Radio România Internațional

Tag: liceu

  • Expoziţia “Mythos – artă și mitologie”

    Expoziţia “Mythos – artă și mitologie”

    Asociația pentru cultură și arte Arbor a demarat la sfârșitul anului 2022 proiectul Mythos — artă și mitologie”, provocând elevii Liceului Academic de Arte Plastice Igor Vieru” din Chișinău să realizeze lucrări de artă inspirate din trei volume de mitologie: Mythos”, Eroii” și Troia”, o repovestire în cheie modernă și distractivă a universului mitologic de către binecunoscutul scriitor britanic Stephen Fry. Rezultatul proiectului poate fi văzut în expoziţia de la Arbor.art.room, din Bucureşti.



    Am stat de vorbă cu organizatoarea proiectului şi curatoarea expoziţiei, Victoria Nagy Vajda.






    Cel care a tradus volumele de la care a pornit proiectul este Radu Paraschivescu. Am discutat cu traducătorul şi scriitorul Radu Paraschivescu la vernisajul expoziţiei, când le-a ţinut elevilor de la Chişinău prezenţi la Bucureşti o inedită şi foarte densă lecţie despre mitologie, arte, traduceri şi literatură.






    Doamna profesoară Elena Gorcea este unui dintre cadrele didactice de la Liceul de Arte Plastice «Igor Vieru» implicată în proiect.






    Şi pentru că autorii proiectului, în cele din urmă, sunt elevii, am vorbit cu una dintre elevele de la Chişinău, Ruxandra, prezentă în expoziţie cu o lucrare.




  • Proiecte de utilitate publică în orașul Făget

    Proiecte de utilitate publică în orașul Făget

    Peste
    800 de locuitori din două sate, Bătești și Begheiul Mic, ce aparțin de orașul
    Făget din județul Timiș, vor fi conectate la rețeaua de apă și canalizare până
    la sfârșitul anului viitor. Lucrările în valoare de aproximativ 15 miioane de
    lei au fost demarate deja spune primarul Marcel Avram:


    Pe PNDL avem în lucru alimentare apă -
    canal în localitatea Bătești, care este pe finalizare, și alimentare apă -
    canal în Begheiul Mic. Acum o lună am dat ordinul de începere a lucrării și a
    început ucrarea. În 2022 amândouă au termenul de încheiere, la
    localitatea Băteti este undeva la 8 milioane și de lei și dincolo în valoare de
    7 milioan de lei.


    Tot cu
    ajutorul fondurilor europene vor fi reabilitate termic liceul și internatul din
    Făget. În plus, un nou corp de clădire ce va fi ridicat în aceeași locație
    pentru a aduce mai aproape și pe elevii din clasele I-IV.


    Avem un proiect pe fonduri
    europene de reabilitare termică a Liceului Teoretic Traian Vuia din localitate,
    școală cu clasele I – XII cu peste 1.400 de copii și reabilitarea internatului
    școlar pentru care sperăm tot anul acesta să semnăm contractul. Și, am depus pe
    CNI, fiindcă cei din clasele I- IV nu sunt în aceaeași locație și vrem să le
    facem o clădire proprei și lor și să-i aducem tot în aceeași locație. Acolo
    sunt din clasele V-XII iar clasele I-IV sunt în altă parte chiar dacă țin de
    Liceul Teoretic Traian Vuia și vrem să îi aducem și pe ei tot acolo și să facem
    un corp nou de clădire. Asta e singura problemă pe care o mai avem referitor la
    învățământ.


    Un alt
    proiect inițiat de administrația din Făget privește introducerea furnizării
    gazului spune edilul Marcel Avram:


    Acum, pe noul exercițiu bugetar, avem
    și noi categoria noastră aparte, orașele care sunt sub 10 mii de locuitori. Noi
    am constituit o asociație de 13 comune plus rașul Făget pentru a încerca să
    aducem gazul și în zona noastră, suntem în faza de elaborare a studiului de
    fezabilitate, am primit aviz favorabil de la cei de la Transgaz deci proiectul
    merge înainte, nu puteam să facem nicicare dintre noi acest lucru singuri
    deoarece este nevoie de cel puțin 20 de mii de locuitori ca să fie acceptat
    proiectul și sperăm ca, în 2 maxim 3 ani, locuitorii, atât ai Făgetului și
    satelor aparținătoare cât și ai comunelor învecinate, să beneficieze și ei de a
    ceastă facilitate, introducerea gazului.


    În
    exercițiul bugetar trecut, administrația orașului Făget a marcat cele mai multe
    proiecte finanțate din fonduri europene din Timiș având aprobate 11 proiecte
    dintr-un total de 12. Cel mai mare proiect a fost finanțat cu peste 8 milioane
    de euro.




  • Caravana “Stă în puterea ta să schimbi ceva!” la Brănești, Ilfov

    Caravana “Stă în puterea ta să schimbi ceva!” la Brănești, Ilfov

    Începutul primăverii a găsit echipa
    Europe Direct București și partenerii ei în deplasare. De data aceasta am ajuns
    cu Caravana Stă în puterea ta să schimbi ceva! la Brănești, județul Ilfov, și
    am jucat, pentru prima dată pe o scenă adevărată, la Căminul Cultural din
    localitate. Tema reprezentației o reprezintă Alegerile pentru Parlamentul
    European din 26 mai     iar actorii sunt elevi de liceu, talentați și activi, de la
    Colegiul Național Ion Creangă, Liceul Teoretic Jean Monnet și Liceul
    Teoretic Mihail Sadoveanu din București. În public au fost prezenți
    aproximativ 100 de liceeni cu drept de vot, de la Liceul Tehnologic Cezar
    Nicolau – Școală-Ambasador a Parlamentului European și de la Colegiul Silvic
    Theodor Pietraru din comuna Brănești. Plini de umor, spontaneitate, replici
    bine alese, cei nouă tineri au prezentat o scenetă cu un subiect actual, care,
    în prima parte are un final nefericit. Cu ajutorul tinerilor prezenți în public
    lucrurile au căpătat o întorsătură favorabilă iar binele a triumfat. În directă
    legătură cu tematica evenimentului, Ana-Maria Holotă și Ingrid Șulț, young
    multipliers în cadrul programului Comisiei Europene, au ținut un discurs
    energic despre importanța prezenței la vot, în special în rândul tinerilor.


    Articolul
    integral poate fi accesat pe site-ul Europe Direct București.


    (Loredana Licuța, expert Institutul European din România, Europe Direct București)

  • Jurnal românesc – 12.03.2019

    Jurnal românesc – 12.03.2019

    Senatul
    României, în calitate de cameră decizională, a adoptat o lege care prevede că,
    de anul viitor, grupa mare de la grădiniţă şi ultimele două clase de liceu
    devin obligatorii, scrie digi24.ro. Până acum învăţământul obligatoriu începea
    la clasa pregătitoare şi se încheia în clasa a 10-a. Din 2023, şi copiii de 4
    ani vor fi înscrişi în mod obligatoriu la grădiniţă, iar până în 2030 va deveni
    obligatorie şi grupa mică. Iniţiatorii modificării legislative, PSD şi UDMR,
    şi-au explicat iniţiativa prin faptul că rata abandonului şcolar este ridicată
    şi că peste un sfert din copiii care trăiesc în mediul rural nu sunt înscrişi
    la grădiniţă, ceea ce le îngreunează asimilarea cunoştinţelor în primii ani de
    şcoală. Opoziţia, care contestă demersul, apreciază că modificarea nu poate fi
    pusă în practică din cauza lipsei de grădiniţe. Social-democraţii au promis
    însă că, până la intrarea în vigoare a legii, vor fi construite 2.500 de
    grădiniţe. În România, rata de părăsire timpurie a şcolii este de 26,6% în
    zonele rurale, 17,4% în oraşe mici şi suburbii şi 6,2% în municipii, potrivit
    datelor furnizate de Organizaţia Salvaţi Copiii. Potrivit Eurostat,
    ţara noastră ocupă locul 3 în UE la abandonul şcolar cu un procent de 18,9%
    dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de ani care renunţă la studii.
    Doar Spania, cu 20,3%, şi Malta, cu 20,1%, depăşesc România la acest capitol.




    Ministerul
    pentru Românii de Pretutindeni a pus la dispoziția beneficiarilor documentele
    necesare pentru a depune proiecte în vederea obținerii finanțărilor
    nerambursabile oferite în acest an. Ghidul Beneficiarului pentru anul 2019,
    Documentarul și Cererea de finanțare sunt disponibile, în formă finală, pe
    site-ul instituţiei www.mprp.gov.ro, la secţiunea Finanţare. Instituţia
    precizează că documentația s-a aflat în consultare publică timp de 10 zile,
    începând din 8 ianuarie, şi că au fost făcute modificări tehnice în ceea ce
    privește setul de documente necesare atât încheierii acordului de finanțare,
    cât și procesului de decontare a cheltuielilor în sensul simplificării și
    facilitării accesului la finanțare. Spre deosebire de anii precedenți, în 2019
    vor exista doar două sesiuni de finanțare pentru depunerea proiectelor.
    Ministerul anunţă că prima sesiune urmează să fie lansată în cel mai scurt
    timp.


    O altă
    noutate este reprezentată de înlocuirea programului Centenar, din 2018, cu
    programul destinat deținerii de către România a Președinției Consiliul Uniunii
    Europene, linie de finanțare care este disponibilă pentru doar prima sesiune de
    proiecte.




    Numărul
    total de cetăţeni români cu drept de vot înscrişi în Registrul Electoral la
    data de 28 februarie 2019 era de 18.937.258, cu 200 mai mare decât la data de
    31 decembrie 2018, informează Autoritatea Electorală Permanentă. Potrivit
    instituţiei, diferenţa apare ca urmare a operaţiunilor efectuate de primari în
    Registrul Electoral şi a importului de date de la Direcţia pentru Evidenţa
    Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date. Din totalul alegătorilor români
    care figurează în Registrul Electoral, 18.266.936 au domiciliul sau reşedinţa
    în ţară, iar 670.322 au domiciliul în străinătate şi sunt posesori de paşaport
    electronic. Cei mai mulţi cetăţeni români cu drept de vot din afara graniţelor
    ţării, înscrişi în Registrul Electoral, se află în Republica Moldova – 212.438,
    Germania – 99.211, Statele Unite ale Americii – 59.805, Italia – 56.300, Canada
    – 42.746, Israel – 36.098 şi Spania – 35.881.

  • Discursul public şi dezbaterile de idei dintre liceeni

    Discursul public şi dezbaterile de idei dintre liceeni

    Adolescenţa, vârsta
    afirmării de sine, este – poate tocmai de aceea – şi vârsta ideală pentru ca
    tinerii să înveţe să-şi argumenteze un punct de vedere şi să-l susţină în public.
    Iar dezbaterile şcolare par a fi metoda perfectă pentru acest lucru, în orice
    caz o metodă care dă roade de mulţi ani mai ales în SUA. În ultimii ani, acest
    tip de exerciţiu intelectual a prins şi la liceenii din România, momentan fiind
    active în ţară mai multe cluburi de dezbateri care organizează şi diverse
    competiţii în domeniu. Una dintre ele, intitulată Pache OPEN, s-a desfăşurat
    recent la Colegiul Naţional Mihai Viteazul din Bucureşti şi a reunit 200 de
    participanţi: elevi de la diverse licee din ţară, arbitri, profesori şi
    organizatori.

    Liceenii s-au întrecut în a susţine argumente pro şi contra mai
    multor subiecte controversate dezbătute atât în România, cât şi în străinătate.
    Numele competiţiei vine de la numele clubului care a organizat-o, Clubul de
    Dezbateri Pache, denumit aşa după bulevardul pe care este situat liceul Mihai
    Viteazul: bulevardul Pache Protopopescu. Înfiinţat pe vremea când actualul
    preşedinte, acum student la drept, era elev de liceu, clubul şi competiţia au
    deja o anumită tradiţie.

    Andrei Petre, Preşedintele Clubului
    de Dezbateri Pache: Avem
    deja o vechime de peste 15 ani şi suntem, prin urmare, unul din cluburile cu
    tradiţie din România. Noi organizăm dezbateri, în special dezbateri între
    liceeni, în care avem două echipe – una care reprezintă autorităţile sau
    guvernul şi alta care reprezintă opoziţia -, fiecare având trei membri şi care
    dezbat o moţiune dată, adică tema discuţiei. Când am început eu să particip la
    dezbateri – în urmă cu vreo 8 ani -, aveau loc doar competiţii de week-end cu
    vreo 20-30 de participanţi maximum. Iar în clubul nostru erau înscrise doar
    vreo 4 persoane. Acum avem competiţii la care participă câteva sute de
    persoane, deci e un fenomen care a crescut.



    Pe lângă spiritul competitiv care iese la iveală într-o dezbatere de
    idei, mai sunt şi alte lucruri care-i atrag pe liceeni către acest tip de
    argumentare. Andrei Petre: Sunt
    multe lucruri care ne atrag, în primul rând atmosfera. În al doilea rând, ne
    place faptul că aşa suntem obligaţi să fim la curent cu ştirile, că trebuie să
    aflăm cât mai multe lucruri şi să ne dezvoltăm. La final, eu cred că prin
    dezbateri devenim oameni mai buni, în orice caz mai bine instruiţi. Nouă ne
    place să spunem că orice subiect poate fi supus unei dezbateri. Cele mai multe
    competiţii la care participăm au avut ca temă moţiuni de actualitate, altele
    se axează pe moţiuni de politică externă sau de economie. Şi, de obicei, noi
    încercăm să le mixăm, ca să putem discuta câte un pic din fiecare domeniu.



    Alice
    Kempf, elevă în clasa a XII-a la Liceul Gh.Lazăr şi câştigătoarea locului I la
    concursul de dezbateri, intenţionează să se înscrie la Facultatea de Relaţii
    Internaţionale, Universitatea Bucureşti, iar exerciţiul dezbaterilor şi participarea la competiţiile de dezbateri
    pot constitui un atu important pentru profesia viitoare: Eu
    sunt, în general, foarte pasionată de arta oratoriei. Mi se pare fundamentală
    într-o societate care caută să progreseze, dar oratoria nu poate fi suficientă
    dacă nu are o argumentare serioasă în spate şi surse de informare pe care să se
    sprijine. Cred că, de fapt, tot acest complex de elemente mă intrigă cel mai
    mult şi mă pasionează. Procesul de documentare a devenit pentru mine, cumva, o
    metodă de relaxare. Mie îmi place foarte mult să citesc chestiuni de politică
    internaţională şi de economie care ies din sfera lucrurilor obişnuite pe care
    le învăţăm la şcoală.



    Dar
    nu doar din punct de vedere profesional te pot ajuta dezbaterile, consideră Luca
    Mihăilescu, elev în clasa a XIa la colegiul Mihai Viteazul, membru al Clubului
    de Dezbateri Pache: Cred că mă va ajuta indiferent ce voi alege să fac în viitor. Practic
    este vorba de o abilitate necesară, aceea de a şti să vorbeşti în public, să
    găseşti argumente la punctul tău de vedere, să gândeşti diferit de majoritate sau să gândeşti în afara cutiei
    (outside the box), cum se spune. Cred că toate aceste abilităţi sunt preţuite
    în multe facultăţi din străinătate şi chiar din România. Şi după facultate, ele
    sunt folositoare, indiferent pe ce drum vrei s-o iei. Eu, de pildă, vreau să
    studiez fizica şi consider că dezbaterile mă vor ajuta. Prin ele, mi-am dezvoltat
    un mod de gândire care mă va ajuta să-mi găsesc de lucru mai uşor.



    Dezbaterile dezvoltă nu doar un mod de gândire, ci şi o modalitate de
    exprimare politicoasă care se sprijini pe argumente bine documentate, lucru
    care pare să lipsească din polemicile purtate în spaţiul public din România,
    după cum observă Mihai Savastre, membru al echipei care a câştigat premiul II în
    cadrul competiţiei Pache Open, elev în clasa a Xa la Liceul Mihai Viteazul:
    Foarte rar auzi nişte argumente care să
    fie corecte din punct de vedere logic sau care să plece de la nişte premize
    corecte. De foarte multe ori, auzi, mai degrabă, sofisme şi alte lucruri care
    n-au ce căuta într-o dezbatere. Dacă multă lume ar avea acces la cursuri de
    dezbateri, cred că ar putea să înveţe lucruri foarte utile în societatea
    civilă. Dacă mai multe lume ar avea acces la dezbateri şi aceste s-ar răspândi
    cât mai mult, cu siguranţă vom observa şi beneficiile acestui lucru.



    Până
    când vor avea şansa de a se exprima în spaţiul public, liceenii din România se
    antrenează în cadrul acestor competiţii de dezbateri extra-şcolare.



  • Cursuri opţionale în gimnaziu şi liceu

    Cursuri opţionale în gimnaziu şi liceu

    De câţiva ani, programele şcolare preuniversitare
    din România conţin şi câteva cursuri opţionale. Prin colaborarea dintre şcoli,
    părinţi şi elevi, aceste cursuri pot fi alese pentru a fi predate chiar din
    clasa a IIIa. Unul dintre ele este cel de arhitectură. La scurt timp după
    aprobarea lui, asociaţia De-a arhitectura a perfectat, cu ajutorul Ordinului
    Arhitecţilor, un curs şi un manual destinat claselor a IIIa şi a IVa. Acest
    manual poate fi predat fie într-un singur an, fie de-a lungul a celor doi ani,
    în clasa a IIIa şi a IVa. Arhitecta Miruna Grigorescu – membră fondatoare a
    organizaţiei De-a arhitectura despre cursul conceput de ei: Acest
    curs a fost prezentat, în cadrul unui proiect pilot, în 7 clase din
    Bucureşti, în anul şcolar 2012-2013.
    Apoi, predarea cursului a crescut exponenţial: în următorul an, am avut 60
    clase şi de atunci, în peste 100 de clase din ţară, se predă cursul acesta.
    Anul trecut am expediat manuale în 37 de localităţi.


    Copiii cărora li se
    predă acest curs beneficiază şi de prezenţa unui arhitect-voluntar în clasă,
    arhitectă care o asistă pe învăţătoare în predarea cursului. De-a arhitectura
    este un curs care îmbină teoria cu practica, punând accent pe descoperirea la
    pas a oraşului în care locuiesc copiii. Miruna Grigorescu: La
    nouă sau zece ani sau unsprezece ani, cât au copiii noştri, este esenţial să
    experimenteze oraşul, să fie ghidaţi şi încurajaţi să-l înţeleagă în diverse
    feluri. Întorşi în clasă, analizează împreună cu arhitectul ceea ce au aflat şi
    în cele din urmă construiesc cu mâna lor fel de fel de lucruri de la machete până la orăşele în miniatură la
    care contribuie întreaga clasă. Copii învaţă să reducă la scară şi să înţeleagă
    ce este aceea o reprezentare în plan sau o faţadă sau ergonomie. De aici încep
    să studieze materiale şi texturi precum şi contextul geografic şi climatic al
    clădirilor, chiar şi cel istoric. Apoi, află despre oraş şi despre cum
    funcţionează oraşul ca un mecanism sau un organism. Învaţă şi despre
    regulamentul urban şi importanţa lui.


    Având în vedere popularitatea cursurilor opţionale
    deja predate, autorităţile din sistemul de educaţia împreună cu societatea
    civilă dezbat posibilitatea introducerii şi altor discipline. Una dintre ele ar
    fi educaţia juridică. Judecătorul Cristi Danileţ, membru în Consiliul Superior
    al Magistraturii, s-a implicat în aceste discuţii. El a elaborat chiar un manual
    destinat liceenilor care va putea fi folosit atunci când educaţia juridică va
    fi inclusă în programa şcolară. Ce crede judecătorul Danileţ că ar trebui să
    conţină această nouă disciplină? Depăşim nivelul teoretic şi le spunem
    copiilor concret ce au voie şi ce nu au voie să facă pentru a nu încălca legile
    statului, de la Constituţie la Codul Penal, de la obligaţiile lor când merg pe
    stradă către şcoală, obligaţiile către familie precum şi drepturile lor. De
    asemenea, vor învăţa despre drepturile şi obligaţiile lor când intră în contact
    cu vreo instituţie a statului. În ultimii ani, în România, numărul copiilor
    care ajung în faţa organelor judiciare a crescut. Sunt din ce în ce mai mulţi
    copii-delincvenţi, din ce în ce mai mulţi copii-victime precum şi din ce în ce
    mai mulţi copii abuzaţi de către proprii lor părinţi. Dacă societatea nu face
    ceva pentru a preveni încălcarea legilor, s-ar putea ca peste cinci sau zece
    ani, când aceşti copii ajung adulţi, s-ar putea ca ei să fie oameni care nu
    respectă legile statului.


    Manualul de
    educaţie juridică are deja în cuprinsul său capitole care-i familiarizează pe
    copii cu legile în vigoare. Cristi Danileţ: Cuprinde 15
    lecţii de educaţie juridică prin care copiilor li se explică într-un limbaj
    netehnic, cu multe exemple, modul de comportament corect în societate începând
    cu drepturile lor până la obţinerea sau refacerea buletinului. Din manual,
    copii află ce se întâmplă cu ei dacă părinţii sunt plecaţi la muncă, în
    străinătate, sau sunt divorţaţi, cum pot fi protejaţi în caz de violenţă
    domestică şi ce înseamnă o răpire de copii. De asemenea, află care sunt
    substanţele interzise minorilor, mă refer la alcool, tutun şi droguri, sau cum
    este protejat de lege când cumpără un produs învechit sau un bun electronic
    care nu funcţionează cum trebuie. Alte capitole se referă la regulile de
    circulaţie, la ce se i se întâmplă unui copil când este prins fără bilet în
    mijloacele de transport în comun, când îşi poate deschide un copil un cont
    bancar, de la ce vârstă poate încheia un contract de prestări servicii sau
    chiar un contract de muncă.



    Toate aceste
    aspecte practice sunt apreciate de elevi, după cum aflăm de la Horia Oniţă,
    preşedintele Consiliului Naţionale al Elevilor: Noi încă de la început am susţinut acestă
    iniţiativă pornind de la ideea nostră că şcoala ar trebui să pregătească elevul
    pentru a fi cetăţean şi a se integra pe piaţa muncii. Din păcate, momentan,
    şcoala nu face nici una, nici alta. Şcoala oferă un bagaj de cunoştinţe
    teoretice, neinteresant pentru elev. Nu-l învaţă cum să înveţe, cum să se
    pregătească singur. Aceste materii opţionale, aceste materii diverse aduc
    plus-valoare în sistem şi unele au sferă largă de aplicabilitate. Mă refer la
    educaţia juridică, educaţia financiară. Chiar am făcut chiar un sondaj pe 7000
    de elevi, acum câteva luni, iar ei spuneau că sunt dezamăgiţi pentru că termină
    12 clase, achiziţionează multe informaţii, dar nu au fost învăţaţi ce înseamnă
    un contract de muncă, care e diferenţa dintre o lege şi o hotărâre de guvern,
    care sunt atribuţiile Parlamentului. Indiferent de slujba lor, se vor lovi de
    astfel de lucruri: ce e TVA-ul, ce înseamnă un impozit… Sunt lucruri total
    neabordate în sistemul de învăţământ din România.


    Chiar şi cursurile
    opţionale deja aprobate nu sunt alese şi predate aşa cum şi-ar putea dori
    elevii. Horia Oniţă: Din
    păcate, nu foarte mult şcoli aleg aceste opţionale aşa cum ar trebui, adică
    prin majoritate simplă, elevii şi părinţii, în calitate de persoane ce avizează
    alegerea elevilor, aleg aceste opţionale din portofoliul de cursuri pe care
    şcoala are dreptul să le propună. Din păcate, acest portofoliu nu conţine
    materii precum educaţie juridică sau arhitectură sau altele, pentru că şcoala
    propune doar materii clasice, ca opţionale, astfel încât norma profesorilor să
    fie completată.


    Recent, Ministerul Educaţiei a lansat,
    pentru dezbatere publică, planul cadru pentru învăţământul gimnazial, plan
    cadru în care se regăsesc mai multe cursuri opţionale ca până acum.

  • Școlarizarea românilor de peste granițe

    Școlarizarea românilor de peste granițe

    Guvernul României a adoptat miecuri, 25 martie, documentul privind cifrele de școlarizare pentru învățământul preuniversitar și superior de stat în anul școlar/universitar 2015-2016. Documentul adoptat stabilește și locurile acordate românilor care locuiesc în afara granițelor, dar și cele pentru românii din Republica Moldova.



    Astfel, executivul a alocat 6.745 locuri cu finanțare totală sau parțială din bugetul Ministerului educației, cercetării și științei pentru tinerii de origine română din Republica Moldova, țările învecinate și diasporă (învățământ preuniversitar și superior) la care se adaugă 500 de luni-bursă pentru stagii de specializare ale cadrelor didactice și mobilități studențești/practică studenți.



    De asemenea, alte 6.350 locuri cu finanțare totală sau parțială din bugetul MECȘ sunt acordate pentru cetățenii străini, conform documentelor bilaterale de cooperare internațională, la care se mai adaugă 1.700 luni-bursă pentru stagii de specializare.



    Hotărârea mai prevede majorarea cifrei de școlarizare pentru învățământul profesional și postliceal. În anul școlar următor, cifra de școlarizare pentru învățământul profesional crește cu 2.500 de locuri, iar cea pentru învățământul postliceal cu 2.100 de locuri. Totodată, scade cifra de școlarizare pentru învățământul liceal de masă și special cu 4.600 de locuri.

  • Transnistria, o problemă uitată

    Transnistria, o problemă uitată

    Linia de demarcaţie dintre teritoriul controlat de autorităţile legitime de la Chişinău şi, respectiv, Transnistria începe să devină o frontieră între civilizaţii.



    În timp ce Republica Moldova, aspirantă la admiterea în Uniunea Europeană, încearcă să adopte şi să respecte standarde democratice pe măsură, secesioniştii rămân cantonaţi în practici sovietice de încălcare cu metodă a drepturilor elementare ale omului. Cu dorinţa străvezie de a adânci ruptura faţă de Chişinău, ei nu ezită, acum, să lezeze până şi dreptul la educaţie al copiilor înscrişi la şcolile cu predare în limba română, aflate sub administrarea autorităţilor Republicii Moldova.



    Conturile prestigiosului liceu teoretic Lucian Blaga” din Tiraspol, oraşul-reşedinţă al regiunii rebele, au fost blocate. Măsura, a avertizat directorul liceului, Ion Iovcev, ameninţă să blocheze activitatea instituţiei. Luna trecută, liceul fusese percheziţionat de către aşa-zişii procurori transnistreni, iar Iovcev şi adjunctul său au fost interogaţi. Tot atunci, liderul secesionist, Evgheni Şevciuk, ameninţa că şcolile cu predare în limba română vor fi închise dacă refuză să intre sub jurisdicţia administraţiei sale. Reacţiile de indignare au fost, practic, unanime.



    La Bucureşti, preşedintele României vecine, Traian Băsescu, a apreciat că acţiunile represive şi provocatoare împotriva cadrelor didactice, părinţilor şi copiilor trădează încălcarea consistentă a drepturilor omului în regiunea separatistă”.



    La Bruxelles, responsabilii europeni se declară profund preocupaţi de evoluţiile recente din Transnistria şi resping ferm metodele prin care autorităţile transnistrene ar putea să interfereze în procesul educaţional. Ei spun că astfel de acţiuni unilaterale provoacă tensiuni şi îngreunează negocierile pentru soluţionarea conflictului transnistrean.



    Pe lângă indignare, însă, reacţiile trădează şi perplexitate. Abuzurile contra liceului românesc din Tiraspol intervin într-un moment în care nu erau puţine vocile ce prevesteau o relaxare a tensiunii. Calea europeană a Republicii Moldova poate fi profitabilă, spun analiştii, pentru cercurile de afaceri şi locuitorii de rând din Transnistria. În plus, schimbarea la vârf de acolo crea premisele unei alte abordări.



    Acum doi ani, relativ tânărul Şevciuk îi luase locul lui Igor Smirnov, intratabilul lider al rebeliunii care, în 1992, a condus, după un conflict armat soldat cu sute de morţi, la ieşirea Transnistriei de sub controlul Chişinăului.



    În sfârşit, premierul pro-occidental al Republicii Moldova, Iurie Leancă, tocmai le lansase separatiştilor oferta unei largi autonomii, de genul celei de care beneficiază Catalonia în interiorul Spaniei.

  • Ti aduţi năulu an scular

    Ti aduţi năulu an scular

    Tră 3,2 miliun’i di ficiuriţ şi adolescenţâ dit România ahurhi un nău an scular. Un an scular cari aduţi şi el alâxeri, aşi cum s-feaţi şi cu preţedenţâl’ii, marcaţ di unâ niacumtinatâ mindueari di reformari tra s-aflâ unâ formulâ uidisitâ. Nai cama di simasie alâxeari bâgatâ tru praxctico di aoa şi nclo easti alâxearea a turliil’ei prit cari va s-facâ isapi tră media di intrari la liceu. Aşi, media a aţilor patru an’i di gimnaziu va s-angreacâ ti intrarea la liceu tu proporţie di 25% şi nu di 50% cum easti tu aestu chiro. Isapea câ ari adgheafur anamisa di mediili ma mări amintati di elevi tu şcoală tu chirolu a gimnaziului şi mediile ma n’iţ di la evaluarea naţională easti aţea cari feaţi tra s-hibâ loatâ aestâ apofasi, spun atel’i ţi suntu cu apofasili. Unâ altă nâutati easti duţearea ma largu cu evaluărli ş-la clasili a doaua, a patra şi a şasea. Ministurlu ali Educaţie, Remus Pricopie, exighiseaşti:




    Va s-putem s-nviţăm cu mulţâ an’i ninti ş-nu tu bitisita a clasâl’ei a opta că un elev ari slâbinţi ti ufilisearea a numirilor ică la limba română şi, putem, andicra di aesti informaţii, s-fâţem corecturli ţi suntu ananghi.” Altâ turlie spus, evaluărli va s-hibâ yilipseri ti sistemlu educaţional românescu ş-ti axizerli amintati di elevi tu chirolu a an’ilor di studii. Tu ţi mutreaşti reforma a manualilor şcolare, alâxerli va sâ s-facâ cu preayalea, aestâ va s-dzâcâ em actualizarea a conţinutlui, em bâgarea tu lucru a manualilor digitali.




    Aşi cum spuni Ministerlu ali Educaţie, câlindarea apufusitâ easti tin’isitâ la aestâ dată, protili manuali digitali hiindalui tu plan ta s-alânceascâ tu bitisita a anlui scular 2013-2014. Remus Pricopie cundil’e că nu va s-tragâ mânâ di la formatlu pi hârtie, pi carti şi deapoa nica va si s-adavgâ şi componenta digitală. Tu aestu mes va s-hibâ lansati tră moeabeti publică metodologia di elaborari a manualilor tră clasili I şi a II -a, câlindarea a aiştor, ama şi turlia di implementari a manualilor digitali. Cu scupolu ti ufilisearea a aiştor manuali digitali, ministurlu ali Educaţie declară ti Radio România că proţeslu di ligari a sculiilor la internet va s-ducă ma largu ş-tru aestu an. Ia ţi spuni Remus Pricopie:




    Avem nâdia câ pân tru inşita a anlui s-bitisim proţedura di selecţie şi deapoa s-ahurhească bâgarea tru practico a proiectului propriu-dzâs. Aestâ nsimneadzâ ligarea cama di 2.500 di sculii la internet di bandă largă.” La capitolu topi lăi ş-tu aestu an armân infrastructura deficitară şi ixichea a avizilor sanitari, maxux tră hori, tru zonili iu nu ari canalizari şi apă curentă. Cu tuti aesti, proţentul a aiştor scădzu cu 5% andicra di an’il’i di ma ninti, spun isăchili.



    Textul: Corina Cristea


    Apriduţearea: Taşcu Lala



  • Învăţământul românesc, între liceu şi bacalaureat

    Învăţământul românesc, între liceu şi bacalaureat

    Circa 145 de mii de absolvenţi de gimnaziu şi-au aflat următoarea etapa a drumului prin sistemul educaţional românesc, după ce ministerul de resort a încheiat prima etapă a repartizării computerizate.



    Datele furnizate de minister relevă că aproape 52% dintre aceştia au ales să îşi continue traseul în licee teoretice. În schimb, ceilalţi au ales filiera tehnologică a liceelor. Asta în condiţiile în care, în ultimii ani, învăţământul românesc a fost acuzat că scoate pe bandă rulantă ”teoreticieni” şi că aşa-numitele licee de meserii nu funcţionează în parametrii normali, aşa cum se întâmpla odinioară, în perioada comunistă.



    Topul primelor 10 licee cu cele mai mari medii de admitere este dominat, previzibil, de Bucureşti, care este reprezentat de cinci unităţi de învăţământ. Constanţa , cu două licee, Braşovul, Craiova şi Clujul, fiecare cu câte un liceu, se regăsesc, şi ele, în acest clasament.



    Elevii care au rămas pe dinafară, vreo 500, după evaluarea ministerului, au ocazia să se înscrie la a doua sesiune de repartizări. Înscrierile pentru aceasta vor avea loc în perioada 17 – 22 iulie, pentru ca, pe 25 iulie, să se deruleze procedura în sine.



    Pentru minister, vara este, fără îndoială, cea mai delicată perioadă a anului. Mai ales în condiţiile în care cele două sesiuni ale Bacalaureatului, devenit, în ultimii, piatra de încercare în materie de organizare, au loc în acest interval.



    La prima sesiune a Bacalaureatului din 2013, rezultatele mai bune, reflectate, ca atare, de rata de promovabilitate, circa 55%, faţă de 43% în prima sesiune din 2012, au contrastat puternic cu scandalurile din jurul său, mai intense ca niciodată. De altfel, destituirile, reţinerile şi îmbrâncelile parinţilor cu poliţiştii – urmări ale descinderilor procurorilor în licee şi ale implicării serviciilor secrete – vorbesc cu forţă despre cât de capricios a devenit pentru minister aşa-numitul examen al maturităţii.



    Pe de alta parte, ceea ce s-a întâmplat în această sesiune dovedeşte că drasticile măsuri de supraveghere nu-i descurajează, deopotrivă, pe elevi şi profesori să încerce fraudarea examenului. Altminteri, faptul că absolvenţii de licee au înţeles, pare-se, că Bacul nu mai este o formalitate, a trecut aproape neobservat. 55% este o rată acceptabilă de promovabilitate, în condiţiile în care slabele rezultate înregistrate la anterioarele sesiuni au lăsat impresia că sunt începutul unei tradiţii nedorite şi nedemne pentru o educaţie care se vrea, totuşi, la nivel european.