Radio România Internațional

Tag: libertatea de exprimare

  • Parlamentul European vrea reglementări pentru reţelele de socializare

    Parlamentul European vrea reglementări pentru reţelele de socializare

    Nimeni nu se mai îndoiește de faptul că rețelele de socializare au în momentul de față statutul de piețe publice, de agora. Acest lucru înseamnă că trebuie să fie conștiente și răspunderea pe care o au legată de încurajarea participării cetățenilor la dezbateri și de asigurarea libertății de expresie, a spus la dezbaterea din plenul Parlamentului European secretarul de stat pentru afaceri europene, Ana Paula Zacarias, din partea actualei președinție portugheze a Consiliului Uniunii Europene. Și tot ea a adăugat:

    Libertatea de expresie nu este absolută. Ea trebuie pusă în balanță cu obiectivul de a combate discursul urii, incitarea la violență și radicalizarea. Ceea ce este ilegal în mediul offline trebuie să fie ilegal și în online.

    Potrivit unui comunicat al Parlamentului european, aproape toți vorbitorii au criticat puterea rețelelor de socializare. Au fost prezentate diverse situaţii în care aceste plaforme au cenzurat conținutul sau au blocat anumite conturi, iar mulți eurodeputați au spus că este nevoie norme clare, astfel încât giganţii din domeniul tehnologiei să nu acţioneze în mod arbitrar.

    Este bine sau rău că Donald Trump nu mai are acces la rețelele de socializare? Din punct de vedere politic nu aceasta este întrebarea corectă. Problema adevărată este dacă Donald Trump trebuia blocat de Silicon Valley sau printr-o procedură democratică transparentă. A fost un exemplu adus în discuție de Bart Groothuis, europarlamentar olandez.

    Sunt de acord cu cei care spun că platformele au capturat spațiul public. Deseori spun că au privatizat acest spațiu. De aceea cred ca misiunea noastră este aceea de a cere mai multa transparență și responsabilitate pentru că ceea ce se întampla in mediul on line afectează considerabil viața reală, a spus Vera Jourova, vicepreședinta a Comisiei Europene.

    Ea a vorbit despre două inițiative prezentate în decembrie de executivul comunitar, care conțin norme noi pentru platformele digitale. Este vorba de Actul legislativ privind piețele digitale, care vizează activitatea companiilor care stochează date legate de activitatea și interacțiunile din mediul on line, dar și de Actul legislativ privind serviciile digitale, care ar urma, de exemplu, să împiedice amestecul giganților tehnologici în procesele electorale prin răspândirea de informaţii false.


  • Premiul Saharov îi este acordat în acest an opoziţiei din Belarus

    Premiul Saharov îi este acordat în acest an opoziţiei din Belarus

    Opoziția din Belarus a ajuns în atenția întregii lumi începând cu seara zilei de 9 august, când au izbucnit proteste față de rezultatul oficial al alegerilor. Oficial au fost câștigate, cu un scor zdrobitor, de președintele autoritar Alexandr Lukașenko, aflat la putere de mai bine 25 de ani și considerat ultimul dictator al Europei. Susținătorii opoziției au ieșit în stradă nemulțumiți de fraudarea scrutinului al cărui rezultat, de altfel, nu a fost recunoscut nici de statele Uniunii Europene sau de Parlament.


    Protestele au continuat de atunci și au loc, săptămânal, și în prezent, în ciuda faptului că forțele de ordine loiale lui Lukașenko au intervenit de multe ori brutal și au arestat mii de persoane. Un rol extrem de important l-au jucat, în aceste proteste, femeile din Belarus; de altfel, opoziția din Belarus este reprezentată, potrivit unui comunicat al Parlamentulu European, de femeile din Consiliul de Coordonare. Premiul recunoaște, însă, eforturile tuturor demonstranților, după cum a afirmat președintele Parlamentului European, David Sassoli:

    În timp ce crește admirația noastră pentru populația Belarusului, crește și indignarea noastră față de modul violent în care răspunde regimul Lukașenko, cazurile de tortură și negarea adevărului. Vreau să spun din nou, ceea ce am zis cu o singură voce aici în Parlamentul European: guv ernul și președintele au pierdut alegerile și este timpul să asculte vocea poporului.

    Și mai important este însă să îi felicit pe reprezentanții opoziției din Belarus pentru curajul lor, capacitatea de a rezista, hotărârea lor. Ei personifică în fiecare zi lupta pentru apărarea libertății de exprimare pe care o răsplătește Premiul Saharov. Au demonstrat – și continuă să demonstreze – că sunt puternici în fața unui adversar foarte puternic. Ceea ce îi susține e faptul că niciodată violența nu va izbândi în fața adevărului. Iată mesajul meu – mesajul nostru – pentru voi, dragi câștigători ai premiului. Continuați să fiți puternici și nu renunțați la luptele voastre, iar noi vom fi alături de voi.


    Premiul Saharov pentru libertatea de gândire este numit în onoarea dizidentului sovietic Andrei Saharov și este decernat, anual, de Parlamentul European, începând cu 1988, unor indivizi sau grupuri care au militat pentru drepturile omului și libertățile fundamentale.


  • Protecţia drepturilor omului, în topul valorilor europene pentru cetăţeni

    Protecţia drepturilor omului, în topul valorilor europene pentru cetăţeni

    Drepturile omului, libertatea de exprimare, egalitatea de gen sunt în topul listei valorilor fundamentale europene. 52% dintre cetăţenii europeni consideră schimbările climatice cea mai presantă problemă legată de mediu, iar 59% sunt în favoarea apartenenţei ţării lor la Uniunea Europeană. Sunt rezultatele unui sondaj Eurobarometru publicat zilele trecute de Parlamentul European.

    Aproape jumătate dintre cetăţenii care au răspuns sondajului spun că protejarea drepturilor omului în întreaga lume este principala valoare pe care se bazează Uniunea Europeană, urmată de libertatea de exprimare, egalitatea de gen şi solidaritatea între statele membre.

    Deşi poziţionarea priorităţilor indică o variaţie semnificativă între statele membre, pentru prima dată schimbările climatice ocupă primul loc între priorităţile cetăţenilor. 32% dintre cetăţenii participanţi la sondaj menţionează combaterea schimbărilor climatice ca fiind cea mai importantă măsură pe care ar trebui să o ia Parlamentul.




    Rezultatele Eurobarometrului reflectă preocuparea pentru urgenţa climatică, ţinând cont că o majoritate absolută a celor care au răspuns (52%) consideră schimbările climatice cea mai presantă problemă legată de mediu, urmată de poluarea atmosferică, cea maritimă, defrişările şi creşterea cantităţii de deşeuri.

    După urgenţa climatică, lupta împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale, combaterea terorismului şi lupta împotriva şomajului sunt următoarele priorităţi ale cetăţenilor.

    Sprijinul pentru Uniunea Europeană şi pentru apartenenţa la blocul comunitar rămâne la un nivel înalt, pentru al treilea an la rând, şi tot mai mulţi europeni îşi doresc un Parlament mai puternic – arată sondajul. 55% dintre români consideră că apartenenţa ţării lor la Uniunea Europeană este un lucru bun. Rezultatele sondajului arată şi o creştere a nivelului de satisfacţie cu privire la modul în care funcţionează democraţia în cadrul Uniunii: 52% dintre europeni împărtăşesc acest sentiment, indicând contribuţia pozitivă a alegerilor din mai 2019 şi a creşterii participării la vot.

    Cetăţenii şi-ar dori ca Parlamentul European să joace un rol mai puternic, 58% dintre cei care au răspuns sondajului pledând pentru un Legislativ comunitar mai influent în viitor. Este o creştere cu 7 puncte procentuale faţă de primăvara anului 2019 şi reprezintă cel mai bun rezultat pentru acest indicator din 2007 încoace.

  • UE ia măsuri pentru contracararea propagandei străine

    UE ia măsuri pentru contracararea propagandei străine

    În contextul alegerilor europene din 23-26 mai 2019, europarlamentarii au
    solicitat Uniunii Europene să răspundă mai ferm la propaganda ostilă.






    Anul
    2019 este anul în care vor avea loc peste 29 de runde de alegeri în statele din
    spaţiul comunitar, inclusiv alegerile europene.


    Propaganda
    ostilă care urmărește să submineze UE ar putea influența deznodământul
    alegerilor din luna mai. Eurodeputații sunt îngrijorați de influența acesteia
    asupra platformelor de social media și propun măsuri noi.


    Președinta
    subcomisiei pentru apărare, Anna Fotyga, este autoarea raportului referitor la
    comunicarea strategică a UE pentru a contracara propaganda părților terțe
    împotriva sa, raport votat recent de parlamentarii europeni.


    Conform
    documentului, răspândirea dezinformării a devenit mai sofisticată din cauza
    unor instrumente noi și mai agresive: utilizarea răuvoitoare a roboților,
    algoritmii, inteligența artificială, trolii, tehnologiile din categoria
    deepfake și conturile false de pe platformele de social media, utilizate în
    campaniile politice, precum și atacurile cibernetice din timpul procesului
    electoral.


    De
    asemenea, raportul condamnă acțiunile din ce în ce mai agresive ale Rusiei,
    Chinei, Iranului și Coreei de Nord, care, potrivit eurodeputaților, încearcă să
    submineze democrațiile europene și suveranitatea tuturor țărilor din
    Parteneriatul Estic, să influențeze alegerile și să sprijine mișcările
    extremiste.


    Raportul
    atrage, în acelaşi timp, atenţia asupra faptului că libertatea de exprimare
    precum și pluralismul media oferă cele mai bune garanții împotriva
    dezinformării și propagandei ostile. Eurodeputata Anna Fotyga:


    Subliniem necesitatea de a evita
    cenzura în lupta de contracarare a propagandei ostile, a dezinformării, a
    informaţiilor eronate care sunt prezentate Uniunii Europene şi statelor membre.
    Subliniem importanţa jurnalismului de calitate. Este important să susţinem
    libertatea de exprimare şi libertatea presei. Şi subliniem că ar trebui să
    existe şi o activitate de reglementare în acest domeniu, atât la nivel
    european, cât şi la nivel internaţional. Sunt voci care spun că ar fi necesar
    chiar să introducem măsuri umanitare, pentru a face faţă războiului cibernetic
    sau războiului informatic. Accentuăm schimbarea tiparelor diferiţilor actori.
    În ceea ce privește organizarea radicalizată, am menționat că, în locul
    site-urilor foarte populare care au crescut nivelul de radicalizare a
    tineretului, există metode de servicii de mesagerie criptate, care sunt foarte
    populare.



    Eurodeputații
    cer ca acțiunile furnizorilor de servicii de socializare, de mesagerie și de
    căutare online să fie reglementate prin lege. Companiile care nu șterg rapid
    știrile false sistematice trebuie trase la răspundere. Mai mult, este nevoie ca
    autoritățile să poată identifica și localiza autorii și sponsorii conținutului
    politic publicat.




  • Combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură din mediul online

    Combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură din mediul online

    Comisia Europeană salută hotărârea marilor reţele de socializare de a elimina rapid discursurile ilegale motivate de ură postate pe paginile lor, în acord cu Codul de conduită online al Uniunii Europene. Cea de a patra evaluare a acestui Cod arată că această inițiativă a Comisiei dă rezultate bune.

    În prezent, o serie de companii din domeniul IT evaluează 89% din conținutul semnalat în decursul a 24 de ore, iar 72% din conținutul considerat a fi un discurs ilegal de incitare la ură este eliminat, comparativ cu situația din 2016, când a fost lansat Codul de conduită online al Uniunii Europene. Atunci, procentajul era de 40 și, respectiv, de 28%. Cu toate acestea, companiile trebuie să își îmbunătățească feedback-ul către utilizatori – arată rezultatele celei mai recente evaluări a Codului.Codul funcționează deoarece respectă libertatea de exprimare – a apreciat Andrus Ansip, vicepreședinte al Comisiei Europene, responsabil pentru piața unică digitală. Nimeni nu ar trebui să se simtă nesigur sau amenințat din cauza vreunui conținut ilegal care incită la ură și care este stocat în mediul online – a mai spus comisarul Ansip.

    La rândul său, Věra Jourová, comisarul european pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, a explicat care au fost raţiunile pentru care acum doi ani şi jumătate Comisia a ales să propună marilor platforme online un cod de conduită: Am optat pentru acest Cod, deoarece am observat că în spaţiul online înflorea discursul ilegal al urii fără a exista vreo consecinţă. Cuvântul-cheie este aici ilegal. Am vrut ca platformele să reacţioneze la expresia de natură xenofobă şi rasistă care sunt ilegale în toate statele membre, atât în mediul offline, cât şi în cel online. Munca noastră a fost întotdeauna ferm bazată pe lege. Ideea a fost să determinăm aceste platforme care găzduiesc milioane de conversaţii să devină mai responsabile şi să-i protejeze pe cei care erau victimele unui astfel de discurs. Şi aveam nevoie de rezultate rapide. Aşadar, rezultatele de astăzi ale evaluării arată că am făcut ce a trebuit şi că platformele şi-au luat obligaţiile în serios.

    De la lansarea sa, în 2016, Codul de conduită a continuat să dea roade, dar, chiar dacă societățile din IT elimină conținutul ilegal într-un ritm din ce în ce mai rapid, acest lucru nu duce la o suprimare excesivă: rata de eliminare indică faptul că analiza conținuturilor efectuată de către societățile respective continuă să respecte libertatea de exprimare. În plus, grație codului, s-au creat parteneriate între organizațiile societății civile, autoritățile naționale și platformele IT cu privire la activități educaționale și de sensibilizare a publicului larg.


  • Uniunea Europeană pregăteşte preşedinţia română

    Uniunea Europeană pregăteşte preşedinţia română

    Europa şi lumea
    întreagă se află de ani întregi în criză. Cea economică este cea mai izbitoare,
    însă este vorba de mai mult decât atât. Fricile, angoasele, reîntoarcerea
    fantomelor trecutului, reconsiderările faţă de stilul de viaţă care a adus până
    acum prosperitate şi toleranţă, populismele capătă o pondere tot mai mare în
    viaţa europenilor. Criza economică, migraţia din ţările subdezvoltate, lupta
    împotriva terorismului, securitatea colectivă, Brexit    , protejarea industriei,
    promovarea cercetării şi multe alte provocări au făcut ca Uniunea Europeană
    actuală să fie privită ca un ţap ispăşitor de către eurosceptici. De aceea,
    pregătirea preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene este o sarcină
    cu mult mai dificilă decât ar fi fost normal.

    România va prelua preşedinţia
    europeană de la 1 ianuarie 2019    , iar comisarul european pentru buget şi resurse
    umane Gunther Oettinger a dat asigurări că executivul european va sprijini
    orice ţară care urmează să preia preşedinţia rotativă, în ciuda atmosferei
    sumbre de azi. De la 1 ianuarie 2019 până
    la sfârşitul lunii iunie 2019, România este cea mai importantă ţară a Uniunii
    Europene. Trăim vremuri provocatoare timpuri care au adus creşterea
    incertitudinii şi a instabilităţii. Privind în interiorul Europei, domnia legii
    în câteva state membre nu mai este acceptată. Avem probleme cu bugetele
    naţionale, trebuie să vedem ce se poate face împotriva populismului şi
    neo-naţionalismului, cum putem stabiliza Uniunea Europeană văzând că Brexitul
    probabil va avea loc. Aceasta va duce la pierderea unui membru important şi
    competitiv al Uniunii. Şi ne confruntăm cu provocări şi în afara Europei, provocări
    economice şi politice. Avem ca exemplu Turcia unde este o inflaţie de 26%, avem
    ca exemple ţările în curs de dezvoltare ca Brazilia care are un preşedinte nou,
    avem ca exemplu Argentina care are nevoie de multe miliarde de euro, avem ca
    exemplu Venezuela, o ţară în insolvenţă, avem ca exemple autocraţii de la
    Ankara până la Moscova. Autocraţilor nu le plac valorile noastre. Trăim în contestarea
    tuturor valorilor, o contestare a sistemelor tuturor valorilor noastre, democraţia,
    piaţa socială a muncii, solidaritatea, libertatea presei, a cuvântului şi a
    religiei, imaginea noastră şi stilul nostru de viaţă, societatea liberală. Cred
    că acestea trebuie apărate deoarece adversarii lor vor să ne slăbească or chiar
    să distrugă ordinea valorilor noastre. Trebuie să convingem cetăţenii noştri,
    statele membre, regiunile europene şi trebuie să convingem mai ales tânăra şi
    noua generaţie că valorile de azi sunt viitorul lor de mâine până în 2050.
    Cadrul financiar nu este singurul instrument pe care îl avem. Avem reglementări
    şi dereglementări iar investiţiile sunt o parte din setul nostru de instrumente
    politice. În aceste zile negociem drumul nostru din 2021 până 2027.



    În construirea unui
    viitor pentru Uniunea Europeană, valorile care au clădit-o nu sunt negociabile.
    Şi nicio criză nu este de netrecut dacă valorile sunt respectate şi promovate.


  • Reacţia UE după uciderea jurnalistului saudit Jamal Khashoggi

    Reacţia UE după uciderea jurnalistului saudit Jamal Khashoggi

    Comunitatea internaţională speră ca ancheta cu privire la uciderea jurnalistului saudit Jamal Khashoggi în consulatul ţării sale din Istanbul să se încheie cât mai curând posibil. Între timp, eventualitatea impunerii de sancţiuni Arabiei Saudite apare tot mai des în discuţie. Iar cea mai spinoasă problemă pare a fi suspendarea vânzărilor de armament către regimul de la Riad.

    Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel au convenit asupra necesităţii unei poziţii coordonate la nivel european cu privire la impunerea de eventuale sancţiuni Arabiei Saudite. În vreme ce liderul francez consideră demagogică ideea de a suspenda livrările de arme către Riad, cancelarul german a anunţat că ţara sa le sistează şi a cerut o poziţie europeană comună în cazul Khashoggi. De partea cealaltă a Oceanului, preşedintele american Donald Trump este mai degrabă nehotărât: şi-a manifestat în mai multe rânduri dorinţa ca acest caz să fie elucidat, dar a subliniat şi rolul Arabiei Saudite ca aliat împotriva Iranului şi a militanţilor islamişti. Nu în ultimul rând, Trump subliniază că Riadul este unul dintre cei mai importanţi clienţi ai Statelor Unite în ce priveşte achiziţia de armament.

    Între timp, la Strasbourg, în plenul Parlamentului European, şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini a salutat unitatea de care eurodeputaţii au dat dovadă în cererea lor pentru o anchetă transparentă şi pedepsirea responsabililor pentru asasinat, dar şi în apărarea libertăţii de exprimare şi a drepturilor omului oriunde în lume:

    Noi toţi trebuie să monitorizăm evoluţia situaţiei în următoarele zile; să sperăm că nu va fi vorba de următoarele săptămâni. Şi acest lucru – dincolo de orice altă măsură pe care noi, la nivelul Uniunii Europene am putea să o luăm în urma paşilor pe care îi va face Arabia Saudită pentru a stabili adevărul şi a aduce în faţa justiţiei pe cei responsabili. Cum am mai spus – justiţie şi nu răzbunare. Libertatea de exprimare se află în centrul valorilor noastre şi va continua să fie baza politicii noastre externe. Şi considerăm că interesul naţional nu poate constitui niciodată, dar niciodată o justificare pentru a îngenunchea libertatea de exprimare. Dimpotrivă, când drepturile fundamentale ale omului sunt violate, ţările noastre devin mai slabe şi cred că aceasta este vocea care trebuie să se audă în acest moment istoric din Uniunea Europeană şi din acest Parlament.

    Jamal Khashoggi, un critic vocal al prinţului moştenitor saudit Mohammed bin Salman şi editorialist al cotidianului american Washington Post, a dispărut în 2 octombrie, în timpul unei vizite la consulatul Arabiei Saudite de la Istanbul. În urma dovezilor prezentate de autorităţile turce, Riadul a recunoscut, în cele din urmă, că a fost vorba de o crimă cu premeditare. Autorităţile saudite au arestat săptămâna trecută 18 persoane, dar au respins cererea de extrădare a acestora formulată de Ankara. La mai mult de trei săptămâni după această crimă, anchetatorii turci încearcă să găsească trupul lui Jamal Khashoggi.


  • 3 mai – Ziua mondială a libertăţii presei

    3 mai – Ziua mondială a libertăţii presei

    La
    3 mai, în fiecare an, este celebrată Ziua mondială a libertăţii presei.
    Marcarea acestei zile reprezintă o oportunitate pentru a evidenţia principiile
    fundamentale ale libertăţii presei, pentru a evalua starea de libertate a
    presei     în întreaga lume, pentru a apăra independenţa mass-mediei şi pentru a
    aduce un omagiu ziariştilor     care şi-au pierdut viaţa în timp ce îşi exercitau
    profesia.


    Ziua
    mondială a libertăţii presei a fost proclamată de Adunarea Generală a
    Organizaţiei Naţiunilor Unite, în 1993. Se aduce astfel, în atenţia publică
    importanţa şi necesitatea respectării libertăţii de exprimare, conform
    articolului 19 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului: Orice om are
    dreptul la libertatea opiniilor şi exprimării; acest drept include libertatea
    de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum şi libertatea de a căuta, de
    a primi şi de a răspândi informaţii şi idei prin orice mijloace şi independent
    de frontierele de stat.”


    În
    nicio altă regiune a lumii, situația jurnaliștilor nu s-a deteriorat atât de
    mult în ultimul an, precum în Europa. Mai ales în Europa Centrală și de Est
    libertatea de exprimare este în pericol. Patru din cele cinci țări în care
    situaţia s-a înrăutățit semnificativ conform barometrului anual al libertății
    presei, se află în Europa. De exemplu, în statele membre ale UE, Malta,
    Republica Cehă și Slovacia, libertatea presei a scăzut. Chiar și în Serbia,
    candidată la aderarea la UE, politicienii importanţi intimidează jurnaliștii și
    vocile critice, prin campanii de presă, plângeri și amenințări via mass-media.
    Acest lucru creează un climat ostil, otrăvit, care adesea deschide calea pentru
    violențe împotriva presei, susţin reprezentanţii organizaţiei Reporteri fără
    frontiere    .


    Președintele
    Parlamentului European, Antonio Tajani, spune că democrația autentică nu poate
    exista fără libertatea presei: Ca
    fost jurnalist, știu că este esențială capacitatea de a lucra independent. Fără
    această libertate nu poate exista control politic, transparență, luptă
    împotriva corupției, bună guvernare sau libertate de decizie. Din acest motiv,
    Uniunea Europeană este cel mai puternic protector al acestui drept fundamental
    în întreaga lume. Din păcate, organizația «Reporteri fără Frontiere»
    avertizează că libertatea presei este mai amenințată ca oricând! Potrivit mai
    multor rapoarte, jurnaliștii sunt intimidați – nu doar în regimurile autoritare
    – ci și în țări considerate democratice.



    Astăzi trebuie să ne
    amintim și să aducem un omagiu tuturor jurnaliștilor care au murit sau au fost
    închiși pentru angajamentul lor de a oferi cetățenilor adevărul. Libertatea lor
    este esenţială pentru a face lumea un loc mai bun, a mai precizat președintele
    Parlamentului European.


  • Protejarea jurnaliştilor de investigaţii

    Protejarea jurnaliştilor de investigaţii

    Jurnalistul slovac de investigații a fost ucis, împreună cu logodnica sa, în luna februarie; cei doi au fost împușcați de persoane care, până la această oră, nu au fost identificate. Nu se știe nici cauza exactă a asasinării, însă la momentul la care aceasta a avut loc, Jan Kuciak investiga prezența în Slovacia a grupării de crimă organizată calabreză N’draghetta, precum și posibile legături dintre aceasta și politicieni slovaci. Asasinatul a provocat un val de indignare în societatea slovacă și cele mai mari proteste de după 1989; în luna martie, premierul Robert Fico a fost forțat să își dea demisia. Parlamentul European a trimis, în martie, o delegație în Slovacia pentru a afla detalii despre caz la fața locului, iar în dezbaterea dedicată acestui caz în luna aprilie le-a cerut autorităților de la Bratislava să facă tot ceea ce este necesar pentru ca persoanele vinovate de moartea jurnalistului să fie trase la răspundere. La dezbaterea care a precedat adoptarea rezoluției cu privire la protejarea jurnaliștilor de investigație, președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a afirmat că aceste crime reprezintă o încercare de a submina valorile fundamentale și de a da o lovitură statului de drept în Uniunea Europeană.


    O poziție similară a fost exprimată, în numele Consiliului European, și de reprezentanta președinției bulgare a acestuia, Monika Panayotova: Consiliul condamnă ferm aceste crime și se așteaptă ca vinovații să fie trași la răspundere. Jan Kuciak a fost un jurnalist căruia nu i-a fost frică să investigheze infracțiunile grave. A vrut să aducă în atenție acele lucruri care trebuie eliminate din societățile noastre și și-a pus viața în slujba luptei împotriva corupției și a abuzului de putere. Curajul și comportamentul domnului Kuciak merită respectul și recunoașterea naostră. Munca unor jurnaliști ca el este o parte vitală a oricărei democrații sănătoase. Libertatea mass-media este un stâlp indispensabil al oricărei societăți democratice. Jurnaliștii sunt printre cei care veghează democrațiile funcționale. Acolo unde nu există libertate de exprimare și oamenilor le este frică pentru viețile lor de fiecare dată când își exprimă un punct de vedere critic – nu este democrație. Exact acestea sunt motivele pentru care libertatea de exprimare și a mass-media, precum și pluralismul, sunt garantate de Carta europeană a drepturilor fundamentală. Acestea sunt printre valorile democratice de bază pe care a fost fondată Uniunea Europeană. Aceste libertăți sunt obligatorii pentru guvernele noastre și toate democrațiile trebuie să aibă ca prioritate protejarea jurnaliștilor de presiuni financiare și politice. Să fie clar: în Uniunea noastră, atacurile menite să aducă la tăcere reprezentanții mass-media sunt complet inacceptabile.


    Rezoluția adoptată de Parlamentul European cere, printre altele, o mai bună protecție pentru jurnaliștii care sunt dați în judecată cu regularitate pentru ca, în acest fel, să li se cenzureze munca, o directivă europeană pentru protejarea avertizorilor publici, o monitorizare mai atentă a proprietarilor de mass media, dar și un program European permanent pentru sprijinirea jurnaliștilor de investigație.