Summituri în contextul războiului din Ucraina
Mobilizare diplomatică fără precedent a democraţiilor occidentale, în această săptămână, la Bruxelles, unde au avut loc trei summituri dedicate Ucrainei: al NATO, al Uniunii Europene şi al celor mai puternice şapte ţări industrializate. Liderii G7 au cerut, într-o declaraţie comună, ca Rusia să respecte decizia Curţii Internaţionale de Justiţie şi să îşi suspende imediat operaţiunile militare în Ucraina. În declaraţie se solicită, totodată, retragerea forţelor ruseşti, iar G7 promite să se asigure că sancţiunile impuse Moscovei vor fi aplicate cu stricteţe. În cadrul summitului NATO, Alianţa a decis să ofere ajutor suplimentar Ucrainei. Este cea mai gravă criza de securitate dintr-o generaţie, a declarat șeful organizaţiei, Jens Stoltenberg. Secretarul general al Alianţei, al cărui mandat a fost prelungit până la 30 septembrie 2023, a anunţat că patru noi grupuri de luptă vor fi create în România, Ungaria, Bulgaria şi Slovacia, în consolidarea celorlalte patru formate deja în Polonia şi ţările baltice. Decizia este menită să întărească flancul estic al NATO de la Marea Baltică la Marea Neagră. Liderii Alianței vor elabora, de asemenea, planuri pentru crearea de forţe şi capacităţi suplimentare înainte de summitul lor din iunie, a precizat, într-o declaraţie, președintele SUA, Joe Biden. Liderul de la Casa Albă a venit în această săptămână în Europa pentru a participa, la Bruxelles, la summiturile menționate si pentru a merge în Polonia, țară spre care s-au îndreptat cei mulți dintre refugiații din Ucraina. În cadrul reuniunii NATO, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că întărirea prezenţei aliate în România la Marea Neagră şi pe întreg flancul estic reprezintă un obiectiv strategic al Bucureștiului, ca răspuns la implicaţiile agresiunii ruse asupra securităţii europene şi euroatlantice.
Decizii pentru siguranța energetică a Europei
Impactul economic al războiului din Ucraina, criza refugiaţilor şi siguranţa energetică a Europei, pe fondul măsurilor de reducere a dependenţei faţă de Rusia – sunt temele agendei Consiliului European de la Bruxelles. Comisia Europeană vrea ca statele membre să cumpere împreună gaze naturale, în încercarea de a consolida securitatea energetică a Uniunii şi de a reduce dependenţa de hidrocarburile ruseşti. O strategie în acest sens a fost făcută publică miercuri de executivul comunitar, înaintea reuniunii de la Bruxelles a şefilor de stat şi de guvern din Uniunea Europeană. Un grup de lucru nou înfiinţat ar urma să se ocupe de încheierea de parteneriate cu ţări din afara spaţiului comunitar, iar activitatea acestei echipe ar urma să se inspire din experienţa dobândită în timpul pandemiei, când au fost cumpărate în comun vaccinuri anti-COVID-19 pentru toate statele membre, precizează Comisia Europeană. În logica reducerii dependenței de gazul rusesc se numără și anunțul preşedintelui Joe Biden şi al şefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, privind un acord pentru suplimentarea transportului de gaz lichefiat care vine în Europa din Statele Unite. Totodată, Bruxellesul vrea ca fiecare stat membru să se asigure că până la 1 noiembrie are suficiente rezerve de gaze pentru iarnă, de cel puţin 80% din capacităţile proprii de înmagazinare, proporţie care ar urmă să crească la 90%, din iarna următoare. În același timp, criza energetică generată de războiul din Ucraina i-a făcut pe oficialii europeni să-și reconsidere poziţia faţă de energia pe bază de cărbune. Inclusiv România, care este mai puțin dependentă de resursele energetice din Federația Rusă, se pregătește să extragă mai mult cărbune.
Sprijin pentru refugiații din Ucraina
Bruxellesul propune majorarea cu 3,4 miliarde de euro a fondurilor destinate statelor membre care primesc refugiaţi din Ucraina. Banii vor ajunge cu precădere în ţările aflate la graniţa cu această ţară – este vorba de Ungaria, Polonia, România şi Slovacia, dar şi în cele care au primit cel mai mare număr de persoane în raport cu populaţia lor – Austria, Bulgaria, Cehia şi Estonia. Un comunicat al executivului comunitar precizează că, în momentul de faţă, eforturile se concentrează pe protejarea copiilor, accesul la educaţie, servicii de sănătate, dar şi acces la locuri de muncă şi locuinţe. 10 milioane de ucraineni, adică aproximativ un sfert din populaţia Ucrainei, au fost nevoiţi să-şi părăsească locuinţele din cauza războiului declanşat de Rusia, pe 24 februarie. Câteva sute de mii dintre aceștia au trecut granița în România, iar tratamentul de care au beneficiat aici a fost apreciat unanim de partenerii Bucureştiului. Comisia Europeană a decis să trimită în România o echipă care să evalueze cheltuielile pe care guvernul le-a avut cu refugiaţii ucraineni şi să stabilească modul de decontare a acestora. Pe de altă parte, executivul de la București a pregătit un plan naţional pentru sprijinirea refugiaţilor, șase grupuri de lucru urmând să gestioneze problemele celor care decid să rămână în România. Peste graniță, luptele continuă. Intrată în cea de-a doua lună de război, Ucraina reușește să reziste asaltului armatei ruse, victime sunt de ambele părți, iar negocierile de pace nu s-au soldat deocamdată cu rezultate palpabile.
Traian Băsescu, fostul preşedinte al României, a fost colaborator al Securităţii
Fostul preşedinte al României, Traian Băsescu a fost colaborator al Securităţii ca poliţie politică, a decis, în această săptămână, Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie, care a menţinut astfel, prin sentinţă definitivă, hotărârea primei instanţe. De-a lungul timpului, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii l-a verificat în mai multe rânduri pe Traian Băsescu, iar acesta a primit adeverinţă de necolaborare cu fosta Securitate, ultima în 2014. În 2019, însă, anul în care Traian Băsescu a fost ales europarlamentar, CNSAS a constatat, pe baza unor documente, că fostul preşedinte a fost colaborator al Securităţii. Într-o primă reacţie, Traian Băsescu a declarat că nu va comenta decizia Instanţei Supreme şi va face demersurile legale la CEDO.
