La 1 ianuarie 2007, după negocieri intense, România devenea membră cu drepturi depline a Uniunii Europene. Apartenenţa la spațiul comunitar a însemnat dispariţia graniţelor pentru români, posibilitatea ca ei să călătorească liber, să studieze şi să muncească în alte ţări europene.
Libertatea de circulaţie, inclusiv a bunurilor, a oferit o piaţă enormă companiilor şi produselor româneşti, aproape 80% din exporturile acestora mergând acum în Uniunea Europeană. Fondurile europene de diverse tipuri și regulamentele comunitare au făcut ca în România să apară rapid schimbări vizibile, în condiţiile în care ţara este unul dintre beneficiarii neţi ai bugetului european: adică primeste mai mulţi bani decât virează la coşul comun.
România a reuşit să-și mărească Produsului Intern Brut pe cap de locuitor de la 39% din media Uniunii, înainte de aderare, la 59%, după numai nouă ani, iar conform prognozelor acesta ar putea ajunge în 2022 la peste 66%.
Aderarea la Uniunea Europeană ne-a ancorat în spaţiul european de democraţie şi valori, un ideal care a devenit realitate prin sacrificiul suprem al celor care au luptat în Decembrie 1989. Drumul european rămâne în mod legitim singura opţiune de prosperitate, stabilitate şi dezvoltare pe termen lung a României, spune într-un mesaj președintele Klaus Iohannis.
El mai arată că beneficiile aduse cetăţenilor şi societăţii sunt concrete şi înseamnă îmbunătăţirea vieţii de zi cu zi, fie că vorbim despre piaţa internă, protecţia mediului, digitalizare, libera circulaţie şi oportunităţile de a studia, lucra sau trăi oriunde în Uniunea Europeană, fie despre finanţarea dezvoltării şi a modernizării în multiple domenii, precum infrastructura, zonele rurale, energia, sectorul medical, educaţia.
Șeful satului subliniază și că România contribuie astăzi, în mod direct, ca stat membru, la consolidarea şi întărirea Uniunii Europene.
Premierul Nicolae Ciucă afirmă, la rândul sau, că intrarea în Uniune a avut loc prin efortul comun al clasei politice şi diplomaţilor români, sub auspiciile garanţiilor de securitate oferite de apartenenţa la NATO, prin încrederea câştigată în teatrele de operaţii de militarii români care s-au dovedit parteneri loiali şi bine pregătiţi ai aliaţilor occidentali. El subliniază bunăstarea adusă în cei 15 ani de apartenenţă la Uniune: Produsul Intern Brut al României s-a triplat, iar PIB -ul pe cap de locuitor a devenit de aproape patru ori mai mare.
Acţiunea României în plan european va continuă să fie ghidată de respectul deplin pentru statul de drept, pentru Tratatele Uniunii şi pentru principiile şi valorile înscrise în Tratate, ca piloni de bază ai Uniunii, precum şi pentru dreptul european în general, asigură șeful guvernului de la București.
