Tag: limba materna

  • Jurnal Românesc – 01.04.2022

    Jurnal Românesc – 01.04.2022

    Ambasadorul României la Chişinău, Daniel Ioniţă, a fost decorat de
    ministrul apărării al Republicii Moldova, Anatolie Nosatîi, cu Medalia
    Pentru Cooperare a Armatei Naţionale. Aflat la final de mandat,
    diplomatul român a primit distincţia în semn de recunoştinţă şi apreciere
    pentru contribuţia la dezvoltarea cooperării dintre Ambasada României şi
    Ministerul Apărării de la Chişinău. Anatolie Nosatîi i-a mulţumit ambasadorului
    pentru receptivitate şi pentru asistenţa oferită instituţiei de apărare pe
    parcursul activităţii sale în stânga Prutului şi a subliniat că România este şi
    rămâne un vecin şi un partener strategic valoros pentru Chişinău. El a apreciat
    că sprijinul venit din partea colegilor români s-a resimţit intens pe parcursul
    anilor, în special în consolidarea eforturilor de asigurare a păcii şi
    stabilităţii în regiune, precum şi în dezvoltarea sectorului de apărare.
    Totodată, ministrul moldovean a mulţumit guvernului de la Bucureşti pentru
    asistenţa oferită în domeniul învăţământului militar şi pentru pregătirea
    militarilor moldoveni în cadrul diferitelor exerciţii naţionale şi
    internaţionale. La rândul său, Daniel Ioniţă a transmis că statul român va
    sprijini în continuare Ministerul Apărării al Republicii Moldova în
    desfăşurarea proiectelor şi programelor direcţionate spre transformarea armatei
    moldovene într-o instituţie modernă, în conformitate cu standardele
    internaţionale.




    Alianţa pentru Unirea Românilor îi solicită Ministerului Afacerilor
    Externe să facă demersuri imediate pe lângă partea ucraineană
    pentru semnarea unui acord privind protejarea limbii române în ţara vecină, în
    beneficiul sutelor de mii de etnici români care trăiesc acolo.
    Autorităţile ucrainene trebuie să adopte toate măsurile pentru a asigura
    dreptul la educaţie în limba maternă pentru etnicii români, iar acest lucru se
    poate rezolva rapid, printr-un acord bilateral, a spus senatorul Claudiu
    Târziu. La rândul său, preşedintele formaţiunii, George Simion, a arătat că problemele
    cu care se confruntă minoritatea română din Ucraina sunt multe, precum accesul
    la învăţământul în limba maternă, hărţuirea liderilor comunităţii româneşti,
    utilizarea oficială a limbii române în administraţie şi în justiţie, finanţarea
    activităţilor asociaţiilor minorităţii române, mass-media în limba română,
    păstrarea identităţii religioase şi limba română ca limbă de cult. El a adăugat
    că problema referitoare la dreptul de a învăţa în limba maternă poate fi
    soluţionată imediat, iar în intervenţia video pe care o va avea, pe
    4 aprilie, în Parlamentul României preşedintele Zelenski trebuie să facă
    referire la acest lucru. Liderul de la Kiev a declarat, recent, că îşi
    doreşte să semneze un acord cu ţările vecine pentru protejarea limbilor
    minorităţilor naţionale din Ucraina. Aproximativ 410.000 de etnici români
    trăiesc în Ucraina şi reprezintă a doua minoritate naţională din statul vecin,
    după ruşi.




    O serie de evenimente tematice se vor desfăşura în următoarele luni
    pentru a marca împlinirea a 25 de ani de Parteneriat Strategic între România şi
    Statele Unite ale Americii, a anunţat Ambasada României la Washington. Este
    vorba despre Festivalul Weekend românesc pe malul Potomacului’, un
    concert-spectacol susţinut de Marius Mihalache Band, un eveniment expoziţional
    şi concert, însoţite de lansarea discului aniversar Electrecord – Romania
    in Vinyl Covers, Festivalul de Film Românesc din Washington, un spectacol
    de jocuri laser proiectate pe faţada Galeriei Naţionale de Artă din Washington,
    precum şi mese rotunde, dezbateri şi ceremonii de decorare a unor personalităţi
    româno-americane care au contribuit la dezvoltarea relaţiei dintre cele două
    ţări. Ambasada precizează că evenimentele vor fi organizate împreună cu
    Institutul Cultural Român din New York, cu implicarea unor think tank-uri şi
    instituţii culturale americane. De asemenea, reprezentanţa diplomatică
    transmite că intenţionează să continue turneul 50 States, One
    Community, în cadrul căruia ambasadorul Andrei Muraru se deplasează în
    statele americane, unde are întâlniri cu politicieni, cu reprezentanţi ai
    mediului de afaceri şi cu membrii comunităţilor de români.




    Galeria Gaep participă la Târgul Internațional de Artă Modernă și
    Contemporană MiArt, ce are loc în perioada 1-3 aprilie, la Milano, în Italia.
    Galeria expune în secțiunea Emergent, dedicată galeriilor ce reprezintă artiști
    din noile generații, lucrări semnate de Sebastian Moldovan și Mihai Plătică.
    Amândoi folosesc desenul, sculptura și fotografia în moduri ingenioase, pentru
    a examina natura materiei. Sebastian Moldovan trăiește și lucrează în
    București. Mediile sale predilecte de exprimare sunt instalațiile, video și
    desenul. A expus atât în ţară, cât şi în străinătate, în China şi Italia. Mihai
    Plătică trăiește și lucrează în Cluj-Napoca. Lucrările sale au fost prezentate
    recent la Muzeul de Artă din Cluj și într-o expoziție de grup desfășurată în
    trei orașe în cadrul proiectului de coproducție europeană Both Ways. Ediția de
    anul acesta a MiArt reuneşte 150 de galerii din 21 de țări, iar Galeria Gaep se
    află la a cincea prezenţă.


  • Îngrădirea dreptului la educație în limba maternă în Ucraina

    Îngrădirea dreptului la educație în limba maternă în Ucraina

    Eurodeputatul Eugen Tomac a solicitat în Parlamentul
    European crearea de mecanisme prin care finanțările europene pentru statele
    partenere Uniunii Europene să fie condiționate de garantarea în aceste țări a
    accesului minorităților naționale la educație în limba maternă.






    În ianuarie, în
    Ucraina a intrat în vigoare legea privind funcționarea limbii ucrainene ca
    limbă de stat. Actul normativ, adoptat de Rada Supremă de la Kiev încă din
    aprilie 2019, stipulează supremația limbii ucrainene în sfera serviciilor,
    inclusiv în sectorul privat, fiind introduse certificate de stăpânire a limbii
    ucrainene pentru funcționari până la președinte, precum și amenzi pentru
    încălcarea dispozițiilor noii legi.




    Despre
    consecințele acestei legi asupra minorităților naționale am discutat cu
    eurodeputatul Eugen Tomac, care a solicitat în Parlamentul European crearea de
    mecanisme prin care finanțările europene pentru statele partenere UE, deci și
    pentru Ucraina, să fie condiționate de garantarea în aceste țări a accesului
    minorităților naționale la educație în limba maternă. Solicitarea survine în
    condițiile în care, cândva parte a fostei URSS, Ucraina – țară cu 45 de
    milioane de locuitori, vecină cu Uniunea Europeană – are o importantă
    comunitate română, a doua numeric după cea rusă.




    Eugen Tomac: Aici avem parte de o situație extrem de complicată și de
    complexă, greu de înțeles, dar, cel puțin pentru noi, cei care urmărim evoluția
    din acest stat vecin nouă, cu o comunitate de peste jumătate de milion de
    români, lucrurile sunt foarte simple. Prevalându-se de faptul că încearcă să
    desovietizeze administrația publică și învățământul din Ucraina, Kievul aplică
    o politică extrem de distructivă în relația cu minoritățile naționale, și aici
    nu mă refer doar la români, dar noi suntem printre cei mai afectați pentru că,
    după vorbitorii de limbă rusă, cea mai mare comunitate din Ucraina sunt
    românii.


    Și, în mod justificat, suntem
    îngrijorați pentru că desființarea învățământului în limba română, eliminarea
    din administrația publică locală a statutului pe care-l are limba română, cea
    de limbă regională, arată că drepturile fundamentale ale unei minorități
    naționale sunt grav încălcate.


    Și tocmai de aceea, am cerut Comisiei
    Europene să gândească un mecanism prin care statele partenere ale UE, pentru că
    Ucraina este considerată stat partener având acord de asociere la UE, să fie
    condiționate de respectarea acestor norme elementare ce țin de garantarea
    drepturilor minorităților de a-și păstra limba, identitatea culturală,
    identitatea spirituală.


    Or, ceea ce se întâmplă în această
    perioadă legat de legislația adoptată în materie de învățământ și administrație
    ne demonstrează foarte clar că Ucraina se îndepărtează de aceste valori și
    tocmai de aceea voi insista ca finanțările europene, banii pe care îi trimite Uniunea
    Europeană în acest stat, să fie condiționate de acest mecanism la care voi lucra
    extrem de insistent, pentru că este inadmisibil ca state care încearcă să-și
    consolideze democrația beneficiind de suportul UE să-i discrimineze exact pe
    cei care vorbesc limbi oficiale ale UE, pentru că limba română este una dintre
    limbile oficiale ale UE.




    Cea mai recentă rezoluție a
    Parlamentului European privind punerea în aplicare a Acordului de asociere
    UE-Ucraina stipulează că Bruxelles-ul a luat act de legea privind sprijinirea
    funcționării limbii ucrainene ca limbă de stat și solicită Kievului să pună în
    aplicare legea în deplină conformitate cu obligațiile sale internaționale și în
    conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția – anume, să respecte
    dreptul comunităților de a-și dezvolta și utiliza pe deplin propria limbă și să
    acționeze cu cea mai mare atenție și echilibru față de minoritățile naționale,
    limbile lor și drepturile lor la educație.




  • Poziția MAE referitoare la promulgarea Legii Educației în Ucraina

    Poziția MAE referitoare la promulgarea Legii Educației în Ucraina

    Ministerul Afacerilor Externe regretă că, în pofida
    tuturor demersurilor autorităţilor române pe lângă partea ucraineană, care au
    semnalat că Legea educației în forma actuală diminuează semnificativ drepturile
    persoanelor aparținând minorității românești, președintele Ucrainei a
    promulgat, la 25 septembrie, actul normativ.




    În
    context, reamintim angajamentul Ucrainei, transmis constant părții române în
    cadrul tuturor contactelor oficiale, de respectare a normelor şi
    standardelor internaționale relevante în domeniul protecției drepturilor
    persoanelor aparținând minorităților naționale, precum și de asigurare a
    faptului că nivelul şi calitatea învățământului în limba română nu vor fi
    afectate de noile norme.




    MAE
    va continua demersurile, inclusiv pe lângă organizațiile internaționale cu
    atribuții în domeniu (Secretariatul General al Consiliului Europei, Înaltul
    Comisar al OSCE pentru Minorități Naționale și Comisia de la Veneția), pentru a
    semnala impactul negativ al acestor modificări legislative în domeniul
    educației din Ucraina.




    MAE
    solicită ferm autorităţilor ucrainene să adopte toate măsurile necesare pentru
    a asigura dreptul persoanelor aparţinând minorităţii naţionale române de a
    învăţa în limba lor maternă.