Tag: licitatii

Anul 2012 a înregistrat o serie de premiere în licitaţiile de artă organizate în România, între acestea numărându-se punerea în vânzare a unor lucrări semnate de Constantin Brâncuşi, a unui monopost de Formula 1, prima casă solară românească şi obiecte aparţinând unor actori români. Prima premieră din acest an pe piaţa românească de artă a fost cumpărarea a două lucrări realizate de Constantin Brâncuşi – unul dintre cei mai cunoscuţi artişti români din întreaga lume. Pupăza cu moţ şi Peile roşi au fost adjudecate, în ianuarie, la 10.000 de euro, respectiv la 2.000 de euro.

Desenul Pupăza cu moţ (peniţă pe hârtie) a fost scos la vânzare de un colecţionar privat din Bucureşti, care l-a achiziţionat în trecut de la o licitaţie a casei Christies. Lucrarea, cumpărată la 10.000 de euro, reprezintă un proiect de ilustraţie pentru volumul de poeme Plante şi animale, publicat la Paris, în 1929, de Ilarie Voronca, un scriitor care făcea parte din cercul de prieteni ai artistului. Cea de a doua lucrare de Brâncuşi – Peile roşi -, care a fost cumpărată la 2.000 de euro, este o fotografie-obiect artistic, datată 1906. Imaginea de pe faţa cărţii poştale Peile roşi este una dintre sculpturile distruse de artist în 1907, într-un acces de răzvrătire faţă de ceea ce crease în perioada impresionismului la care Brâncuşi aderase ca elev al lui Auguste Rodin. Cartea poştală trimisă unui prieten este unicul document rămas care prezintă una dintre operele dispărute. Fotografia a fost reprodusă cu ocazia Centenarului Brâncuşi din 1976, în România Literară, şi provine dintr-o colecţie privată bucureşteană. Prezenţa lui Constantin Brâncuşi pe piaţa românească de licitaţii publice reprezintă un eveniment unic.

Constantin Dumitru, jurnalist, organizator de expoziţii, dar şi un fin observator al pieţei de artă spune că 2012 a fost un an mai bun decât era de aşteptat: A evoluat previzibil, un pic mai bine decât în 2011, care a fost cel mai bun an după 1990. Am fost impresionat că în piaţa de artă au pătruns şi pătrund tot mai mult obiecte care nu sunt opere de artă, ci care au fost doar în apropierea oamenilor de artă, de cultură, ceea ce se întâmplă de mult timp în toată lumea. În sfârşit se întâmplă şi la noi. Există însă şi o zonă care nu ţine de artă, care doar mimează arta, să sperăm că nu se va duce spre kitsch.”

L-am întrebat pe Constantin Dumitru dacă în acest an criza economică a influenţat piaţa de artă din România şi răspunsul a fost Categoric, da”: “Când spun a influenţat-o, nu spun neapărat că a deterioriat-o. Lipsa de încredere în piaţa imobiliară, căderea preţurilor terenurilor a dus inevitabil la creşterea preţurilor obiectelor de artă. În piaţa de artă nu se reflectă neapărat rezultatele economice. 2013 va fi un an greu. Pentru cumpărătorul mediu, pentru lucrările care se vând la 100, 200, 300 de euro va fi foarte greu. În piaţa de artă s-au plimbat foarte mulţi bani, zeci de milioane de euro. Aceşti bani s-au plimbat însă pe lucrările artiştilor care nu mai sunt în viaţă. Artistul român, creatorul de artă actual n-a prea văzut banii ăştia. Eu mă bucur că se vinde cu 300.000 de euro un celebru mort, dar studentul de azi, dascălul de la Universitatea de Artă, artistul de azi e bucuros dacă vinde cu 500-1000 de euro. Aş vrea să exportăm mai mult , să vindem mai mult pe pieţele externe.”

Marius Tiţa, redactor şef la RRI dar şi jurnalist specializat în artă, spune că şi piaţa românească trece printr-un proces de maturizare: ”În România asistăm însă şi la o diversificare a ofertei, asta însemnând nu numai obiectele puse în vânzare, ci şi acţiunile pe care în principal casele de licitaţie le oferă. Mă gândesc la câteva evenimente, cum ar fi cele organizate de ArtMark, care pe lângă licitaţiile tradiţionale a venit cu câteva idei: licitaţii tematice, de obiecte regale, licitaţia de obiecte care ţin de zona militară, foarte bine prizate în Occident şi care iată, se vând şi la noi într-o licitaţie specială şi multe alte obiecte, nu neapărat arta plastică tradiţională. Deci, iată, asistăm la o deschidere dar şi la o reaşezare a unor preţuri, chiar valori şi opinii referitoare la piaţa de artă. Această maturizare a pieţei reduce mult preţurile şi valoarea vânzărilor. Nu putem vorbi de un entuziasm al pieţei de artă, e clar că învăţăm multe lucruri noi, dar nu putem vorbi de afaceri exuberante şi câştig incredibil.”

O licitaţie inedită a fost şi cea în care au fost aduse în atenţia colecţionarilor obiecte personale ale unor actori români cunoscuţi şi o serie de piese de recuzită din filme şi piese de teatru de succes. Cel mai bine vândut lot la această licitaţie a fost o brăţară din aur şi argint cu diamante, rubine şi smaralde ce a aparţinut actriţei Maia Morgenstern, care a fost adjudecată la suma de 500 de euro. În august, monopostul de Formula 1 Ferrari F399, condus de Michael Schumacher în sezonul competiţional 1999, a fost adjudecat la preţul de 177.000 de euro. La licitaţia dedicată maşinilor de colecţie sport s-au mai vândut trei automobile Mercedes – din 1953, 1959 si 1966, un Ferrari 599 GTB Fiorano ediţie specială Carbon Kit din 2009, un Lincoln Continental din 1947 un Jeep Willys din 1948 dotat cu remorcă şi mitralieră. Şi fosta maşină oficială a regelui Mihai I – un BMW 760Li – a fost vândută, la preţul de 20.000 de euro.

Permisul de conducere al principesei Maria, datând din 1904, a fost cumpărat la preţul de 5.000 de euro. Într-o altă sesiune, a fost pusă în vânzare Prispa – prima casă solară 100% românească. Estimată la 50.000 de euro, Prispa nu a stârnit, însă, interesul posibililor cumpărători. Între premiere s-au numărat şi licitaţiile realizate în duplex, cel mai important eveniment fiind organizat la Bucureşti şi Monaco. Cel mai bine vândut tablou în 2012 a fost Ciobănaş cu turma de oi de Nicolae Grigorescu, adjudecat la 195.000 de euro. La preţuri ridicate au fost cumpărate şi trei tablouri pictate de Nicolae Tonitza, pentru aproximativ 400 de mii de euro.

Din estimările specialiştilor, pe piaţa de artă au fost făcute anul trecut tranzacţii în valoare de aprocimativ 40 de milioane de euro.