Radio România Internațional

Tag: Libia

  • România trimite ajutoare în Libia

    România trimite ajutoare în Libia

    România trimite ajutoare în Libia în sprijinul supraviețuitorilor inundațiilor catastrofale produse de ciclonul mediteranean Daniel.

    O aeronavă C-130 Hercules a Forțelor Aeriene Române a decolat sâmbătă, 16 septembrie, cu destinația Benghazi, Libia. Este prima tranșă din ajutoarele pe care România le trimite ca asistență internațională cu titlu gratuit către această țară, afectată de inundații catastrofale.

    Şase curse vor transporta, pe această rută, 55 tone de bunuri, constând în produse alimentare și corturi. Zborurile se execută prin Mecanismul de Protecţie Civilă al Uniunii Europene, la solicitarea Departamentului pentru Situații de Urgență, în baza Hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență.

    Este una dintre cele mai mari catastrofe mondiale care s-au întâmplat în ultima perioadă – a declarat șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat. În orașul Derna, unde două baraje din apropiere au cedat în urma ploilor torențiale, bilanțul este copleșitor: peste 11.300 de morți și mai mult de 10.000 de persoane dispărute. Și există risc de apariție a holerei, pentru că 1.000 de morți au fost îngropați în gropi comune, mii de cadavre au ajuns în mare, iar alte mii sunt sub ruine.


    Bilanțul uriaș al inundațiilor ar fi putut fi evitat dacă această țară, divizată de război, ar fi avut un serviciu meteorologic funcțional capabil să emită avertismente, a declarat şeful Organizației Meteorologice Mondiale.

  • Forțele Aeriene Române au început transportarea ajutoarelor umanitare către Libia

    Forțele Aeriene Române au început transportarea ajutoarelor umanitare către Libia

    O aeronavă C-130 Hercules a Forțelor Aeriene Române a decolat sâmbătă, 16 septembrie, de pe Baza 90 Transport Aerian Comandor aviator Gheorghe Bănciulescu, cu destinația Benghazi, Libia. Este prima tranșă din ajutoarele pe care România le trimite ca asistență internațională cu titlu gratuit către această țară, afectată de inundații catastrofale.


    Şase curse vor transporta, pe această rută, 55 tone de bunuri, constând în produse alimentare și articole pentru adăpostire.

    Zborurile se execută prin Mecanismul de Protecţie Civilă al Uniunii Europene, la solicitarea Departamentului pentru Situații de Urgență, în baza Hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență.

  • Precizări de presă privind un cetățean român care se află în custodia autorităților libiene

    Precizări de presă privind un cetățean român care se află în custodia autorităților libiene

    Ministerul Afacerilor Externe precizează că, din dispoziția ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu, au fost dispuse în regim de urgență măsuri specifice, în cooperare cu instituțiile partenere, pentru soluționarea rapidă a situației cetățeanului român aflat în custodia autorităților libiene, de îndată ce situația acestuia a fost cunoscută de autoritățile române.

    MAE menționează că, în conformitate cu datele obținute prin intermediul Ambasadei României în Libia (relocată în Tunisia) și al conducerii misiunii EUBAM (EU Border Assistance Mission) din Libia în serviciul căreia se află cetățeanul român ca angajat al unei companii de securitate private care asigură protecția personalului misiunii EUBAM, nu este răpit, ci se află în custodia autorităților libiene.

    MAE precizează că Ambasada României în Libia (relocată la Tunis) se află în contact permanent cu autoritățile libiene, precum și cu reprezentanții misiunii EUBAM și Delegația UE la Tripoli și efectuează toate demersurile necesare pentru clarificarea situației cetățeanului român și eliberarea sa.

    MAE reamintește că, în conformitate cu Alerta de călătorie în vigoare pentru Libia (https://www.mae.ro/travel-alerts/2897), se recomandă cu fermitate cetăţenilor români să evite orice fel de călătorie în Libia, iar celor care se află încă pe teritoriul libian să părăsească imediat această ţară

  • UE încearcă să stabilizeze Libia blocând fluxul de arme către combatanţi

    UE încearcă să stabilizeze Libia blocând fluxul de arme către combatanţi

    Misiunea se înscrie în eforturile europene de a stabiliza Libia, care este marcată de conflicte aproape continue începând cu 2011, când a izbucnit revolta împotriva fostului dictator, Muammar Gaddafi.

    Intitulată IRINI, cuvânt care în limba greacă înseamnă pace, noua misiune a EUNAVFOR Med (Forța Navală Mediteraneană a Uniunii Europene) ar trebui să impună embargoul ONU cu ajutorul navelor participante și al monitorizărilor aeriene și din satelit; cartierul general al misiunii se află la Roma, iar comandantul acesteia este contra-amiralul Italian Fabio Agostini.

    Dincolo de impunerea embargoului pe armament, IRINI mai are trei obiective secundare. Primul: colectarea de informații cu privire la exporturi ilegale de petrol – o problemă dat fiind că instalațiilepetroliere și câmpurile petrolifere au fost capturate cu regularitate, în ultimii ani, de grupări urmate care au deturnat veniturile din țiței cuvenite guvernului și le-au folosit tocmai pentru a achiziționa armament. Al doilea și al treilea se referă la antrenarea Pazei de Coastă și marinei libiene și la descurajarea rețelelor specializate de trafic de persoane și obțînerea de informații cu privire la acestea. Aceste obiective sunt legate de situația la Mediterană, unde după căderea lui Gaddafi Libia a devenit un important punct de plecare pentru migranții africani care încearcă să ajungă în UE.

    De altfel, IRINI înlocuiește precedenta misiune, SOPHIA, care a început în 2015 tocmai pentru a răspunde la problema generată de migranții veniți pe această rută Mediteraneană; ulterior, obiectivele Sophia au fost extinse și EUNAVFOR MED s-a ocupat și de impunerea embargoului, care reprezintă prioritatea noii misiuni.

    Intensificarea acțiunilor menite să asigure respectarea embargoului ONU a fost decisă în urma Conferinței de la Berlin, din luna ianuarie, organizată într-o încercare de a pune punct deteriorării accentuate a situației din Libia.

    Conferința a fost organizată în condițiile în care războiul civil dintre forțele generalul Khalifa Haftar și guvernul recunoscut internațional de la Tripoli începuse să atragă tot mai mulți actori externi – Haftar e sprijinit de state arabe din Golf, Egipt și Rusia, în timp ce guvernul de la Tripoli beneficiază de sprijinul Turciei, inclusiv militar.

    De altfel, după conferința de la Berlin părțile au continuat să primească armament, ceea ce a dus la noi confruntări în ultimele săptămâni. E de văzut dacă aceste livrări de armament pot fi oprite în viitorul apropiat dat fiind dimensiunea navală a IRINI, care nu poate bloca și violări terestre sau aeriene ale embargoului.

    În plus, chiar și în ceea ce privește dimensiunea navală, Turcia a arătat în trecut că nu se lasă ușor intimidată atunci când consideră că își apără interesele, cum au arătat, de altfel, și alți actori implicați în criza libiană.

    Stabilizarea Libiei devine și mai importantă în contextul pandemiei de coronavirus care a ajuns deja în țară.


  • Problemele lumii arabe sunt în atenţia UE

    Problemele lumii arabe sunt în atenţia UE

    Problemele lumii arabe, de la conflictele din țări ca Siria și Yemen la procesul de pace din Orientul Mijlociu, se află în atenția Uniunii Europene. Aceasta a avut, recent, primul summit cu statele Ligii Arabe iar părțile intenționează să permanentizeze formatul.

    Uniunea Europeană și Liga Arabă intenționează să își aprofundeze colaborarea, în condițiile în care în actualul context global crizele locale au tendința nu doar să se extindă la nivelul unei întregi regiuni, ci și de la o regiune la alta. Date fiind circumstanțele, soluțiile multilaterale sunt considerate a fi cele mai adecvate, după cum a declarat președintele Consiliului European, Donald Tusk:

    Este timpul să luăm în serios parteneriatul dintre lumea arabă și Europa. Ne confruntăm, în multe cazuri, cu aceleași provocări, într-un context geopolitic care a devenit chiar și mai periculos și instabil. Provocări ca gestionarea crizelor internaționale de securitate și terorismul, lupta împotriva schimbării climatice și strămutările în masă ale populației sau asigurarea investițiilor și creșterii durabile într-o economie globală nesigură. Ca vecini apropiați nu avem nicio alternativă decât să lucrăm împreună asupra acestor probleme și a altora. Ordinea bazată pe reguli globale este, în mod clar, amenințată. Am convenit aici, în Sharm al-Sheikh, ca părțile să coopereze pentru a o apăra. Soluțiile multilaterale rămân cea mai bună metodă pentru a răspunde la amenințările la adresa păcii și securității internaționale. Acest lucru este adevărat fie că vorbim despre situația din Siria, Libia și Yemen, fie că ne referim la procesul de pace în Orientul Mijlociu. Și sunt încântat să spun că, așa cum am scris în declarația summitului, ne-am reînnoit angajamentul de susținere a tuturor aspectelor legate de reglementările internaționale privind drepturile omului.

    Țările europene au fost afectate direct, de-a lungul timpului, de diversele crize din lumea arabă, o regiune care s-a aflat mult sub dominația colonială europeană și a cărei configurație actuală a fost stabilită, în mare măsură, de puterile europene. Embargoul impus de exportatorii arabi de petrol în 1973 pe fondul conflictului cu Israelul reprezintă un exemplu al unei crize care se întinde dincolo de regiune.

    Mai recent, conflictele din Siria și din Libia, declanșate în contextul protestelor Primăverii Arabe, au avut și ele un impact direct asupra Europei. Războiul civil sirian a generat uriașul val de refugiați care s-a îndreptat spre Europa și care a avut un impact politic major asupra statelor membre, ducând la o creștere a formațiunilor populiste; tot pe fondul războiului civil sirian, s-a înregistrat explozia Statului Islamic, care a reușit să recruteze mii de europeni, să organizeze sau să inspire atacuri teroriste pe continent și să forțeze, practic, puterile europene să se implice în războiul împotriva sa. Unele state europene au fost implicate și în conflictul din Libia însă nu au avut și un plan post-conflict, astfel încât țara a ajuns în haos ceea ce a permis transformarea sa în punct de lansare pentru a doua mare rută a migranților peste Mediterană. Astfel de exemple nu aveau cum să treacă nerezolvate, astfel încât una dintre prioritățile cooperării dintre Uniunea Europeană și Liga Arabă o reprezintă gestionarea crizelor din regiune.


  • Situaţia din Libia, în atenţia miniştrilor europeni de externe

    Situaţia din Libia, în atenţia miniştrilor europeni de externe

    Situația din Libia reprezintă una dintre preocupările majore ale Uniunii Europene și a fost analizată în cadrul celei mai recente reuniuni a miniștrilor de externe.

    Dosarul libian a fost discutat de miniștrii europeni de externe cu prilejul Consiliului Afaceri Externe. Aflată în vecinătatea de sud a Europei și inclusă în politica de vecinătate a Bruxellesului, Libia este în centrul atenției de mai mulți ani, din cauza instabilității cu care se confruntă de când a izbucnit revolta împotriva fostului dictator Muammar Ghaddafi. Înfrângerea lui Ghaddafi în războiul civil libian nu a însemnat, însă, și sfârșitul perioadei de instabilitate, dat fiind faptul că milițiile foștilor rebeli au intrat rapid în conflict în încercarea lor de a-și extinde influența și de a avea acces la resurse. Pe fondul instabilității generate de aceste conflicte între miliții, Libia a devenit rapid una dintre principalele rampe de lansare către Europa a migranților, în special cei proveniți din Africa sub-sahariană. De situație a profitat, la un moment dat, chiar și Statul Islamic, care reușise să captureze un teritoriu important de-a lungul litoralului și în zona orașului Sirt, care a fost recapturat de forțele anti-jihadiste după o bătălie sângeroasă. Stoparea fluxului migranților, asigurarea securității dar și reglementarea politică a crizei prin care trece țara reprezintă prioritățile politicii europene în Libia.

    Șefa diplomației de la Bruxelles, Federica Mogherini: Vrem să sprijinim în primul rând procesul politic. Ne dorim ca alegerile, atât cele parlamentare cât și cele prezidențiale, să aibă loc cât mai curând, însă într-un cadru politic adecvat, iar acest lucru înseamnă și un cadru legislativ care să garanteze că libienii știu clar pentru ce votează, iar, dacă este posibil, chiar și un cadru constituțional. Îi oferim, de asemenea, sprijin și reprezentantului special al secretarului general al ONU. De asemenea vrem să ne implicăm și în celelalte două domenii mari care însoțesc tranziția politică: reforma economic și asigurarea securității. Am încercat, împreună cu miniștrii de externe europeni, să vedem cum putem, împreună, ca Uniune Europeană și cu statele membre, să sprijinim consolidarea acordului de pace și implementarea măsurilor de securitate. După cum știți avem deja anumite instrumente în domeniul securității – operațiunea Sofia, pe care toate statele membre vor să o continue, în special în ceea ce privește lupta împotriva contrabandiștilor și a traficanților și a modelului lor de afaceri, dar și în ceea ce privește antrenarea Pazei de Coastă libiene. Avem, de asemenea, în Libia, EUBAM, care contribuie la administrarea frontierelor și, totodată, există o celulă de legătură care se ocupă de condițiile și situația de securitate.


    Situația din Libia rămâne, în continuare, extrem de complicată, în condițiile în care în țară există mai multe centre de putere și chiar și în capitala Tripoli se înregistrează, cu regularitate, ciocniri între grupări rivale.


  • Forumul UE pentru Mediterana rămâne o platformă de cooperare, în ciuda marilor crize din regiune

    Forumul UE pentru Mediterana rămâne o platformă de cooperare, în ciuda marilor crize din regiune

    Cel de-al treilea forum al Uniunii pentru Mediterana s-a desfășurat la Barcelona, pe fondul crizelor majore care afectează regiunea – în Siria, Libia și teritoriile palestiniene -, dar și al eforturilor statelor membre de a impulsiona cooperarea.

    Uniunea pentru Mediterană include cele 28 de state membre ale Uniunii Europene precum și alte 15 țări din regiune, inclusiv cele din Balcanii de Vest și din Levant. Organizația, fondată cu 10 ani în urmă, își propune să încurajeze cooperarea statelor membre într-o serie de domenii cum ar fi dezvoltarea economică și socială, energie, migrație, combaterea terorismului și a extremismului, protejarea mediului înconjurător.

    Regiunea este afectată, însă, de crize majore – războaie, fluxuri de migranți – iar statele membre ale Uniunii pentru Mediterană au făcut prea puține pentru reglementarea acestora, după cum afirma, la forumul de la Barcelona, șefa diplomației europene, Federica Mogherini: Regiunea noastră trece astăzi printr-o tranziție lungă și dificilă care, uneori, pare fără de sfârșit și fără speranță. Să menționăm trei crize majore care se află constant pe agenda noastră: războiul din Siria, care încă nu s-a sfârșit, Libia, sfâșiată în continuare de violență și instabilitate și perspectiva unei soluții cu două state pentru Israel și Palestina care continuă să fie dezmembrată bucată cu bucată. Mult prea des confruntarea și militarizarea au întâietate în fața căutării unor soluții din care să aibă toți de câștigat, iar cooperarea regională, ca să nu mai vorbim despre integrare, cu siguranță nu par să fie prioritare. Vedem această dinimică însă nu credem că este inevitabilă ci că reprezintă rezultatul unor opțiuni politice. Ar fi, probabil, mai ușor, având în vedere aceste circumstanțe, să cedăm în fața scepticismului cu privire la cooperarea regională și integrare, dar cred că acum, mai mult ca oricând, este nevoie să se treacă dincolo de mentalitățile care pun accentul pe competiție și sfere de influență către o dinamică a cooperării. Mai mult ca niciodată există o nevoie de mecanisme și instituții regionale capabile să prevină, gestioneze și să reglementeze crizele și de aceea, în loc să inventăm alte platforme sau forumuri recuoaștem Uniunea pentru Mediterană drept platforma importantă pentru lansarea unor politici pe care o împărtășim. S-a dovedit a fi singurul forum regional care creează un spațiu pentru dialog și cooperare între actori care, în alte condiții, nu ar sta de vorbă unul cu altul. În acest forum nu doar că discută, dar și cooperează.

    În cei zece ani care au trecut de la fondarea sa, Uniunea pentru Mediterană a contribuit la pregătirea a peste 100 de mii de tineri, a sprijinit aproximativ 800 de companii mici și mijlocii și a lansat aproximativ 50 de proiecte; dintre acestea, declarația finală a Forumului de la Barcelona menționează construirea unei stații de desalinizare în Gaza, un proiect căruia i s-a asigurat sprijinul politic și finanțarea în luna martie.


  • MAE a activat Celula de criză în cazul cetăţeanului român răpit în Libia

    Ministerul Afacerilor Externe a anunţat că a fost activată Celula de criză în cazul cetăţeanului român care, potrivit presei internaţionale, a fost răpit în Libia.



    Celula de criză “a demarat, în regim de urgenţă, efectuarea unor verificări pentru stabilirea situaţiei de fapt”. Având în vedere specificul operaţiunilor şi situaţia din Libia, procedurile de verificare pot fi de durată, precizează Ministerul. Cazul este gestionat prin Ambasada României în Libia, relocată la Tunis.



    MAE reiterează că, pentru Libia, a instituit, încă din anul 2015, nivelul maxim de alertă: “Pericol major – Părăsiţi imediat zona sau ţara!”. De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe reiterează recomandarea ca “tratarea în spaţiul public a elementelor privind acest caz să se facă cu toată precauţia, dată fiind situaţia de securitate de pe teritoriul Libiei”.



    O grupare înarmată a răpit sâmbătă patru ingineri – trei libieni şi un român – din perimetrul Sharara, care face parte din câmpul petrolifer Murzuk, a relatat agenţia de presă Xinhua, citând o sursă militară. Agenţia Anadolu relatează că nu se cunoaşte unde au fost duse persoanele răpite şi că nicio grupare nu a revendicat deocamdată acţiunea. Anterior, agenţia de presă EFE a relatat că cel puţin două persoane, una dintre ele fiind un inginer român, au fost răpite de o miliţie libiană într-un atac asupra perimetrului Sharara.



    Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, a declarat sâmbătă la un post de televiziune: “Prima noastră prioritate este să verificăm dacă într-adevăr cetăţeanul român a fost răpit. A doua prioritate – care dintre grupările destul de numeroase în Libia îl au în garda lor şi, din acest punct de vedere, relaţiile cu partenerii noştri, cu autorităţile de la Tripoli, cu toate autorităţile din ţările vecine, sunt extrem de importante. Deîndată ce vom avea ştiri vă vom informa, vă vom ţine la curent”, a precizat Meleşcanu.



    El a subliniat că a efectuat, în urmă cu o lună, o vizită în Libia, unde s-a întâlnit cu ministrul de Externe şi cu principalii responsabili din Tripoli, iar MAE are deschisă “o linie de dialog foarte importantă”.

  • Vizită europeană în Libia, pe tema migraţiei

    Vizită europeană în Libia, pe tema migraţiei

    Migranții și refugiații care vor să ajungă în Europa întreprind călătorii foarte periculoase, adesea la bordul unor ambarcaţiuni nesigure şi supraaglomerate, cu care încearcă să traverseze Marea Mediterană.



    Încă din 2016, a fost creat Centrul european privind introducerea ilegală de migranți, pentru a ajuta statele membre să reacționeze cu fermitate la acest fenomen. În ultima perioadă, ruta central-mediteraneeană a devenit cea mai utilizată de către migranţi, în drumul lor spre Europa. Majoritatea celor porniţi la drum din Africa Subsahariană și Africa de Nord folosesc Libia ca țară de tranzit. Acest lucru a încurajat dezvoltarea de adevărate rețele, care se ocupă traficul de persoane, ceea ce a determinat autorităţile de la Bruxelles să ia măsuri speciale în cazul Libiei. Dominată de instabilitate politică, economică şi socială, cu mai multe centre de putere, formate în jurul unor triburi ce respectă vechi obiceiuri, fără a avea un reprezentant autorizat în dialogul cu restul lumii, măcinată de corupţie şi criminalitate, Libia a devenit, de la căderea dictatorului Gadafi, în 2011, placa turnantă pentru exportul de migranţi africani către Europa. La Bruxelles, s-a înţeles de mult că, pentru a opri fluxurile de refugiaţi, trebuie acţionat, în special, în ţările de origine şi de tranzit.



    În vizita de la începutul săptămânii, preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, i-a încurajat pe libieni, în perspectiva viitoarelor alegeri, de la care există mari aşteptări:



    Vrem să consolidăm unitatea, stabilitatea și creșterea economică în această țară foarte importantă. Dacă vrem să obținem soluții în combaterea migrației ilegale, trebuie să consolidăm Libia, să întărim frontiera din sudul ţării şi Garda de Coastă din nordul Libiei. Avem nevoie de o colaborare reală între poliția europeană și poliția africană, pentru a pune capăt traficului de arme și droguri, pe care îl practică, în special membri ai organizațiilor teroriste. De la Bruxelles, trebuie să transmitem un mesaj acestei țări, un mesaj de unitate şi stabilitatea, în perspectiva alegerilor din Libia.”



    90 de milioane de euro fonduri suplimentare a alocat, zilele trecute, Comisia Europeană pentru 3 noi programe de protejare a migranţilor din nordul Africii. Din această sumă, aproape 30 de milioane de euro vor ajunge în Libia, ca ajutor de urgenţă, pentru că găzduieşte pe teritoriul său mai multe tabere cu sute de mii de refugiaţi, ţinuţi adesea în cele mai mizere condiţii. De altfel, Uniunea Europeană a fost avertizată recent de ONU în legătură cu deteriorarea condiţiilor – calificate ca inumane – de detenţie a migranţilor din Libia, apreciind ca deficitară cooperarea dintre Uniune şi această ţară.



  • Buget mai mare pentru securitate, extindere, migranţi

    Buget mai mare pentru securitate, extindere, migranţi

    Aflaţi pe ultima sută de metri cu alcătuirea viitorului buget al Uniunii Europene pentru următorii 7 ani, oficialii de la Bruxelles au decis să aloce bani mai mulţi pentru a evita sosirea de noi valuri de migranţi în ţările membre, dar şi pentru a ajuta ţările balcanice să se pregătească pentru aderare.

    Se constată, în ultima perioadă, o accentuare a instabilității în vecinătatea sudică a Uniunii Europene şi o creștere a numărului de persoane, care încearcă să ajungă în Europa.

    Uniunea Europeană și statele membre își intensifică eforturile pentru o reformă a politicii în domeniul migrației şi acordării de azil, adaptată provocărilor actuale. De unde şi majorarea bugetului pentru următorii 7 ani, precum şi o altă concepţie de repartizare a fondurilor. Principiul de bază este găsirea de soluţii pentru ajutorarea acelor ţări de unde pleacă migranţii, pentru a-i face să rămână acasă la ei. În plus, Europa va ajuta, în continuare, Turcia, Libanul, Libia, unde se află tabere cu milioane de refugiaţi.

    Comisarul european pentru vecinătate şi extindere, Johannes Hahn: Avem o creştere semnificativă a sumelor pe componentele vecinătate şi extindere, în bugetul nostru. La vecinătate, la cele 16,5 miliarde prevăzute s-au adăugat încă 24 la sută, şi am ajuns la 22 de miliarde de euro, cu care vom putea trata problemele din regiune şi vom contribui la stabilizarea situaţiei în vecinătatea Uniunii Europene. Să nu uităm că în imediata apopiere a graniţelor noastre, în sud şi în est, sunt peste 22 de milioane de refugiaţi şi dacă doar 20 la sută ar începe să se îndrepte spre Europa ar însemna mult mai mult decât valurile de migranţi din 2015. Pentru a evita o astfel de situaţie trebuie să găsim soluţii la faţa locului şi să încercăm să îmbunătăţim condiţiile de trai din aceste ţări, să găsim răspunsuri la creşterea demografică, să investim în educaţie şi formare preofesională, astfel încât tinerii să nu-şi mai părăsească ţările. Trebuie să folosim banii alocaţi pentru a crea o strategie. Să construim şi nu doar să reacţionăm în situaţii de criză! Acest buget majorat ne va ajuta, de asemenea, să intervenim în situaţii de urgenţă. Cât priveşte celălat domeniu din aria mea de responsabilitate, extindere Uniunii, desigur, vom pune accentul pe Balcanii de Vest. Aici avem o creştere de 13 la sută a bugetului, şi nu vor fi alocări distribuite pe ţări, ci pentru proiecte de dezvoltare.


    La Summit-ul European din luna mai de la Sofia, dedicat extinderii, Uniunea Europeană s-a angajat să susțină o intensă campanie diplomatică pentru accelerarea procesului de aderare la blocul comunitar a celor şase ţări balcanice. Cele mai mari şanse le au Serbia şi Muntenegru, care speră să se alăture Uniunii până în anul 2025, însă li s-a spus clar şi răspicat că nu li se va face nicio concesie la îndeplinirea criteriilor de aderare. Serbia trebuie să treacă poate prin cea mai grea încercare, şi anume să recunoscă independenţa fostei sale provincii, Kosovo, şi să-şi normalizeze relaţiile cu tânărul stat, până anul viitor – condiţii puse de europeni. Iar de câteva zile, Macedoniei i-a crescut mult cota, după ce a ajuns la o înţelegere cu Grecia privind numele oficial al ţării.


  • Imigraţia, necesitatea unei abordări globale

    Imigraţia, necesitatea unei abordări globale

    Peste 350
    de mii de persoane şi-au riscat viaţa, în primele opt luni ale anului,
    încercând să traverseze Marea Mediterană pentru a ajunge în Europa, iar aproape
    2700 au murit în timpul acestor tentative, a precizat, în această săptămână,
    Organizaţia Internaţională pentru Migraţie.

    Majoritatea imigranţilor ajung în
    Italia, pe vase care pleacă din Libia, şi în Grecia, de unde merg mai departe,
    prin Balcanii de Vest, către vestul Europei. O parte provin din ţări aflate în
    conflict, precum Siria şi Afganistan, şi au şanse mari să primească statut de
    refugiaţi. O altă parte încearcă să ajungă în Europa din motive economice, iar
    aceştia riscă să fie deportaţi în ţările de origine. Este tabloul mai mult
    decât îngrijorător al unei realităţi căreia decidenţii de la Bruxelles se văd
    nevoiţi să-i găsească o soluţie. O realitate care include drama sutelor de mii de oameni care riscă
    totul pentru a scăpa din zone de conflict sau pentru a trăi decent. O realitate
    care pune sub semnul întrebării aspecte ce ţin de spaţiul Schengen sau care a
    generat scenarii potrivit cărora acest aflux ar fi de fapt o invazie musulmană
    organizată spre inima Europei.

    Cert este că valul de imigranţi a pus pe jar
    ţările comunitare. Comisia
    Europeană a anunţat că va face noi propuneri pentru combaterea reţelelor de
    traficanţi de persoane şi pentru a rezolva problema relocării imigranţilor care
    primesc statut de refugiaţi, iar ţările membre ale UE care îi primesc vor putea
    accesa fonduri destinate acestora. Comisarul pentru politică regională, Corina
    Creţu: Eu sunt convinsă că toate statele membre vor prezenta o analiză
    foarte clară a modului în care sunt afectate de către acest val de migranţi,
    dar, sigur, statele membre trebuie să facă solicitări dacă au nevoie de bani
    europeni.

    Problema imigranţilor este
    şi una dintre principalele teme abordate în cadrul reuniunii anuale a diplomaţiei române,
    de la Bucureşti. Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, este de părere că
    migraţia constituie o provocare care trebuie să contureze un răspuns solidar şi
    unitar: Cred că trebuie să găsim soluţii pentru tratarea problemei
    migraţiei la sursa acesteia, inclusiv în ţările de origine. Nu este suficient
    doar să luăm măsuri de genul împărţirii de cote pentru fiecare stat european.
    Aici, sigur, dezbaterea este deschisă. Este important să tratăm sursa
    problemelor, instabilitatea care există la nivelul vecinătăţii sudice,
    combaterea terorismului, combaterea problemelor legate de statalitatea, să
    spunem, slabă a unora dintre actorii din această regiune. Sunt provocări care
    trebuie să îşi găsească răspuns în cadrul diverselor iniţiative şi acţiuni de
    la nivelul UE.

    Numărul migranţilor ce aleg să
    tranziteze România în drumul lor spre vestul Europei ar putea creşte sensibil,
    dar e puţin probabil ca România să devină ţară principală de destinaţie,
    apreciază, pe de altă parte, Mircea Mocanu, şeful biroului Organizaţiei
    Internaţionale pentru Migraţie la Bucureşti.

  • Jurnal românesc – 9.07.2015

    Jurnal românesc – 9.07.2015

    Ministrul
    delegat pentru Relaţiile cu Românii de Peste Hotare, Angel Tîlvăr, a promis că
    structura pe care o conduce – Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii
    de Pretutindeni – va organiza, ‘într-o cadenţă relativ rezonabilă’, întâlniri
    aplicate cu privire la problemele cu care se confruntă românii din diaspora. El
    a făcut această declaraţie, miercuri, la Bucureşti în cadrul primei ediţii a
    întâlnirilor ‘Românii de pretutindeni’, un for de discuţie privind relaţia
    dintre România şi conaţionalii de peste hotare, în contextul globalizării şi
    integrării europene. Printre participanţi s-a numărat şi coordonatoarea de
    programe sociale Sandra Pralong, în opinia căreia modernizarea României depinde
    într-o mare măsură de întoarcerea în ţară a românilor plecaţi în străinătate,
    după modelul paşoptiştilor. Deputatul independent Aurelian Mihai şi-a exprimat
    nemulţumirea faţă de numărul mic de reprezentanţi ai diasporei în Parlament,
    apreciind că românii de pretutindeni sunt mult prea puţin ascultaţi la Bucureşti.




    Un
    grup de şapte cetăţeni români, aflat în localitatea libiana Misurata, a fost
    evacuat şi repatriat în siguranţă – a anunţat, miercuri, ministerul de Externe
    de la Bucureşti. Sursa precizează, intr-un comunicat, că, în mod regretabil,
    grupul s-a deplasat în Libia ignorând avertismentele permanente ale
    ministerului de a evita orice călătorie în acest stat, având în vedere situaţia
    de securitate precară. Cetăţenii români s-au regăsit într-o situaţie dificilă,
    ca urmare a unui conflict de muncă cu angajatorul local, dar, datorită
    asistenţei consulare oferite de MAE, prin intermediul Ambasadei României la
    Tripoli, relocată la Tunis, situaţia a fost aplanată – mai precizeaza sursa.
    Ministerul atrage din nou atenţia asupra pericolului extrem la care se expun
    cetăţenii români dacă se deplasează în Libia şi le recomandă anularea oricăror
    călătorii în aceasta ţară devastată de război civil.




    Treizeci de tineri din Republica
    Moldova şi Ucraina participă la prima ediţie a Şcolii de vară ‘Cultură şi
    identitate românească’, organizată de Institutul Cultural Român la Centrul de
    cultură Arcuş, din judeţul Covasna. Scopul organizatorilor este de a aduce
    laolaltă reprezentanţi ai tinerei generaţii din Basarabia istorică, respectiv
    Republica Moldova şi regiunea Ismail-Odesa (Ucraina) şi a-i ajuta să-şi
    consolideze identitatea naţională, să conştientizeze apartenenţa la neamul
    românesc prin intermediul unor întâlniri şi prelegeri susţinute de specialişti,
    precum şi al unor activităţi culturale şi artistice axate pe similitudinea
    dintre obiceiurile, tradiţiile, folclorul zonelor din care provin.






    Guvernul a
    aprobat, miercuri, reorganizarea Institutului Naţional de Cercetare
    Cantacuzino, unicul producǎtor de vaccinuri din ţară. Luna trecutǎ, Executivul
    a acordat Institutului Cantacuzino, prin ordonanţǎ de urgenţǎ, statutul de
    instituţie publică de interes strategic, atribuindu-i totodatǎ un buget de 10
    milioane de euro pentru plata datoriilor şi a cheltuielilor de funcţionare până
    la sfârşitul acestui an. Institutul Cantacuzino, unul dintre cei mai apreciaţi
    producători de substanţe imunologice din lume, a intrat în declin în februarie
    2010, când Agenţia Naţională a Medicamentului i-a retras autorizaţia de punere
    pe piaţă a produselor injectabile, întrucât îi expirase standardul de bune
    practici de fabricaţie. Lipsa activitǎţii de bazǎ a dus, ulterior, Institutul
    Cantacuzino în pragul desfiinţǎrii. In acelaşi timp, România este obligatǎ sǎ
    importe vaccinurile necesare imunizǎrii populaţiei.

  • Un grup de români evacuat din Libia

    Un grup de şapte cetăţeni români a fost evacuat, marţi, din localitatea Misurata, Libia, anunţă Ministerul Afacerilor Externe. Românii evecuaţi se aflau într-o situaţie dificilă, ca urmare a unui conflict de muncă cu angajatorul de pe plan local. A fost nevoie de asistenţa consulară oferită de MAE, prin intermediul Ambasadei României la Tripoli, relocată la Tunis, pentru ca situaţia să fie aplanată.



    Evacuarea şi repatrierea celor şapte români a fost coordonată prin Celula de Criză activată la nivelul Centralei MAE din dispoziţia ministrului Bogdan Aurescu, cu implicarea directă a Ambasadei României la Tripoli şi a Consulatului General al României la Istanbul, dar şi cu sprijinul Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie.



    Diplomaţia de la Bucureşti reaminteşte avertismentul de a evita orice călătorie în Libia, având în vedere situația de securitate precară. Astfel, MAE recomandă cetăţenilor români anularea oricăror călătorii în Libia.

  • Repatrierea unui grup de muncitori români din Libia

    Ministerul Afacerilor Externe informează că azi, 8 iulie 2015, un grup de şapte cetăţeni români aflat în localitatea Misurata, Libia, a fost evacuat şi repatriat în siguranță. În mod regretabil, grupul s-a deplasat în Libia ignorând avertismentele permanente ale Ministerului Afacerilor Externe de a evita orice călătorie în acest stat, având în vedere situația de securitate precară.

    Cetățenii români s-au regăsit într-o situaţie dificilă, ca urmare a unui conflict de muncă cu angajatorul de pe plan local, dar datorită asistenței consulare oferite de MAE, prin intermediul Ambasadei României la Tripoli, relocată la Tunis, situația a fost aplanată.

    Acțiunile de evacuare și repatriere extrem de complexe și cu un grad de risc foarte ridicat au fost coordonate de Celula de Criză activată la nivelul Centralei MAE din dispoziţia ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu, cu implicarea directă a Ambasadei României la Tripoli, relocată la Tunis, Consulatul General al României la Istanbul și cu sprijinul Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (O.I.M.).

    MAE atrage atenția asupra pericolului extrem la care se expun cetățenii români dacă se deplasează în Libia, aceste situații putând fi evitate dacă recomandările și avertismentele de călătorie ale MAE sunt luate în considerare.

    MAE reiterează faptul că aceste recomandări şi avertismente sunt transmise şi actualizate permanent prin intermediul website-ului MAE, rubrica Sfaturi, alerte de călătorie, prin intermediul aplicaţiei Călătoreşte în siguranţă, ce poate fi descărcată pe orice telefon mobil de tip smartphone, a serviciului de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare Un SMS îţi poate salva viaţa!, pagina Facebook a MAE şi a Departamentului Consular, Infokioşcurile instalate în zone intens circulate şi numeroasele campanii derulate de MAE, prin Departamentul Consular, toate acestea având scopul de a conştientiza cetăţenii români în legătură cu pericolele la care se pot expune în condiţiile în care călătoresc în zone de risc.

    MAE folosește și acest prilej pentru a recomanda cetățenilor români anularea oricăror călătorii în Libia.

    Comunicat MAE

  • Operaţiune europeană împotriva traficului de imigranţi

    Operaţiune europeană împotriva traficului de imigranţi

    ‘Este o tragedie! Oameni îşi pierd viaţa încercând
    să traverseze Mediterana. E important ca Uniunea Europeană să acţioneze.’ Declaraţia aparţine secretarului
    general al NATO, Jens Stoltenberg, care a salutat decizia luată luni, la
    Bruxelles, de lansare a unei operaţiuni navale europene fără precedent menită
    să stopeze activitatea traficanţilor de imigranţi. Pe de o parte, profitând de
    climatul de insecuritate şi haos politic din nordul Africii, în special din
    Libia, contrabandişti puşi pe căpătuială profită de pe urma mizeriei umane,
    dezvoltând un model de business din a transporta mii de oameni cu ambarcaţiuni
    ilegale improvizate.

    Unele din ele, supraaglomerate şi nesigure, se scufundă, făcând mii de morţi. Pe de altă parte, printre imigranţi se pot
    ascunde jihadişti. Potrivit presei din Italia, ţara cel mai grav afectată de
    valul migrator, în încercarea de a ajunge în Europa, unde ar putea pune la cale
    atentate, aceştia îşi rad barba şi se ascund printre clandestini pentru a nu fi
    recunoscuţi. Ba mai mult, implicată
    ar fi chiar gruparea teroristă StatuI Islamic, cea care câştigă de pe urma
    traficului de fiinţe umane din Marea Mediterană solicitând o taxă contrabandiştilor
    care organizează călătoriile.

    Tot teroriştii sunt şi cei care îi constrâng pe
    unii clandestini să adere la gruparea lor, pregătindu-i, înainte de a pleca în
    Europa, prin cursuri de specializare. Or, operaţiunea navală europeană, care se va numi EU Navfor Med, va consta în
    depistarea ambarcaţiunilor folosite de călăuze înarmate pentru a tracta bărci şubrede
    încărcate cu sute de imigranţi, pe care apoi le lasă să plutească în derivă. Urmând să fie lansată în iunie, misiunea, cu sediul la Roma şi condusă de amiralul
    italian Enrico Credendino, va presupune
    desfăşurarea în largul Libiei de nave de război şi avioane de supraveghere ale
    armatelor europene.

    Nu va fi vorba despre operaţiuni militare, ci vor fi
    salvate vieţi
    de pe mare – s-a spus la Bruxelles. Franţa, Marea Britanie, Germania, Italia şi
    Spania au promis, deja, să pună la dispoziţie nave pentru operaţiune. Polonia şi
    Slovenia ar urma să furnizeze avioane de supraveghere şi elicoptere. În egală măsură, Uniunea Europeană nu-i poate primi pe toţi
    imigranţii care fug din ţările lor, cei care spun că uşa trebuie larg deschisă
    fiind cinici, deoarece ştiu că acest lucru nu este posibil.

    Potrivit preşedintelui Consiliului European, Donald
    Tusk, Comisia Europeană intenţionează să adopte, totuşi, înainte de sfârşitul
    anului un mecanism permanent privind repartizarea pe cote obligatorii a imigranţilor
    între statele membre ale Uniunii Europene, în funcţie de nivelul economic şi de
    numărul lor de locuitori. România, care pare să fie, cel puţin deocamdată, la
    adăpost de valul de imigranţi din Africa de Nord, a promis, prin preşedintele
    Klaus Iohannis, că în privinţa preluării acestora va fi solidară cu celelalte
    state europene.