține eTA anterior îmbarcării și nu vor putea intra în Canada decât în baza unei vize valabile, chiar dacă avionul va ateriza pe teritoriul canadian ulterior orei specificate, iar cei care intenționează să intre în Canada pe cale terestră (rutieră / feroviară)sau maritimă (la bordul unei ambarcaţiuni, inclusiv al unui vas de croazieră) trebuie să dețină doar un pașaport valabil, fără a mai fi necesară obținerea eTA.

    Informații suplimentare:

    Autorizația de călătorie electronică (eTA) reprezintă o cerință impusă tuturor cetățenilor străini exonerați de obligativitatea vizei canadiene, care tranzitează sau călătoresc în Canada pe calea aerului. Autorizația eTA are o valabilitate de 5 ani (sau, după caz, până la expirarea valabilității pașaportului).

    Procedura obținerii eTA este simplă, durează doar câteva minute și se realizează exclusiv online, prin completarea unui formular electronic cu datele personale ale pasagerului. Pentru obținerea eTA și, ulterior, pentru accesul pe teritoriul canadian, cetățenii români trebuie să fie în posesia unui pașaport valabil, indiferent de tipul acestuia(pașaport simplu electronic, pașaport simplu, pașaport simplu temporar, pașaport diplomatic, pașaport de serviciu).

    Cetățenii români care dețin deja o viză canadiană valabilă o pot utiliza în continuare, până la expirarea termenului de valabilitate, fără a mai fi necesară obținerea eTA. Românii care au obținut eTA după data de 01.05.2017, întrucât se încadrau la categoriile cărora li s-a aplicat prima etapă de liberalizare a regimului de vize (titulari ai unei vize de rezidență temporară în Canada în ultimii 10 ani sau ai unei vize valabile tip non-immigrant pentru SUA), pot să călătorească pe calea aerului în Canada, pe baza aceleiași eTA, până la expirarea valabilității acesteia sau a pașaportului.

    Cetățenii români care intenționează să urmeze în Canada studii cu durata de peste 6 luni sau să exercite activități lucrative, indiferent de durată, trebuie să obțină în prealabil un permis de studii, respectiv de muncă. Mai multe informații referitoare la condițiile de călătorie în Canada se pot regăsi accesând pagina de internet: www.Canada.ca/eTA-Romania.

  • Piaţa energiei

    Piaţa energiei

    În mai 2012, România agrea cu instituţiile financiare internaţionale — Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială — un calendar de liberalizare a preţului gazelor naturale din producţie internă atât pentru firme, cât şi pentru consumatorii particulari. Conform înţelegerii, până la finele lui decembrie 2014 trebuiau eliminate preţurile reglementate pentru clienţii noncasnici, lucru pus, de altfel, în practică.



    Făcând un bilanţ la două luni după aplicarea măsurii, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileţ, a informat că, după renegocierea a 40% din contractele care au fost reglementate şi care au trecut în zona liberă, preţul final al gazelor pentru consumatorii non-casnici a scăzut cu 5%. Cei doi mari furnizori importanţi care gestionează 90% din piaţa de furnizare a gazelor susţin că scăderile au fost chiar de până la 10%. Ieftinirea s-ar datora scăderii, de către furnizori, a adaosurilor.



    Cât despre populaţie, aceasta poate sta liniştită: gazele nu se pot scumpi mai devreme de 1 iulie. După această dată, preţul final pentru particulari s-ar putea, însă, majora cu procente cuprinse, anul acesta, între 5 şi 9%, în funcţie de creşterile de tarife cerute de distribuitori şi care vor fi aprobate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei. Nicolae Havrileţ a prezentat primele estimări şi a precizat că discuţiile în legătură cu creşterile pe următorii trei ani vor începe luna viitoare:


    ANRE a făcut o simulare, în cazul în care aplicăm cifrele din calendar şi finalizăm proiectul de liberalizare în 2018, să avem trei ani de creştere a preţului la gazele naturale. Ceea ce am pus noi ar fi însemnat o creştere de 7% în acest an şi câte 5% în următoriii doi ani, până la liberalizarea finală. Dar este o estimare, urmare a unei simulări.”



    Potrivit Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, a fost creat cadrul legal care permite tuturor consumatorilor să-şi poată alege furnizorul de energie electrică sau de gaze pe care îl doresc. Totodată, în contextul unei pieţe de energie competitive, pentru a-i ajuta să se informeze cu privire la schimbarea furnizorului de energie electrică şi gaze naturale, consumatorii au la dispoziţie un număr de telefon gratuit.



    Potrivit datelor ANRE, consumul de gaze naturale pe piaţa reglementată a scăzut, în 2014, cu 10,10%, iar pe piaţa concurenţială s-a înregistrat o creştere de 1,10%. În privinţa surselor de provenienţă, peste 107 milioane MWh au fost gaze din producţia internă, în creştere cu aproape 6%, şi numai puţin peste 9 milioane MWh au fost din surse externe, în scădere cu circa 52%.

  • Jurnal românesc – 23.09.2014

    Jurnal românesc – 23.09.2014

    Ministerul român al Afacerilor Externe a finalizat lista secţiilor de votare din străinătate pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie. Vor fi organizate 294 de secţii pentru cetăţenii români care doresc să-şi exercite dreptul de vot la acest scrutin. Secţii de votare în număr mai mare vor fi organizate în Italia – 51, Spania – 38, SUA – 22, Republica Moldova – 21, Marea Britanie – 11 şi Franţa – 9. Secţiile de votare sunt organizate în sediile misiunilor diplomatice şi consulare ale României, în sediile institutelor culturale româneşti din străinătate, în teatrele de operaţiuni din Afganistan, precum şi în alte locaţii care permit desfăşurarea în bune condiţii, de corectitudine şi neutralitate, a procesului de votare.



    FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială au fost de acord cu amânarea liberalizării pieţei gazelor pentru consumatorii casnici şi cu termenele propuse de partea română, a declarat Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie. El a discutat pe această temă cu finanţatorii externi, la Bruxelles. La începutul acestei luni, Răzvan Nicolescu a anuntat că va propune autorităţilor de la Bruxelles ca preţul gazelor interne pentru populaţie să nu mai crească până la 1 iulie 2016, iar perioada de liberalizare să se prelungească până la 1 iulie 2021, faţă de 31 decembrie 2018, cum prevedea calendarul aflat în vigoare. Potrivit calendarului de liberalizare asumat de România în 2012 în faţa FMI şi a Comisiei Europene, preţul gazelor pentru populaţie ar fi trebuit să se majoreze cu 3%, la 1 octombrie 2014.



    Rata şomajului a fost de 6,7% în trimestrul II 2014, în scădere faţă de trimestrul anterior, când se înregistra 7,2%, potrivit datelor publicate, marţi, de Institutul Naţional de Statistică de la Bucureşti. Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de 1,5% (7,4% pentru bărbaţi faţă de 5,9% pentru femei), iar pe medii rezidenţiale de 3,7% (8,4% pentru mediul urban, faţă de 4,7% pentru mediul rural). Rata şomajului a atins nivelul cel mai ridicat (23,9%) în rândul tinerilor (15 – 24 ani). În trimestrul II al anului 2014, populaţia activă a României era de 9,3 milioane persoane, din care 624 de mii de persoane erau şomeri. Rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă (15 – 64 ani) a fost de 65,8%.



    Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a anunţat semnarea, luni, a 63 de contracte de finanţare pe programul POSDRU, în valoare de peste 160 de milioane de euro. Fondurile europene contractate prin aceste proiecte se ridică la 140 milioane de euro, echivalentul a 4% din fondurile de care dispune România prin POSDRU. De asemenea, au fost semnate şi proiecte privind Formarea profesională pentru îmbunătăţirea participării grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii”, Iniţiative transnaţionale pentru o piaţă incluzivă a muncii”, respectiv Şanse egale şi respect”. Aceste proiecte au un buget de aproximativ 80 milioane de euro, din care fondurile UE reprezintă peste 74 milioane de euro. Potrivit ministrului Fondurilor Europene, prin aceste noi contracte vor fi create 2700 de locuri de muncă.

  • Jurnal românesc – 2.09.2014

    Jurnal românesc – 2.09.2014

    Comisia românilor de pretutindeni a Senatului de la Bucuresti a făcut o importantă donaţie de carte – peste 3.200 de manuale şcolare şi aproximativ 3.000 de volume de beletristică – elevilor din Găgăuzia, cu ocazia deschiderii anului şcolar la Liceul Mihai Eminescu din Comrat. Potrivit unui comunicat al Senatului, membrii comisiei, însoţiţi de Petru Vlah, parlamentar în Legislativul de la Chişinău, au fost primiţi de directoarea liceului, Svetlana Stoinov. Cu această ocazie, preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni, Marcel Bujor, a anunţat că donaţiile de carte la Liceul Mihai Eminescu vor continua. Agenda delegaţiei Parlmentului de la Bucureşti a mai inclus o vizită la grădiniţa din Comrat unde există grupe cu predare în limba română şi una la Universitatea de Stat din Comrat. Membrii delegaţiei s-au întâlnit cu rectorul Universităţii de Stat, Zinaida Aricova, cu mai mulţi profesori şi cu studenţii de la secţia de limba română. S-a discutat, între altele, despre înfiinţarea unui centru informaţional, al cărui obiectiv principal sa fie studierea limbii române, şi despre elaborarea unor proiecte comune cu universităţi din România.




    Ministrul roman de externe, Titus Corlăţean, a fost decorat, luni, la Chişinău, de preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, cu Ordinul de onoare, pentru contribuţia sa la apropierea fostei republici sovietice de UE. La Chişinău, Corlăţean a făcut apel la statele UE să analizeze impactul evoluţiilor regionale asupra Republicii Moldova. Am încredere că 2014, an în care in Republica Moldova vor avea loc alegeri legislative, va consemna ancorarea definitivă a Chişinăului pe traseul european, astfel încât, într-un viitor nu foarte îndepărtat, să atingem obiectivul final al acestui proces – integrarea în UE, a mai spus Corlăţean. Şeful diplomaţiei române a co-prezidat, luni, la Chişinău, cea de-a noua reuniune a Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova. La eveniment au fost prezenţi, între alţii, ministrul de externe al Italiei, Federica Mogherini, desemnată, recent, Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, şi comisarul european pentru extindere şi politică de vecinătate, Stefan Fule.




    Departamentul pentru Energie de la Bucureşti a propus Comisiei Europene să accepte amânarea cu doi ani şi jumătate a calendarului de liberalizare a preţului gazelor pentru populaţie. Gazele ar fi trebuit să se scumpească de la începutul lunii viitoare, dar Guvernul de la Bucureşti a decis să amâne aplicarea calendarului până la rezolvarea unui diferend cu Bruxellesul. Departamentul pentru Energie a lansat, deja, o dezbatere publică pe tema preţului gazelor naturale.




    Senatul a adoptat proiectele de lege privind amnistia fiscală pentru mamele care au beneficiat de indemnizaţii pentru creşterea copilului calculate în mod greşit şi pentru pensionarii care au primit sume necuvenite din cauza unor erori de calcul ale funcţionarilor. Banii deja recuperaţi vor fi restituiţi eşalonat, pe o perioadă de cinci ani, începând de la 1 ianuarie 2015. Ministrul muncii, Rovana Plumb, a precizat că, în total, sumele restituite mamelor si pensionarilor se ridică la circa 400 de milioane de lei. Cele două proiecte au fost trimise la Camera Deputaţilor, care este for decizional.

  • Restricţii ridicate, restricţii menţinute pentru români

    Restricţii ridicate, restricţii menţinute pentru români

    2013 a fost ultimul an în care unele state membre ale Uniunii Europene au putut menţine restricţiile temporare pe piaţa muncii pentru lucrătorii români şi bulgari. Dar odată cu intrarea în 2014, aceste măsuri vor fi ridicate total, la şapte ani de la admiterea României şi Bulgariei în blocul comunitar. Nouă state au aplicat, până pe 31 decembrie 2013, limitări în ceea ce priveşte accesul liber al românilor şi bulgarilor pe piaţa muncii. Este vorba de Austria, Germania, Olanda, Luxemburg, Malta, Franţa, Marea Britanie, Irlanda şi Spania.



    Dar ridicarea acestor restricţii dă fiori unora dintre occidentali, care se tem de o invazie a românilor şi bulgarilor. Este justificată o asemenea angoasă? Cel mai onest răspuns este că nimeni nu ştie, punctează România liberă. Publicaţia subliniază că principala preocupare este legată de aşa-numitul turism social — practica de a te înregistra ca beneficiar al ajutoarelor sociale de stat în ţări în care acestea sunt foarte generoase, precum Germania sau Marea Britanie, unde ele depăşesc cu mult veniturile medii din România. Există multe poveşti revoltătoare, aminteşte ziarul, apărute în tabloide, despre imigranţi din România, de obicei romi, care profită de sistemele sociale din ţările europene, însă numărul acestor profitori este relativ mic.



    De altfel, pentru a preveni eventualele abuzuri la sistemul de beneficii sociale in Marea Britanie, premierul David Cameron a anunţat, recent, o serie măsuri în acest sens. Astfel, de la 1 ianuarie, solicitanţii de locuri de muncă din Uniunea Europeană nu vor mai putea pretinde ajutoare de şomaj în primele trei luni de sejur în Marea Britanie. Mai mult, şomerii europeni nu vor mai primi alocaţii pentru locuinţă, indiferent de data la care au venit în Marea Britanie.



    Cotidianul britanic The Telegraph consideră, însă, că probabilitatea ca imigranţii din UE să trăiască din ajutoare este mult mai mică decât aceea ca înşişi cetăţenii britanici să se afle într-o asemenea situaţie. Publicaţia pledează pentru libera circulaţie a mâinii de lucru în blocul comunitar, care este pe deplin benefică pentru Marea Britanie şi Europa, întrucât duce la o utilizare surprinzător de eficientă a capitalului uman.



    Si Deutsche Welle admite că Germania, care are nevoie de mână de lucru calificată, are de multă vreme de câştigat de pe urma venirii lucrătorilor români sau bulgari, medici, ingineri ori tehnicieni. La rândul său, cotidianul francez Le Monde consideră puţin probabilă perspectiva unui aflux masiv de imigranţi din Europa de est către Franţa şi alte ţări ale UE de la 1 ianuarie. Publicaţia citează specialişti potrivit cărora două milioane de români au plecat în ţări din Europa de sud, îndeosebi Spania şi Italia, şi doar puţini dintre ei ar urma să-şi abandoneze probabil prima ţară-gazdă.