Tag: limba engleza

  • A.I. în emisiunile Radio România Internaţional în limba engleză

    A.I. în emisiunile Radio România Internaţional în limba engleză

    Radio România Internaţional (RRI) a început să utilizeze punctual, experimental, inteligenţă artificială (A.I.) în înregistrarea unor scurte elemente de program în limba engleză. Astfel, semnalele de deschidere şi închidere pentru emisiunile RRI în limba engleză, dar şi anunţurile de post, sunt realizate cu ajutorul unui software cu voci artificiale, feminine şi masculine.RRI ar putea extinde folosirea A.I. la înregistrarea unor semnale de emisiuni şi în alte limbi de circulaţie internaţională.

  • Sarah Grant (Anglia)

    Sarah Grant (Anglia)

    Sarah Grant vine din Marea Britanie, din
    Wimbledon. A studiat la Londra literatura engleză, iar acum este profesoară şi
    traducătoare. Prima oară a ajuns în România în anul 2000 şi atunci s-a
    îndrăgostit de ţara noastră, unde a călătorit de mai multe ori. Îşi dorea
    dintotdeauna să viziteze aceste locuri, pentru că îi păreau exotice şi nimeni
    din jurul ei nu era curios în afară de ea.

    În cele din urmă, după câteva vizite,
    în 2015 Sarah s-a mutat definitiv în România, loc pe care l-a îndrăgit şi mai
    mult de când i-a devenit a doua casă. Era familiarizată cu atmosfera
    bucureşteană, pentru că venea de la Paris, unde locuise 22 de ani înainte de
    experienţa românească. Şi totuşi, Bucureştiul e un oraş aparte, pe care Sarah l-a
    descoperit în timp şi pe care îl iubeşte cu sinceritate. După primul interviu
    pe care ni l-a acordat în acest an, Sarah Grant revine la Radio România
    Internaţional cu câteva recomandări pentru cei care ar dori să viziteze sau să
    investească în ţara noastră:


    Sunt atât de multe
    motive pentru care România merită vizitată: frumuseţea ei, oamenii ei minunaţi.
    Avem atât de mulţi copii care au rezultate deosebite la olimpiade, care nu
    primesc deloc atenţie în mass media, la fel ca şi copiii străluciţi din şcolile
    primare. Ei au nevoie să fie promovaţi, fiindcă aici avem unii dintre cei mai
    buni oameni de IT pe care i-am întâlnit vreodată, avem muzicieni excelenţi,
    avem scriitori extraordinari. Aici este atât de multă creativitate, iar acest
    lucru trebuie încurajat, nu doar prin evenimente underground sau prin
    festivaluri mai mici sau mai mari ici şi colo. E nevoie de o promovare
    constantă, pe scară largă. Dacă mergeţi într-o librărie din Franţa, spre
    exemplu, n-o să găsiţi prea multe volume ale autorilor francezi la secţiunea
    noi best sellers. Aici, dacă intraţi în Humanitas la raftul cu noi autori, o
    mulţime sunt români. România merită investiţii şi merită să fie cunoscută, să
    fie explorată, sunt atât de multe straturi de descoperit.



    Sarah Grant şi-a dorit din copilărie să vină în
    România, care i se părea un ţinut exotic şi misterios. A sosit în România prima
    oară în anul 2000 şi a fost încântată de ceea ce a descoperit. Mărturiseşte că
    a fost cucerită pe viaţă de meleagurile noastre, pe care a vrut să le exploreze
    în anii care au urmat. Una din întâmplările care i-au rămas în memorie de
    atunci este ca o scenă de film, iar Sarah a rămas impresionată de dezinvoltura
    cu care oamenii se ajută unii pe alţii în România:







    Era prima mea vizită şi
    nu ştiam încotro mergeam. Aveam nevoie de un hotel, dar nu de unul scump şi
    eram pe drumuri de câteva ore, încercând să găsesc un loc unde să mă cazez. La
    un moment dat îmi amintesc că m-am oprit pe bulevardul Carol I colţ cu
    bulevardul Magheru, m-am aşezat pe valiză şi am început să plâng. Îmi spuneam:
    o, Doamne, mi-am dorit atât de mult să vin aici şi acum trebuie să plec fiindcă
    nu am unde sta. Atunci s-a oprit lângă mine un taxi, şoferul a lăsat geamul în
    jos şi mi-a zis: ce faceţi, doamnă? S-a dat jos din maşină şi a continuat: de
    ce plângeţi aşa, la colţul ăsta de stradă? I-am răspuns că nu ştiam ce să fac,
    că nu voiam să stau unde eram cazată şi că mai aveam zece zile de petrecut în
    România, că nu-mi permiteam un hotel, nu ştiam ce să fac, dar că nu voiam să
    plec acasă. El mi-a zis: nu vă faceţi griji, suntem în România, ţara tuturor
    posibilităţilor. Şi a deschis portbagajul cu o şurubelniţă, a zvărlit valiza
    înăuntru şi mi-a spus: urcaţi în maşină. Iar eu m-am gândit că ori voi sfârşi
    tăiată bucăţi într-o pădure, ori acesta va fi salvatorul meu.

    Aşadar, m-am suit
    în taxi, cu ochii umflaţi de plâns şi mânjiţi de mascara, transpirată toată, nu
    arătam prea îngrijit. El m-a întrebat: cunoaşteţi Bucureştiul, iar eu i-am
    răspuns că nu. Ei, atunci vă fac eu un tur. Şi mi-a arătat Ateneul, Capşa,
    Opera şi toată zona centrală a oraşului. Şi tocmai când urcam pe bulevardul
    Elisabeta, a fost oprit de un cuplu care, în mod ciudat, voiau să meargă la
    Piteşti. Iar el m-a întrebat din nou: vă supăraţi dacă mergem la Piteşti? Eu am
    răspuns că nu. Şi aşa am plecat la Piteşti. Şoferul i-a întrebat pe cei doi
    dacă ştiau vreun loc unde aş putea locui în următoarele zece zile care să nu
    fie prea scump. Doamna a scos telefonul şi a vorbit cu cineva, iar eu habar nu
    aveam ce zicea, însă la final mi-a spus: gata, s-a rezolvat, vă vom da o cameră
    la hotelul pe care îl deţine sora mea,
    foarte aproape de Cişmigiu.

    Haideţi cu noi la Piteşti, lăsaţi-ne acolo, iar la
    final duceţi-o pe doamna la hotelul de lângă parc. Acolo mi-am petrecut
    următoarele zece zile, în vizita din anul 2000. Am cunoscut tot personalul
    hotelului şi am învăţat toate locurile de lângă Cişmigiu, care a devenit zona
    mea. E povestea bunătăţii oamenilor. Îmi amintesc că era Paştele şi i-am oferit
    taximetristului o pungă de ouă de ciocolată pentru copiii lui şi ne-am
    împrietenit. Peste ani, când fiul lui a plecat în Belgia, i-am dat numărul meu
    de telefon să mă sune pentru orice problemă. Ani de zile am păstrat legătura cu
    acel şofer de taxi care a fost atât de amabil şi nici măcar nu m-a lăsat să
    plătesc cursa. Aşadar am văzut Bucureştiul, am cunoscut doi oameni minunaţi, am
    ajuns la Piteşti, iar la final am coborât la Cişmigiu…a fost o întreagă
    aventură! Bunătatea oamenilor, asta înseamnă pentru mine România, bunătatea,
    generozitatea şi căldura oamenilor.



  • Sarah Grant din Wimbledon

    Sarah Grant din Wimbledon

    Sarah Grant este profesoară de engleză şi vine din Marea Britanie, de la Wimbledon. A studiat literatură engleză la Londra, iar acum predă cursuri pentru adulţi şi face traduceri. După 22 de ani de trăit la Paris, Sarah a luat decizia de a se muta în România, unde locuieşte propriu-zis doar de câţiva ani. A ajuns de mai multe ori în ţara noastră înainte de a stabili la Bucureşti în 2015. Este o profesoară foarte apreciată pentru metodele inedite de predare a limbii engleze, focusate pe joc şi chestiuni practice, dar şi pentru marea ei pasiune pentru România, ţara sa de adopţie. Ce a adus-o pe Sarah în România şi ce anume a facut-o să îi spună acasă ne dezvăluie în continuare.




  • Portal pentru investitorii străini

    Portal pentru investitorii străini

    Guvernul României are un website dedicat investitorilor străini, care
    are scopul de a oferi informaţii despre ansamblul economiei româneşti şi despre
    oportunităţile de investiţii. Am
    considerat că portalul este una dintre priorităţile guvernului, dat fiind
    faptul că responsabilitatea noastră este aceea de a le furniza investitorilor
    străini cât mai multe informaţii relevante cu privire la oportunităţile de
    investiţii din ţară. Scopul nostru este de a promova România ca destinaţie în
    plină dezvoltare, cu potenţial în crearea valorii adăugate, cu forţă de muncă
    competitivă şi caracterizată de ospitalitate
    , afirmă reprezentanţii
    Guvernului.

    Proiectul www.investromania.gov.ro prezintă conţinutul în limba engleză
    şi este structurat pe şapte secţiuni – De ce să investeşti?,
    Afaceri în România – principalele sectoare, Sprijin
    guvernamental, Viaţa în România, Ştiri şi comunicate de presă,
    Despre noi şi Contact, împărţite, la rândul lor, în
    subsecţiuni. Fiecare dintre acestea are menirea de a-l ghida pe potenţialul
    investitor străin către informaţii cu privire la indicatorii macroeconomici,
    educaţie, nivelul costului de trai, sectoarele considerate prioritare, ajutoare
    de stat, tradiţii, cultură.

    O altă componentă a platformei are în vedere
    prezentarea sectoarelor prioritare, astfel încât investitorii să aibă acces la
    informaţii ce vizează dimensiunea pieţei, cei mai importanţi jucători, forţa de
    muncă disponibilă, capacitatea de export, potenţialii furnizori şi parteneri.
    Cele şase sectoare prioritare sunt IT&C, industria auto, industria
    aerospaţială, industriile creative, agribusiness şi bio-economia. Iniţial
    am creionat un plan în care website-ul trebuia să aibă o abordare facilă, să
    fie în limba engleză şi să diminueze efortul investitorului străin în căutarea
    informaţiilor cu privire la nivelul taxării, facilităţile fiscale, gradul de
    pregătire profesională a românilor, dar şi la nivelul de trai din ţară.
    Ulterior, am tot construit pe baza acestora, astfel încât am ajuns în stadiul
    actual, de care suntem foarte mulţumiţi, dar pe care vom continua să-l
    dezvoltăm în lunile ce urmează, afirmă autorităţile. Pe parcursul următoarelor
    luni, website-ul va fi actualizat cu noi analize privind sectoarele strategice,
    mai multe informaţii despre parcurile industriale şi noţiuni constând în
    modalităţile de finanţare.