Radio România Internațional

Tag: licente

  • Decizie a Parlamentului European privind drepturile de autor

    Decizie a Parlamentului European privind drepturile de autor


    Plenul Parlamentului European a adoptat directiva negociată cu Consiliul European, sub coordonarea preşedinţiei române, privind drepturile de autor în piaţa unică digitală. – un document foarte aşteptat de media şi lumea culturală, dar contestat de platformele americane şi susţinătorii libertăţii internetului.



    “Este vorba despre un moment crucial pentru cultura europeană, pentru piaţa unică digitală şi pentru apărarea principiilor şi valorilor europene. Această directivă ne va ajuta să atingem obiectivul nostru comun, acela de a adapta dreptul de autor la secolul XXI. Directiva va ajuta sectorul presei şi sectorul creaţiei.” – a apreciat Mariya Gabriel, comisarul european pentru piaţa digitală, subliniind că Directiva privind drepturile de autor este un element esenţial al strategiei europene privind piaţa unică digitală.



    Discuţiile pe acest subiect erau blocate în momentul în care preşedinţia română a preluat mandatul, din cauza controverselor privind realizarea unui echilibru între interesele autorilor şi ale platformelor online.



    Trimisul Radio România la Strasbourg, Carmen Gavrilă, explică: “Directiva prevede adaptarea excepţiilor sau limitărilor în materie de drepturi de autor la mediul digital şi la cel transfrontalier. Documentul introduce excepţii obligatorii de la drepturile de autor în scopul extragerii de text şi de date ale activităţilor didactice online şi al conservării şi difuzării online a patrimoniului cultural. În plus, sunt îmbunătăţite practicile de acordare a licenţelor pentru a se asigura un acces mai larg la conţinut şi pentru a putea fi realizată o piaţă funcţională a drepturilor de autor.”



    Astfel, după trei ani de negocieri intense între Parlamentul European şi statele membre, documentul prevede aplicarea şi în mediul online a drepturilor şi obligaţiilor legislaţiei privind drepturile de autor. Noile reguli oferă posibilitatea autorilor şi editorilor de presă de a negocia drepturile de autor cu platforme de internet precum YouTube şi agregatori de ştiri ca Google News sau Facebook. De asemenea, au fost introduse mai multe garanţii pentru a se asigura că internetul rămâne un spaţiu caracterizat de libertatea de expresie. Acordul doreşte, de asemenea, să faciliteze folosirea materialelor cu drept de autor în scopul cercetării efectuate prin intermediul prelucrării de text şi date, eliminându-se astfel un dezavantaj competitiv important cu care se confruntă în prezent cercetătorii. Acum textul urmează să fie aprobat şi de Consiliul UE.




  • Jurnal românesc – 6.10.2016

    Jurnal românesc – 6.10.2016

    La Palatul Cotroceni a avut loc, astăzi, Diaspora
    Business Summit – Împreună pentru România, la care a fost prezent şi
    preşedintele Klaus Iohannis. Această reuniune a adus împreună oameni de afaceri
    şi antreprenori români din ţară şi din străinătate, în vederea dezvoltării
    oportunităţilor de afaceri şi investiţii din Romania. Prin acestă întâlnire este încurajată reconectarea
    românilor din diaspora cu România. Conform studiului Românii din Diaspora,
    realizat de Open-I Research la finele anului trecut, 62% dintre românii
    intervievaţi au declarat că doresc să investească în România, principalele
    domenii vizate fiind turismul şi agricultura. În acelaşi timp, pentru 83%
    dintre intervievaţi, principala barieră care îi împiedică să deschidă o afacere
    în ţară este corupţia, dar, cu toate acestea, 58% dintre cei chestionaţi au
    susţinut că s-ar întoarce în România pentru a fi alături de cei dragi.






    Guvernul Marii Britanii a anunţat, recent, că vrea să
    limiteze angajarea cetăţenilor străini şi că va analiza posibilitatea modificării
    legislaţiei pentru a îngreuna procedurile care le permit companiilor să
    angajeze cetăţeni străini. Premierul Theresa May a explicat că votul pro Brexit
    reprezintă un semn că imigraţia este la un nivel prea mare. O astfel de decizie
    i-ar putea afecta şi pe românii aflaţi la muncă în Regat, adică cel puţin
    175.000 de persoane, potrivit celor mai recente date publicate de Ministerul
    Muncii, un număr în continuă creştere, cu 30.000 în plus doar faţă de anul
    anterior. Pregătirea şi derularea procedurilor de ieşire a Marii Britanii din
    Uniunea Europeană a fost dezbătută miercuri şi la Bucureşti, în cadrul întrevederii
    pe care Dacian Cioloş a avut-o cu negociatorul şef pentru Brexit, Michel
    Barnier. Dacian Ciolos i-a transmis acestuia că negocierile pentru părăsirea
    Uniunii trebuie să fie organizate într-un format inclusiv ce asigură o viziune
    comună a statelor membre, iar România doreşte să fie parte a nucleului de
    integrare europeană. Un raport pregătit de grupul de lobby TheCityUk avertizează
    că aproape 70.000 de locuri de muncă sunt riscate în eventualitatea unui Brexit
    dur, iar ieşirea Marii Britanii din piaţa comună europeană ar putea costa băncile
    şi business-urile asociate din Regat aproximativ 40 de miliarde de lire.






    Aproape 1.400 de agenţii de
    turism au rămas fără licenţe, pentru că nu au putut prezenta poliţa de
    asigurare în cazul insolvenţei sau falimentului, poliţă pe care orice agenţie
    este obligată să o aibă şi s-o afişeze public. Pentru unele agenţii, licenţa a
    fost retrasă la cerere sau pentru că nu au respectat alte prevederi
    legislative. Agenţia Naţională pentru Turism a luat aceste măsuri după ce a
    notificat în prealabil agenţiile respective, iar lista finală a celor care au
    rămas fără dreptul de a vinde pachete turistice poate fi consultată pe site-ul
    instituţiei. În această vară, două mari agenţii de turism au intrat în
    insolvenţă din cauza problemelor financiare şi nu şi-au mai putut onora
    angajamentele către turişti.






    Autoritatea Electorală
    Permanentă(AEP) a transmis Ministerului de Externe
    lista cu cele şapte localităţi din străinătate în care trebuie înfiinţate
    secţii de votare pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie. Este vorba de
    Carabetcova, Căuşeni, Bardar şi Soroca, în Rep.Moldova, de Tarancon şi Torrejon
    de Ardoz, în Spania, şi de Luton, în
    Marea Britanie. Potrivit AEP, din aceste localităţi au fost înregistrate cel
    puţin 100 de solicitări pentru înfiinţarea unei secţii de votare.

  • DNA cu motoarele în plin

    DNA cu motoarele în plin

    Afacerea cu efect de bulgăre de zapadă, în care sunt vehiculate numele a nu mai puţin de nouă foşti miniştri, din partide şi guvernări diferite, atât de stânga, cât şi de centru-dreapta, precum şi ale unor potenţi oameni de afaceri din România, este abia la început.



    Într-o ţară în care salariul minim pe economie este echivalentul a mai puţin de 200 de euro, aceştia sunt bănuiţi că au primit comisioane de milioane din partea unor firme care se ocupau cu vânzarea de licenţe IT ale gigantului Microsoft.



    Turându-şi motoarele la maximum, Parchetul Direcţiei Naţionale Anticorupţie a cerut Preşedinţiei şi Parlamentului de la Bucureşti, precum şi Parlamentului European ridicarea imunităţii celor nouă foşti miniştri, pentru a putea începe urmărirea penală împotriva lor.



    În urma cererii, conducerile Senatului şi Camerei Deputaţilor au decis, deja, ca membrii comisiilor juridice să elaboreze rapoartele necesare.



    Procurorii îi suspectează de trafic de influenţă, luare şi dare de mită, spălare de bani sau abuz în serviciu. Ancheta DNA priveşte în special un contract privind achiziţionarea de licenţe Microsoft, încheiat între Guvernul de la Bucureşti şi Fujitsu Siemens Computers, societate care, prezentându-se la vremea semnării documentului drept unic distribuitor al produselor respective, ar fi fost favorizată.



    Martori citaţi într-un raport pe care procurorii anti-corupţie l-au trimis în Legislativ detaliază circuitul zecilor de milioane de euro reprezentând comisioane vărsate unor membri ai Guvernelor care s-au succedat între 2001 şi 2012, precum şi unor oameni de afaceri — intermediari ai tranzacţiei.



    Unul dintre ei este fostul soţ al Elenei Udrea, candidată la alegerile prezidenţiale din luna noiembrie. Solicitată să comenteze, ea i-a trimis pe jurnalişti să ceară lămuriri direct de la fostul soţ.



    Şi numele actualului prim-ministru social-democrat Victor Ponta, şi el candidat şi posibil câştigator, potrivit sondajelor, a fost vehiculat în afacere. Tot potrivit martorilor, în 2004, acestuia i s-ar fi solicitat, în calitate de şef al corpului de control al Guvernului, sprijinul pentru facilitarea obţinerii de către Fujitsu Siemens Computers a unui contract de licenţe IT cu ministerul Educaţiei Naţionale.



    Premierul a negat orice implicare, declarând că este gata să răspundă întrebărilor procurorilor, dacă aceştia îi vor solicita vreo explicaţie.



    DNA însăşi a precizat că premierul Ponta nu are calitate de suspect sau inculpat în acest caz.



    Chiar şi aşa, liberalii, foşti parteneri de guvernare ai social-democraţilor, la ora actuală în opoziţie, îl văd pe şeful executivului drept un pion central în acest scandal uriaş şi îi cer să se retragă din cursa pentru preşedinţia României.



    PSD vorbeşte, în schimb, de dezinformare şi minciuni în prag de campanie electorală.



    Între timp, Direcţia Naţională Anticorupţie îşi continuă ofensiva. Pe măsură ce se precizează, detaliile scoase la lumină fac din acest dosar cel mai răsunător din ultima vreme.