Vârâ trei miliuni di elevi ditu Românie ahurhirâ unu nău anu di sculie, ți yini cu alâxeri di simasie. Elevlli ditu clasili VIII-a şi XII-a va s-bitiseascâ ma ayoñia sculia, iara calindarlu a examenilor, emu ațeali ti Evaluarea Naţionalâ, emu ti Bacalaureat, fu alâxitu. Ti ațelli ți nu va s-da exameni tu aestu anu di sculie, mathimatli va s-țânâ 36 di stâmâñi şi va s-bitiseacâ tu 20 di cirișaru 2025. Va s-aibâ ș-ținți vacanți.
Niapruchearea a telefonillei mobilâ tu kirolu a mathimatloru, cata cumu ș-bâgarea tu săli ahoryea a eleviloru ți aspargu mathimatli, iu va s-hibâ viglleaț di unu cadru didacticu, suntu alti pruvideri di simasie. Tutu di estanu, a eleviloru va lâ si da, tu bitisita la ițido modulu, unâ notâ ti cumu s-purtarâ, iara media ditu bitisita a anlui va s-hibâ ñicuratâ cu unu punctu ti cathi 20 di absenţi niexiyisiti.
Ministrul ali educaţie, Ligia Deca, dzâsi câțe s-agiumsi la ahtari misurâ: „Avumu multi moabeț cu directorlli ditu sculiili, iu, ti amârtie, s-feațirâ fapti di violenţâ/preșcâville scolarâ ş-nâ dzâsirâ că easti multu ma ghini ta sâ știbâ elevlu că va s-lljea la cathi modul notâ ti purtaticu. Ma s-aibâ unu purtaticu niuidisitu ti șcurtu kiro, aestu purtaticu va s-hibâ anyrâpsitu tu tifteri ti modulul cându s-feați și ași va sâ știmu. Maca elevlu ș-alâxeaști purtaticlu, s-poatâ s-compenseadzâ cu notili di pi alanti moduli. Cu troplu aestu va sâ știmu salami ți turlie di purtaticu ari unu elevu.”
Di estanu va s-aibâ catalogu electronicu aproapea 1.900 di adârâminti di anvițari ditu tutâ vâsilia, cu 700 ma multi di meslu yizmâciuni di anlu ți tricu. Dupâ spusa a Ministerlui ali Educaţie, tu aestâ ahurhitâ di anu di sculie, cama di 850 di sculii ditu vârâ 6.300, câti ari tu Românie, suntu bâgati tu altu locu, di itita a modernizarillei i ti mirimeti. Lipseaști s-dzâțemu că 22 di sculii va s-lucreadzâ di 3 ori tu dzuuâ, nu di dauâ, cumu s-fați di arada. Uidisitu cu spusa a ministrului ali Educație, ari ș-unu planu di dânâseari a violenţâllei/preșcăvillei tu sculii, ți pruveadi acţiuni şi vadedz limbidz ti tuț ațelli ți suntu misticaț tu ahtări lucri, di la ministeri pânâ di inspectorati, ți s-ducâ la prevenţia/vigllearea a faptilor di violenţâ/preșcăville ş-a consumlui di substanţi niaprukeati.
Ligia Deca: „Tu sculii va s-facâ campanii, programi, acţiuni di viglleari a preșcăvillei tu mediul di sculie preuniversitar, a traficlui di persoani, cata cumu ș-a consumlui di droguri, ama ș-acțiuni ți sâ scoatâ tu migdani cumu poț s-ai unâ turlie di banâ sânâtoasâ. Tutnâoarâ, stâmâna „Sculia altâ sói” va s-aibâ temâ di prota thesi vigllearea și scâdearea a faptiloru di violenţâ/preșcăville, a consumlui di droguri, alcool şi tâtumi, pi ninga educaţia rutierâ.”
Tu ți mutreaști abandonlu di sculie, fu bâgatâ unâ mâcari di prândzu la sculie, a dupâ misura aesta, dzâți ministrul, abandonlu di sculie scadi, cama multu tu năili/zonili ți suntu ma nghiosu suțio-icunumicu. Tutnâoarâ, fu faptu ma mari numirlu ş-cuantumlu a bursilor ș-criscu ș-numirlu a consilierilor sculari, tut ti scupolu ta sâ scadâ abandonlu di la sculie. Tu soni, autoritățli dzâcu că anvițâmintul românescu ari ananghi ș-di aua ș-ninti di investiții di simasie.
Autor: Daniela Budu
Apriduțearea: Tașcu Lala
