Tag: lilieci

  • Parcul Naţional Piatra Craiului

    Parcul Naţional Piatra Craiului

    Pe o suprafață de 14.800 de
    hectare, la aproximativ 200 de km nord de București, se
    întinde Parcul Național Piatra Craiului, în zona
    unuia dintre cele mai spectaculoase masive muntoase din România. In
    1938 s-a hotărât ca această zonă să fie protejată, avea atunci doar 440 de
    hectare. In 1972 și-a dublat suprafața, iar în 1990 s-au
    pus bazele Parcului Național Piatra Craiului pentru a proteja marea diversitate
    de plante şi animale. Despre cele mai impresionante priveliști de aici de
    vorbește Mircea Vergheleț, directorul Administrației Parcului Naţional Piatra Craiului: Ce este unic pentru Parcul Național Piatra Craiului este
    faptul că este singura creastă calcaroasă din România care atinge altitudini de
    peste 2000 m. Este o zonă calcaroasă cu o importantă suprafață cu gol alpin. De
    asemenea, în special partea vestică a acestei creste calcaroase se
    caracterizează printr-un relief foarte spectaculos, prin abrupturi verticale de
    sute de metri, grohotișuri și tot felul de forme geomorfologice deosebit de
    frumoase care constituie o atracție pentru turiștii care vin să viziteze zona.
    De asemenea, atât în partea nordică, cât și în partea sudică, la extremitățile
    crestei Masivului, există niște chei spectaculoase. Aș numi aici Prăpăstiile
    Zărneștiului din judeţul Braşov foarte cunoscute, apoi Cheile Dâmbovicioarei,
    Cheile Brusturelui și Cheile Dâmboviței, în partea de sud a Masivului. Toate
    aceste chei sunt foste rezervaţii naturale care acum sunt incluse în zona de
    protecție strictă a Parcului Național.


    Biodiversitatea
    din acest parc este impresionantă. Garofița Pietrei Craiului, unică în lume,
    este simbolul acestui parc. Poate fi admirată pe stâncăriile înierbate și
    însorite din zona alpină inferioară, sau la limita superioară a pajiştilor alpine.
    În lunile de vară, culoarea ei roz nu poate trece neobservată. Alături de
    garofiţă, cele 41 de specii de orhidee, floarea de colţ, macul galben sau
    gladiola sălbatică sporesc bogăția Parcului Naţional Piatra Craiului. Incepând
    cu anotimpul primăvăratic şi până spre toamnă, explozia de culori multicolore invadează
    zona. De menționat că și peșterile de aici ascund peste 15 specii de
    lilieci, iar în zbor zona este străbătută de peste 100 de specii de păsări și
    peste 216 specii de fluturi rari, unele menționate în Lista Roșie a fluturilor
    de zi din Europa. Mircea Vergheleț: In Parcul Naţional Piatra
    Craiului există peste 1100 de specii de plante, ceea ce reprezintă cam o treime
    din totalul numărului de specii de plante superioare din România, doar pe 14.800
    de hectare. Avem aici ca specii unice Garofița Pietrei Craiului( Dianthus
    callizonus) – simbolul parcului și al masivului Piatra Craiului – este o specie
    endemică care înflorește după jumătatea lunii iunie. Ea poate fi văzută în zona
    de creastă, dar și în zonele mai joase – acest munte fiind unul loc din lume
    care o găzduiește. Parcul adăpostește, de asemenea, mai multe specii de
    mamifere. De menționat cunt carnivore mari dar care nu sunt
    caracteristice doar pentru Piatra Craciului, ci pentru întreaga zonă a
    Carpaților din România (lupul , ursul și râsul). In această iarnă, prin
    monitorizările pe care le facem, cu camere capcană amplasate în interiorul
    parcului, am reușit să surprindem patru exemplare de râs, am
    identificat un număr de 25-30 de urși și două haite de
    lupi pe care le-am filmat, una în zona de sud a parcului și alta în zona de
    nord, fiecare numărând circa 5-7 exemplare. O altă specie emblematică pentru
    Piatra Craiului, care este și un simbol al acestui masiv,
    este capra neagră care a avut aici o populație permanentă. In
    momentul înființării Administrației Parcului, în anul 1989, am reușit să oprim
    vânătoarea la această specie, iar în prezent avem peste 250 de exemplare de
    capră neagră. Acestea și-au modificat în timp comportamentul și au
    devenit foarte prietenoase cu turiștii care pot face poze
    cu acestea chiar și de la 10-15 m.

    Iubitorii
    de munte pot parcurge zonele din parc şi cu ajutorul bicicletelor
    pentru care s-au amenajat deja câteva
    trasee. De asemenea, la marginea localităţii braşovene Zărneşti se află un defileu cu pereţi înalţi de
    peste 200 de metri, întins pe o distanţă de aproape cinci kilometri. Aici sunt
    Prăpăstiile Zărneştiului, una din cele mai importante căi de acces spre
    traseele turistice din masivul Piatra Craiului, este zona cea mai căutată de către
    amatorii de alpinism şi escaladă. Zeci de trasee sunt amenajate în pereţii
    defileului. Cel mai lung are 115 metri. Noi am avut, anul trecut, un proiect
    prin care am înființat 11 trasee de mountain bike în interiorul parcului și pe
    limita acestuia. Traseele au fost semnalizate în teren prin amplasare de circa
    160 de săgeti indicatoare, exista trei grade de dificultate, există și o
    hartă a acestor trasee care se poate achiziţiona de la sediul parcului.
    De asemenea, există şi 10 panouri amplasate
    în punctele importante de intersecţie pe suprafaţa parcului cu această hartă şi
    cu indicaţii pentru turiştii care doresc să le parcurgă. Pentru
    alpinişti există trasee de cățărare, de escaladă. Cele mai utilizate
    sunt cele din zonele mai joase pentru că sunt mai ușor accesibile, în zona
    Prăpăștiilor Zărneștiului, unde am amplasat niște panouri informative care
    conțin informații legate de speciile și habitatele din parc, dar și
    o mică schiță a traseelor existente pe peretele
    respectiv cu denumiri și grade de dificultate.


    In fiecare an
    aproximativ 110 mii de turişti trec pragul Parcului Naţional Piatra Craiului.
    25% sunt străini.

  • Munţii Pădurea Craiului – destinaţie ecoturistică a României

    Munţii Pădurea Craiului – destinaţie ecoturistică a României

    Munţii Pădurea Craiului, care se află în judeţul Bihor, în
    partea de nord-vest a Munţilor Apuseni, se pregătesc să devină destinaţie
    de ecoturism. S-a depus deja documentaţia necesară pentru îndeplinirea
    criteriilor de certificare, iar custodele zonei, Centrul pentru Arii Protejate
    şi Dezvoltare Durabilă din Bihor, a finalizat un proiect pentru dezvoltarea
    acestei zone. Proiectul, finanţat prin fonduri norvegiene, s-a
    derulat pe parcursul a 20 de luni, între 2014 şi 2016, a urmărit identificarea
    locurilor cu potenţial de dezvoltare ecoturistică şi eventuale investiţii care
    trebuie făcute dar şi o serie de alte activităţi pentru ca zona Munţilor
    Pădurea Craiului să devină atractivă pentru turişti.

    Aflăm mai multe de la Paul
    Iacobaş, şeful Centrului pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă din
    Bihor: Am creat o serie de trasee
    de cicloturism nemarcate în teren, dar există informaţii cu privire la
    urmărirea prin GPS, hărţi, descrieri de trasee în limbile engleză şi
    română. Există două centre de închiriat biciclete şi un microbuz care
    deserveşte turiştii care doresc să închirieze biciclete. In alte proiecte
    anterioare am reuşit să dezvoltăm o reţea de peşteri turistice. Peştera cu
    Cristale din mina Farcu şi Peştera Meziadului sunt peşterile de top ale
    zonei. Ele sunt amenajate la cele mai înalte standarde din Europa, în ceea
    ce priveşte siguranţa vizitării şi impacul redus faţă de mediu al amenajărilor
    turistice. Aceste peşteri sunt urmate de Peştera Vadu Crişului şi Peştera Unguru
    Mare. Aceste patru peşteri fac parte dintr-o reţea de peşteri amenajate
    pe care turiştii le pot vizita în condiţii foarte bune. Lucrăm şi la o reţea de peşteri speo-turistice care vor
    fi disponibile începând din 2018. Vor exista 10 peşteri care vor fi
    vizitate de diverse categorii de turişti, care nu vor fi amenajate cu podeţe,
    scări, lumini în interior, dar vor avea şi amenajări de siguranţă, vor exista
    nişte ghizi locali care vor însoţi turiştii. Pe lângă acestea, există o serie
    de parcursuri de aventură. Sunt două trasee de via ferrata, adică trasee
    care îmbină căţăratul cu drumeţia. Ele sunt expuse pe nişte pereţi
    verticali iar turistul poate să le parcurgă ajutându-se de nişte elemente
    fixate în pereţi cum ar fi scoabe de metal sau mâini curente din cablu. Cu
    echipament de protecţie turiştii pot să le parcurgă şi fără să ştie să se
    caţere. De asemenea, există un parcurs de rafting care pleacă de la Bulz şi se
    termină la Vadu Crişului şi care parcurge spectaculosul Defileu al Crişului
    Repede. E un parcurs uşor spre mediu care poate fi adaptat şi poate fi parcurs
    inclusiv de copii, de tineri sau de familii. Pentru asta există barci de
    închiriat, există monitori şi firme care asigură asistenţă tehnică, astfel
    încât totul să se desfăşoare cât mai sigur cu putinţă.



    In Munţii Pădurea Craiului, viitoare destinaţie ecoturistică a
    României, va fi amplasată o reţea de poteci tematice, interconectate între ele
    şi vizitabile pe bicicletă. Reţeaua de poteci ar urma să poarte numele de Drumul
    carstului, deoarece acesta este relieful predominant în aria protejată, iar
    obiectivele carstice (peşteri,
    avene, izbucuri, chei, defilee) sunt de o amploare deosebită. Cea mai mare suprafaţă a
    sitului Natura 2000 Defileul Crişului Repede – Pădurea Craiului este
    acoperită de păduri. Acestea alternează cu poieni largi şi pajişti înflorite cu
    fâneţe sau culturi agricole instalate pe platourile carstice. Despre biodiversitatea de aici ne vorbeste Andrei Acs, managerul sitului Natura
    2000 Pădurea Craiului: Pădurea Craiului este o arie protejată de interes european care adăposteşte
    peste 37 de specii de importanţă comunitară şi peste 16 habitate. Avem
    aici specii de carnivore mari:
    lup, urs, râs, avem vidră, avem specii de floră protejate cum ar fi irisul
    de stepă sau dediţelul. Avem 3 habitate care sunt foarte importante, pentru că
    se regăsesc într-un procent foarte mic la nivelul Uniunii Europene, asta
    însemnând sub 0,5% pe tot teritoriul UE. Important este să amintim de
    stejarul pufos care se găseşte în Pădurea Craiului, o specie
    mediteraneană de arbore rar întâlnită în
    această parte a ţării. Datorită zonelelor stâncoase de calcar care
    schimbă puţin microclimatul, din cauza căldurii emanate de la soare, aici vegetează mai multe specii de plante
    rarecare
    aparţin altor regiuni.



    Munţii Pădurea Craiului înseamnă peşteri. Un număr important de
    peşteri din această zonă oferă adăposturi pentru colonii de lilieci în diferite
    perioade ale anului. Andrei Acs: Avem
    peste 16 specii de lilieci. Cel mai mare liliac, care se găseşte în România, se
    numeşte Liliacul mare cu potcovă, dar avem şi cea mai mică specie care este cât
    o cutie de chibrituri. Toate peşterile din Pădurea Craiului adăpostesc
    colonii de lilieci mai mari sau mai mici. Avem aici peste 2000 de
    cavităţi naturale care se întind pe cele 40 de mii de hectare ale masivului
    muntos. In peştera Meziad avem a
    doua ca mărime colonie de lilieci din
    România şi una dintre cele mai mari din Europa, având peste 60 de mii de
    exemplare în timpul iernii.In
    Pădurea Craiului avem şi rezervaţii naturale botanice, mai degrabă mixte. De
    exemplu, Defileul Crişului Repede este o rezervaţie care adună peşteri,
    vestigii arheologice, specii de plante
    de o unicitate destul de spectaculoasă crescute pe versanţi, tocmai datorită
    acestui microclimat dat de albedoul ridicat al calcarului. Zona Pădurea Craiului
    este şi un habitat propice pentru cuibărirea păsărilor. Avem trei perechi de
    acvilă de munte, specie considerată dispărută dar care, în ultimii 10 ani, a
    început să revină în România. Avem şi
    două cuiburi de barză neagră care este extrem de rară la nivelul Uniunii
    Europene.



    Zona
    Pădurea Craiului este încă animată de tradiţii vii şi ocupaţii tradiţionale
    bine păstrate. In comuna Roşia se găseşte o moară pe apă veche de mai
    bine de un secol, încă funcţională. Bisericile de lemn din Petreasa sau Beznea,
    sau cele de zid din Remetea şi Vadu Crişului, vă aşteaptă să le descoperiţi.


    Una dintre primele destinaţii ecoturistice din România este
    zona Mara-Cosău-Creasta Cocoşului din Maramureş. Mai sunt certificate Tara Haţegului, Colinele Transilvaniei şi
    Delta Dunării.