Radio România Internațional

Tag: licitatie

  • Jurnal românesc – 24.01.2025

    Jurnal românesc – 24.01.2025

    Muzeul Național de Istorie a României dedică un proiect curatorial Zilei Unirii Principatelor Române, 24 ianuarie, prin deschiderea micro-expoziției „Unirea Principatelor Române în creația pictorului Eugen Ispir (1909 – 1974)”. Micro-expoziția va fi accesibilă publicului, la sediul Muzeului din Bucureşti, de pe Calea Victoriei nr. 12, începând de vineri, 24 ianuarie 2025. Expoziția propusă vizitatorilor de Muzeul Național de Istorie a României are o dublă însemnătate și substrat, omagiind nu doar Unirea Principatelor, Moldova şi Ţara Românească, înfăptuită pe 24 ianuarie 1859, ci și moștenirea artistică a unui pictor prea puțin cunoscut, Eugen Ispir.

    Cu acest prilej, sunt expuse, pentru prima dată, șase lucrări de artă plastică din patrimoniul muzeului pe care artistul le-a consacrat temei Unirii Principatelor. Realizatorul proiectului expozițional este dr. Erica Iojă, curator în cadrul Muzeului Național de Istorie a României, secția Muzeul Național Filatelic. Micro-expoziția poate fi vizitată în perioada 24 ianuarie – 20 februarie 2025, de miercuri până duminică, între orele 09:00 – 17:00, orele României.

    Cu ocazia celebrării Zilei Unirii Principatelor Române, pasagerii TAROM care achiziționează bilete de avion în perioada 24-26 ianuarie 2025 vor beneficia de prețuri promoționale către şapte destinaţii, potrivit unui comunicat de presă al operatorului aerian național transmis AGERPRES, vineri, 24 ianuarie. “Cele șapte destinații sunt perfecte nu doar pentru a petrece, acolo, o vacanță binemeritată, ci și pentru că, acolo, se află unele dintre cele mai mari comunități de români. Mulți dintre doritori vor avea, astfel, ocazia de a se reuni cu familia și cu prietenii plecați în străinătate, departe de casă”, se arată în comunicat.

    Biletele de avion către şi dinspre Chișinău și Roma încep de la 110 euro pe sens și 200 euro dus-întors, cele către şi dinspre Frankfurt și Bruxelles de la 130 euro pe sens și 245 euro dus-întors, iar cele către şi dinspre Amsterdam, Paris şi Madrid de la 150 euro pe sens și 290 euro dus-întors, precizează TAROM.

    Perioada de călătorie este între 15 februarie 2025 şi 31 mai 2025, data ultimului retur, iar ofertele leagă orice destinație internă deservită de TAROM (București, Cluj-Napoca, Timișoara, Oradea, Iași, Suceava, Baia-Mare, Satu-Mare via București) de cele șapte destinații externe incluse în ofertă, se mai arată în comunicat. De asemenea, ofertele TAROM acoperă toate nevoile călătoriei: toate taxele sunt incluse, un bagaj de cală, un bagaj de mână de 8 kg, iar check-in-ul este gratuit. Biletele sunt disponibile pentru vânzare pe site-ul www.tarom.ro, în agențiile TAROM sau la agenții acreditați, în limita locurilor disponibile.

    Contractul pentru construcția unui nou tronson al Autostrăzii Unirii (#A8) intră în procedură de licitație, a anunțat vineri, 24 ianuarie, Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu. “După validarea documentației, va fi stabilit termenul pentru depunerea ofertelor și va fi publicat în SEAP anunțul pentru participarea la licitație. Contractul, cu o valoare maximă estimată de 5,5 miliarde lei (fără TVA), finanțat prin Programul Transport (PT) 2021-2027, prevede construcția acestui nou tronson de autostradă în 46 de luni (10 luni pentru etapa de proiectare și 36 de luni pentru execuția lucrărilor)”, a scris ministrul pe pagina sa de socializare.

    Pe traseul Autostrăzii Unirii (#A8) urmează să fie construite 19 poduri -cel mai lung dintre poduri va avea o lungime de 1130 metri-, două tuneluri, două noduri rutiere -Nod Podul Iloaiei și Nod Lețcani-, două spații de servicii, două parcări de scurtă durată și un Centru de Întreținere și Coordonare. Un sector de 4 km va funcționa și ca Variantă Ocolitoare a localității ieșene Podul Iloaiei.

     

     

     

     

  • Reţea modernizată de apă şi canalizare la Drobeta Turnu Severin

    Reţea modernizată de apă şi canalizare la Drobeta Turnu Severin

    În luna august a fost semnat unul
    dintre cele mai mari contracte pe fonduri europene care vizează și înlocuirea
    conductei de aducțiune din fluviul Dunărea, care din anii 60 nu a mai fost
    reabilitată.





    În județul Mehedinti vor fi investite peste 50 de milioane de
    euro, fonduri europene, pentru reabilitarea rețelei de apă și canalizare.


    Din acestea, 20 de milioane revin municipiului Drobeta Turnu
    Severin. Despre importanța investiției și ce reprezintă ea pentru comunitatea
    locala ne vorbește dl primar Marius Screciu:




    Cei 20 de mioane de euro vor marge către 7 km reabilitare
    rețea apă potabilă, 1 km extindere rețea apă potabilă, avem 5844 de contoare
    noi cu citire la distanță, 5165 de contoare noi, 12 km reabilitare rețea
    canalizare ape uzate menajere, 5 km extindere rețea de canalizare, racorduri
    noi, stații de pompare, branșamente noi. În linii mari, această investiție,
    extrem de uitlă, aduce o îmbunătățire a confortului cetățenilor și a calității
    vieții acestora.


    Sunt investiții necesare atât municipiului Drobeta cât și
    județului Mehedinți, mai sunt prinse comunele Șimian, Breznița, Izvorul Bârzei,
    Jiana, plus alte localități.


    Urmează împărțirea pe loturi și apoi vor fi licitațiile, noi
    sperăm ca lucrurile să decurgă bine, să nu avem contestații și să ne apucăm cât
    mai repede de treabă.




    Odată demarate lucrările finalizarea acesora depinde de modul
    în care vor decurge licitațiile. Primarul Marius Screciu ne explică:




    Avem ca termen de încheiere finalul anului 2023, cu
    posibilitatea de prelungire până în 2024, noi sperăm să terminăm cât mai
    repede, totul depinde de momentul în care se vor termina licitațiile. Dacă nu
    vor fi contestații lucrurile vor merge fluent și cu siguranță ne vom încadra în
    termenul stabilit prin contractual de finanțare.




  • Ploieștenii vor circula cu mijloace de transport noi și ecologice

    Ploieștenii vor circula cu mijloace de transport noi și ecologice

    Noua investiție a primăriei
    Ploiești realizată prin Programul Operațional Regional 2014- 2020 cu sprijinul
    ministerului dezvoltării regionale vizează reducerea poluării, creșterea
    mobilității urbane și îmbunătățirea condițiilor de transport.


    Valoarea totală a proiectului
    depășește 47 de milioane de lei iar termenul de implementare este sfârșitul
    anului 2022.


    Troleibuzele vor circula pe cele
    două linii existente care înregistrează zilnic un aflux crescut de călători- 11
    troleibuze pe traseul 44 și celelate pe linia 202.


    Achiziția troleibuzelor
    reprezintă doar o etapă din programul primăriei Ploiești de înnoire a întregii
    flote de mijloace de transport, spune primarul Adrian Dobre:


    Am semnat
    un contract de livrare pentru 20 de troleibuze pentru municipiul Ploiești, ele
    fac parte dintr-un parteneriat mai amplu pe care noi îl avem cu Ministerul
    dezvoltării pentru achiziția de mijloace de transport electrice, însemnând, pe
    lângă cele 20 de troleibuze- 20 de tramvaie și 9 autobuze electrice.


    Pentru celelalte două
    categorii de mijloace de transport: autobuzele electrice sunt în evaluare,
    există un termen de finalizare a licitației, la jumătatea lunii octombrie dar
    noi sperăm să fie mai devreme, iar pentru tramvaie s-a reluat licitația chiar
    în cursul săptămanii trecute, în momentul de față se așteaptă acceptul
    ANAF-ului pentru documentația elaborată de către ministerul dezvoltării.



    Ploieștiul are și alte proiecte
    aflate în stadiu de implementare legate de mobilitatea urbana, complementare
    celor privind achiziția de noi mijloace de transport, mai spune primarul Adrian
    Dobre:


    Am semnat
    marea majoritate a proiectelor. Cele mai importante sunt cele legate de
    terminalul multimodal din zona de nord a municipiului Ploiești unde avem și o
    componentă importantă de management de trafic pentru transportul public de
    călători. Este un proiect de aproximativ 20 de milioane de euro.


    Avem un proiect de
    realizare a unei noi legături între Gara de Sud şi Gara de Vest, proiectul
    ajunge la suma de 29 de milioane de euro.


    În momentul de față, mai
    așteptăm un proiect care urmează să fie semnat săptămâna aceasta sau săptămâna
    viitoare (contractul de finanțare) de aproximativ 20 de milioane de euro pentru
    realizarea unei legături mai bune către zona de vest a municipiului, spre parcul
    industrial Ploiești.






  • Raport privind fraudele cu fonduri europene

    Raport privind fraudele cu fonduri europene

    Deja cunoscută în întregul spaţiu comunitar
    drept OLAF, Agenţia Europeană Antifraudă anunţă că, numai anul trecut, a
    întreprins 197 de anchete, care au condus la 309 recomandări şi la recuperarea
    a trei miliarde de euro pentru bugetul Uniunii Europene. Una dintre trăsăturile
    comune ale cazurilor finalizate a constat în existenţa unui înţelegeri secrete
    între câştigătorul unei licitaţii şi fie un consultant, fie beneficiarul
    finanţării. Conflictul de interese a ocupat, de asemenea, un loc important în
    cazurile finalizate, implicând uneori persoane politice şi proiecte ample de
    achiziţii publice.

    Potrivit media de pe continent, trei ţări din estul Uniunii
    – România, Ungaria şi Polonia – au fost, se pare, centrul celor mai intense
    cercetări şi investigaţii.


    Nu există neapărat o corelare între numărul
    anchetelor şi nivelul de corupţie dintr-o anumită ţară. Dacă avem o
    investigaţie consistentă, înseamnă că beneficiem de o cooperare bună din partea
    unei anume ţări sau că avem la dispoziţie un volum consistent de informaţii
    despre acea ţară     – a precizat directorul general al OLAF, britanicul
    Nicholas Ilett.

    11 anchete vizează folosirea fondurilor europene în România,
    care e, astfel, lider în clasamentul cazurilor finalizate în 2017. Ilustrative
    sunt două anchete privind proiecte finanţate de Fondul european pentru
    dezvoltare regională    . Reprezentanţii unei municipalităţi, care era beneficiarul,
    s-au înţeles cu cei ai companiei ce elaborase proiectul tehnic al unui drum,
    pentru a stabili criterii restrictive în documentaţia pentru licitaţie. Ei au
    avantajat, astfel, un anumit operator economic, care a câştigat contractul după
    ce restul participanţilor la licitaţie au fost respinşi încă din faza iniţială
    de evaluare. Părţile implicate au falsificat un mare număr de documente,
    inclusiv proiectul tehnic al drumului – constată OLAF, care a calculat că
    prejudiciul financiar adus bugetului UE se ridică la circa 21 milioane de euro.
    Agenţia a recomandat Directoratului general pentru politici regionale şi urbane
    al Comisiei Europene recuperarea întregii sume şi a transmis recomandări
    judiciare Direcţiei Naţionale Anticorupţie de la Bucureşti, pentru a iniţia
    acţiuni în justiţie. În noiembrie 2017, procurorii români anticorupţie au pus
    sub acuzare înalţi oficiali politici, pentru fraudă cu fonduri europene,
    crearea unui grup infracţional şi abuz de funcţie oficială pentru câştig
    personal. Ca să asigure recuperarea prejudiciului, ei au confiscat bunurile şi
    au blocat conturile bancare ale celor în cauză.

    Într-un alt caz, de această dată transnaţional, OLAF
    a pus capăt unei scheme complexe de fraudă prin care au fost deturnate fonduri
    comunitare în valoare de peste 1,4 milioane de euro, ce ar fi urmat să fie
    folosite la construcţia unor prototipuri de vehicule cu perne de aer pentru
    intervenţii în situaţii de urgenţă. Ancheta a constatat nereguli comise în
    cadrul unui proiect de cercetare şi inovare, câştigat de un consorţiu european
    cu conducere italiană şi cu parteneri în Franţa, România şi Marea
    Britanie.

  • Supraveghere cu recunoaştere facială pe Aeroportul Otopeni

    Supraveghere cu recunoaştere facială pe Aeroportul Otopeni

    Compania Aeroporturi Bucureşti a lansat o licitaţie pentru modernizarea, retehnologizarea şi extinderea sistemului de televiziune cu circuit închis al Aeroportului Internațional Henri Coandă București, publicată la sfârşitul lunii noiembrie în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP).





    Conform caietului de sarcini, Aeroportul Otopeni urmează să fie dotat cu sisteme de recunoaştere facială şi recunoaştere automată a numerelor de înmatriculare, cu un centru de date video care să poată centraliza informaţiilor şi cu o soluţie video analiză integrată.





    De asemenea, proiectul de modernizare prevede şi extinderea zonelor monitorizate, acoperind zonele publice, salonul oficial, parcările, zonele tehnice, hangarul TAROM, punctele de control acces exterioare, perimetrul aeroportuar şi alte zone care necesită creşterea gradului de securitate.





    Valoarea investiţiei este estimată la 8,86 milioane de euro, iar banii vor proveni din surse proprii.





    Ofertele pot fi depuse până la 10 ianuarie 2018. În primele luni de la atribuirea contractului, sistemele de recunoaştere facială şi de recunoaştere automată a numerelor de înmatriculare ar trebui să fie funcţionale, iar recepţia completă a lucrărilor ar trebui să se facă în cel mult doi ani.

  • Jurnal românesc – 15.04.2016

    Jurnal românesc – 15.04.2016

    Trei sferturi dintre autoturismele vândute în România sunt
    second-hand, astfel că vechimea medie a unui autoturism în circulaţie a crescut
    de la mai puţin de 8 ani, cât era în 2008, la aproape 13 ani, arată un studiu
    prezentat de consultanţii Pricewaterhouse Coopers România. Vechimea parcului
    auto pune probleme de siguranţă a circulaţiei şi de poluare a mediului. Unul
    dintre autorii studiului, Daniel Anghel, consideră că pentru sprijinirea
    înnoirii parcului auto, taxarea autovehiculelor ar trebui să ţină cont nu doar
    de capacitatea cilindrică, ci şi de emisiile de noxe. In 2015 erau în circulaţie în România aproape
    5 milioane de autovehicule.




    Ministerul de Externe de la Bucureşti salută ridicarea restricţiilor
    impuse cetăţenilor români şi bulgari pe piaţa muncii din Elveţia începând cu 1
    iunie. Potrivit MAE, măsura reprezintă un factor favorizant în consolidarea
    cooperării politice şi economice dintre cele două state. Guvernul elveţian a precizat că în cazul în
    care fluxul de lucrători români şi bulgari va depăşi cu 10% media ultimilor
    trei ani, la 1 iunie 2017 sau 1 iunie 2018, va putea activa o clauză de
    salvgardare şi va putea introduce noi restricţii pe piaţa internă a muncii,
    valabile până pe 31 mai 2019.




    Aeroportul Internaţional Henri Coandă din Bucureşti a fost clasat de
    către Airports Council International-Europe pe locul trei în topul european al
    aeroporturilor care au înregistrat cea mai mare creştere a traficului aerian în
    luna februarie. Aeroportul Henri Coanda se încadrează în categoria celor care
    au avut între 5 şi 10 milioane de pasageri. Pe primele doua locuri la aceasta
    categorie se află aeroporturile Berlin Schonefeld (Germania) şi
    Faro-Algarve (Portugalia). Aeroportul Henri Coanda a înregistrat în februarie un
    trafic de 682 de mii pasageri, în creştere cu aproape 22% faţă de aceeaşi lună
    a anului trecut.




    ‘Navigând pe aromele Dunării’, un proiect de
    turism promovat de Slow Food România şi Asociaţia ‘Ivan Patzaichin-Mila
    23’ va aduce, de la sfarşitul lunii mai,
    la Tulcea, grupuri de italieni care vor vizita atât Bucureştiul cât şi judeţul
    Tulcea. Sunt prezentate istoria şi cultura locală aşa cum au fost păstrate din
    generaţie în generaţie în preparatele tradiţionale nord-dobrogene. In program
    sunt incluse vizite la Crama regală din
    Măcin, la Parcul Naţional Munţii Măcinului,
    in oraşul Tulcea şi localitatea Mila 23 din Delta Dunării. Proiectul
    ‘Navigând pe aromele Dunării’ este dezvoltat de Asociaţia ‘Viaggiare i Balcani’
    în cooperare cu diverse organizaţii locale cu activităţi în Albania, Bulgaria,
    Croaţia, Bosnia-Herţegovina, Kosovo, Macedonia, Muntenegru, Serbia, Slovenia,
    România.




    Statul român a încasat
    aproape 18 milioane de euro, în martie, în urma comercializării pe platforma de
    licitaţie comună a UE a peste 3,6 milioane certificate de emisii de gaze cu
    efect de seră, se arată într-un document publicat pe site-ul Ministerului de
    Finante. În luna ianuarie, Finanţele au încasat peste 16,5 milioane euro din
    astfel de certificate, iar în februarie circa 18,7 milioane euro. România
    participă la schema comunitară de comercializare a certificatelor de emisii de
    gaze cu efect de seră începând cu data aderării la UE (1 ianuarie 2007).




    Sportivii
    români Gabriel Sîncrăian şi Gheorghii Cernei au cucerit, joi, o medalie de aur,
    două de argint şi una de bronz, la categoria 85 kg, la Campionatele Europene de
    haltere de la Forde (Norvegia). Sîncrăian
    a câştigat aurul la stilul smuls, respectiv argint la aruncat şi total,
    iar Cernei a obţinut bronzul la total. Sportivii români au încheiat competiţia
    cu un total de 15 medalii, patru de aur, patru de argint şi sapte de bronz.