Radio România Internațional

Tag: lideri europeni

  • Retrospectiva săptămânii 17.03 – 23.03.2019

    Retrospectiva săptămânii 17.03 – 23.03.2019

    Presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, la summit-ul liderilor europeni de
    la Bruxelles


    Liderii
    europeni s-au reunit, joi şi vineri, la Bruxelles, în cadrul Consiliului European
    de primăvară, pe agenda căruia au figurat consolidarea
    bazei economice europene, schimbările climatice, viitorul summit cu China şi
    modalităţile de combatere a dezinformării. Totuşi, principalul subiect de discuţie a fost ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar, prevăzută
    iniţial pentru 29 martie. Liderii europeni au acceptat o amânare
    a Brexitului, dar cu o lună mai puţin decât ceruse premierul britanic Theresa
    May. Parlamentul britanic ar trebui să aprobe în acest răstimp înţelegerea cu
    Bruxelles-ul, pentru că separarea fără un acord convenit dezavantajează pe
    toată lumea, după cum a subliniat preşedintele Klaus Iohannis, care a
    reprezentat România la summit: Un aşa-numit hard-Brexit este foarte
    problematic, în primul rând, sigur, pentru Marea Britanie, dar nici nouă nu ne
    convine, fiindcă vrem să construim o relaţie bună de viitor şi atunci e bine să
    începem cu dreptul, nu cu stângul. Planul Uniunii Europene aprobat joi oferă
    două variante de amânare a Brexitului     Potrivit preşedintelui Consiliului
    European, Donald Tusk, primul scenariu prevede că, dacă acordul de retragere
    este aprobat de Parlamentul britanic, săptămâna viitoare, Consiliul European
    este de acord cu amânarea până pe 22 mai. În al doilea scenariu, dacă acordul
    nu va trece de votul parlamentarilor britanici, Consiliul European propune
    amânarea până pe 12 aprilie, timp in care se aşteaptă ca Londra să spună în ce
    direcţie se îndreaptă. Donakld Tusk a mai precizat că Guvernul britanic are, încă,
    şansa să aleagă retragerea cu acord, cea fără acord, o amânare de lungă durată
    sau revocarea art. 50. 12 aprilie este data-cheie până la care Marea Britanie
    decide dacă organizează alegeri pentru Parlamentul European. Dacă nu a decis
    până la acea dată, opţiunea unei extinderi de lungă durată va deveni automat
    imposibilă. Pe de alta parte, şeful statului român, Klaus Iohannis, a luat parte, joi, la
    Conferinţa anuală Transatlantică organizată de AmCham EU la Bruxelles. Ca
    partener strategic al SUA, România consideră că mandatul său la conducerea
    Consiliului UE reprezintă o oportunitate de a promova o agendă pozitivă de
    cooperare între UE şi Statele Unite, a susţinut Klaus Iohannis.



    Reuniune la Bucureşti a miniştrilor şi
    secretarilor de stat europeni responsabili cu politicile pentru diaspora


    Bucureştiul a găzduit, luni, o
    reuniune a miniştrilor şi secretarilor de stat europeni responsabili cu
    politicile pentru diaspora, România fiind prima ţară care a organizat o astfel
    de întâlnire ca preşedinte al Consiliului UE. Reprezentanţi din 17 ţări
    membre au analizat modalităţile prin care state europene stabilesc relaţii de
    colaborare economică şi culturală cu diaspora şi politicile care au condus la
    integrarea rapidă a membrilor comunităţilor aparţinând diasporei. S-a
    discutat mai ales despre libera circulaţie a forţei de muncă, migraţie şi
    integrare, traficul de persoane şi strategii de sprijinire a procesului de
    reîntoarcere în ţările de origine. In acest context, ministrul pentru românii
    de pretutindeni, Natalia Intotero a declarat Am avut discuţii
    legate de schimbul de bune practici, de proiecte prin intermediul cărora să
    reuşim în continuare să susţinem menţinerea identităţii naţionale din partea
    fiecărui stat pentru diaspora sa. Am observat un interes din partea majorităţii
    statelor membre pentru a dezvolta politici, programe prin intermediul cărora să
    se încerce susţinerea reîntoarcerii acasă, pentru cei care îşi doresc. Menţionăm
    că preşedinţia română a Consiliului UE a reuşit, recent, să obţină un acord provizoriu
    cu PE privind crearea autorităţii europene în domeniul muncii. Este vorba despre
    o instituţie care să sprijine statele membre în aplicarea actelor juridice
    europene în domeniul mobilităţii foţtei de muncă la nivelul Uniunii, dar şi în
    ceea ce priveşte coordonarea securităţii sociale.



    Două moţiuni simple împotriva miniştrilor
    Finanţelor şi al Justiţiei respinse în Parlamentul de la Bucureşti


    Deputaţii
    români au respins, miercuri, două moţiuni simple iniţiate de opoziţia de
    dreapta: una împotriva ministrului Finanţelor, cealaltă împotriva ministrului
    justiţiei. Opoziţia i-a reproşat ministrului Justiţiei, Tudorel Toader,
    modificările aduse legilor justiţiei prin ordonanţă de urgenţă, subfinanţarea
    sistemului judiciar şi ratarea obiectivului de ridicare a Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Introdus odată cu admiterea Bucureştiului în UE, în 2007,
    Mecanismul rămâne instrumentul prin care Bruxellesul continuă să monitorizeze
    funcţionarea justiţiei româneşti. În acelaşi timp, ministrul Tudorel Toader, independent
    susţinut de ALDE, la coguvernare alături de PSD, a generat şi nemulţumirea
    social-democraţilor, care îi reproşează, dimpotrivă, tocmai lentoarea cu care
    promovează schimbări în sistem. De asemenea, Camera Deputaţilor de la
    Bucureşti a respins şi moţiunea simplă împotriva ministrului de Finanţe, Eugen
    Teodorovici. Opoziţia a cerut abrogarea Ordonanţei 114, act normativ contestat şi
    de mediul de afaceri, din cauza măsurilor fiscale pe care le introduce. Actul normativ poate fi ameliorat, a admis ministrul de Finanţe, care
    a promis că, în ceea ce priveşte aplicarea unor taxe companiilor din energie,
    telecomunicaţii sau domeniul bancar, guvernanţii vor opera corecţii până la
    finalul lunii.



    Proteste ale transportatorilor români


    Guvernul României va aproba, în următoarea
    şedinţă, modificări ale legislaţiei referitoare la transportul de persoane.
    Aceasta este promisiunea pe care au primit-o marile confederaţii sindicale din
    acest sector, în contextul protestelor organizate, în Bucureşti, la care au
    participat sute de şoferi de taxi, microbuze şi autocare. După mitingul Federaţiei
    Operatorilor Români de Transport de miercuri, joi a fost rândul şoferilor afiliaţi la Confederaţia Operatorilor şi
    Transportatorilor Autorizaţi din România, în principal taximetrişti, să ceară
    modificări ale legislaţiei pentru reglementarea formelor de transport
    alternativ urban, pe care le consideră, în prezent, concurenţă neloială.

  • Liderii europeni, în aşteptarea administraţiei Trump

    Liderii europeni, în aşteptarea administraţiei Trump

    Cu doar câteva zile înainte de preluarea mandatului, preşedintele-ales al Statelor Unite a anunţat priorităţile politicii sale externe, într-un interviu acordat ziarului britanic The Times şi celui german Bild. Reiterând teme din timpul campaniei electorale, Donald Trump spune că doreşte acorduri comerciale mai echitabile pentru Statele Unite şi graniţe puternice şi, pe de altă parte, consideră că în interiorul Siriei ar trebui create zone sigure. Cancelarul Angela Merkel a făcut o “greşeală catastrofală” permiţând refugiaţilor din Siria să intre în ţara ei, a mai declarat viitorul lider de la Casa Albă, provocând nemulţumiri în Germania.



    Criticile lui Donald Trump l-au înfuriat pe vicecancelarul german, Sigmar Gabriel, care a răspuns că intervenţia greşită a Americii în Orientul Mijlociu a fost cea care a declanşat criza imigranţilor. Preşedintele ales al Statelor Unite laudă, pe de altă parte, decizia Marii Britanii de a ieşi din Uniunea Europeană, organizaţie care, în opinia sa, este pe punctul de a se prăbuşi şi care, mai spune el, va fi părăsită şi de alte ţări.



    Unitatea europeană este cea mai bună apărare în faţa comentariilor făcute de Donald Trump, a venit la scurt timp şi replica Angelei Merkel. Cancelarul german a declarat că Europa trebuie să continue să lupte pentru propria sa identitate, prin implementarea unor politici care să răspundă provocărilor secolului al XXI-lea. Totodată, oficialul german a precizat că Europa trebuie să fie unită, pentru a contracara ameninţarea teroristă.



    UE nu are nevoie să i se spună ce să facă, a răspuns şi preşedintele Franţei, François Hollande, criticilor lui Donald Trump, în timp ce şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini s-a arătat încrezătoare că europenii vor rămâne uniţi: Vrem să avem un parteneriat bazat pe interese comune. UE are, însă, propriile politici puternice şi autonome care nu sunt hotărâte în altă parte, decât în UE. Posibil să avem puncte divergente – s-a întâmplat şi în trecut, se poate întâmpla şi în viitor. Vom vedea, după ce noua administraţie va fi instalată şi va începe să ia decizii.”



    Aprecierile lui Donald Trump, potrivit cărora NATO este “învechită” au provocat îngrijorare în rândul statelor membre ale Alianţei şi contrazic poziţia secretarului american al apărării, desemnat de Trump, a declarat, în altă ordine de idei, ministrul german de externe. Frank-Walter Steinmeier a răspuns la declaraţiile lui Trump că este timpul ca Washingtonul să obţină un acord mai bun, prin sporirea contribuţiilor celorlalte state la bugetul NATO. De urmărit este şi evoluţia relaţiilor dintre SUA lui Trump şi Rusia lui Putin, analiştii estimând că noul lider american ar putea lua în considerare relaxarea ultimelor sancţiuni impuse Federaţiei Ruse de administraţia Obama.

  • Aniversări europene

    Aniversări europene

    Detonator al conflagraţiei, la 1 septembrie 1939, când Germania nazistă a invadat Polonia, Gdansk, marele oraş-port la Marea Baltică a găzduit, joi, numeroşi lideri europeni, adunaţi pentru a transmite un mesaj de unitate continentală. Cu toţii împărtăşesc punctul de vedere al preşedintele polonez, Bronislaw Komorowski, care a amintit că războiul a fost declanşat prin complicitatea regimurilor totalitare nazist şi bolşevic şi că, pentru est-europeni, sfârşitul luptelor, pe 9 mai 1945, nu a echivalat cu libertatea, ci cu instaurarea comunismului şi căderea, peste jumătate de continent, a Cortinei de Fier.



    Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a spus că, azi, Europa duce o altfel de politică decât cea din anii 30-40 şi că puţini sunt liderii care vor asista la parada organizată de Moscova, refuzând, astfel, să cauţioneze noul puseu de expansionism rusesc în Ucraina.



    La Gdansk a fost şi preşedintele României, Klaus Iohannis, pentru a cărui ţară 9 mai are o semnificaţie multiplă. Este, mai întâi, Ziua Independenţei de Stat. În 1877, ministrul de Externe, Mihail Kogălniceanu, proclama în Parlament despărţirea de puterea suzerană din epocă, Imperiul Otoman. După aproape cinci secole de dominaţie turcească, legăturile Bucureştiului cu Înalta Poartă deveniseră, deja, mai degrabă formale şi se rezumau la plata unui bir simbolic. Totuşi, turcii n-au tolerat oficializarea rupturii şi au încercat s-o sancţioneze militar. Apărată pe câmpurile de bătaie şi consfinţită la Congresul de pace de la Berlin, Independenţa a devenit piatra de temelie a României moderne, pe care aveau s-o construiască regii Carol I şi Ferdinand, din familia germană von Hohenzollern. Ea însăşi instalată pe tronul de la Bucureşti într-o zi de mai, pe 10, în 1866, dinastia avea să-şi lege destinul şi de victoria Naţiunilor Unite asupra Germaniei naziste.



    Istoricii spun că decizia ultimului rege al României, astăzi nonagenarul Mihai I, de a scoate, în august 44, România din alianţa cu Hitler şi de a o readuce alături de aliaţii tradiţionali, anglo-americanii, a scurtat cu cel puţin şase luni al doilea război mondial în Europa. Dar pacea a echivalat şi pentru români cu instalarea celei mai longevive şi mai sângeroase dintre dictaturile pe care le-au cunoscut.



    Condamnaţi de comunism la teroare, umilinţă şi sărăcie, ei pot acum, graţie revoluţiei din 1989 şi admiterii în Uniunea Europenă, în 2007, să celebreze, ca pe propria lor sărbătoare, Ziua Europei. Aceasta trimite tot la primii ani postbelici, când era nevoie de o nouă politică, economică şi de securitate, care să genereze mai multă încredere între statele de pe continent. Atunci, pe 9 mai 1950, ministrul francez de Externe, Robert Schumann, a chemat foştii beligeranţi din Vest să-şi însumeze producţiile de cărbune şi oţel, baza industriilor lor militare, şi să creeze, astfel, o primă piaţă comună. Din acest embrion avea să se nască clubul Celor 28 de astăzi, adică Uniunea Europeană cu jumătate de miliard de locuitori şi unul dintre principalii actori economici şi politici ai planetei.