Radio România Internațional

Tag: limba moldovenească

  • Limba română reintră/iintră diznou în leghislaţia din Republica Moldova

    Limba română reintră/iintră diznou în leghislaţia din Republica Moldova

    Dispre mişcarea di renaştire naţională din actuala Republică Moldova si dzâse că fu singura revoluţie din lume declanşată în numa a limbâlei maternă. Pi 31 augustu 1989, tru împlin reghim sovietic, Parlamentul di la Chişinău, pichetat di circa 750 di mile di oamini, adică ună şesime di populaţia di atumţea a republicălei, decise/lo apofase tră declararea românălei limbă di stat, precum şi treaţerea la grafia latină în loculu a alfabetului chirilic, impus/bâgat cu zorea di ocupanţâ după anexiunea din 1940. Republica îşi proclamăă independenţa faţă di Moscova pi 27 augustu 1991, după eşeculu/chirearea puciului neo-bolşevic contra ultimului lider sovietic, reformatorulu Mihail Gorbaciov. Actul fondator a noului stat, Declaraţia de Independenţă, adoptată di deputaţ tot în uralile şi hârăsearea a îndoauă sute di mile di oameni adunaţ în chentrul a Chişinăului, afiirmă explicit că limba a li populaţie autohtonă şi majoritară în republică easte româna.


    Cu toate aestea, după trei ani, Parlamentul, dominat di stânga, adooptă ună constituţie care, la articolul 13, stipuleadză că limba ofiţială easte aş-dzâsa moldovenească. Deputaţâli recupera/loa diznou un concept care nu-avea niţeună ligătură cu istoria sau lingvistica, şi avea maşi cu ideologia sovietică. În aproapea giumitate di secol di ocupaţie, limba fu principalul instrumentu folosit di sovietiţ tra să modeleadză un popul diferit dia ţel român. Scriitori români, cu foarte puţâne excepții, nu eara studiaț în școli, cărțâle și presa românească eara didip elipse în republică. Tra să facă, un om, carieră în perioada sovietică lipsea să cunoască în prima aradă limba rusă. Lingviştili, ama, isa români şi xeni, fură tot timpul categoriţ: aţea ţe să zburaşte aclo e maşi un grai a limbălei română şi nu poate să aspiiră niţe barim la condiţia de dialectu, pricum aţeale zburâte în Balcani: aromân, meglenoromân şi istroromân. Faptul că, tru mai ghine di treii dechenii de independenţă, falsul are continuată să hibă cultivat tenace/cu tamahe di ună parte a clasălei politică avuu ună motivaţie lişor tră videare.


    Ună oară cu recunoaştirea a identitatilei di limbă, tema a reunificarilei cu România vrea agiundzea tot mai caftată, iar politicianili di la Chişinău vrea dipunea tru tese/în rangu. Într-ună Românie reunificată, preşedintile vrea eara ţel mult ministru, miniştrili – prefecţâ, iar deputaţâli – consilieri locali. Mizie unăoară cu victoria netă la aleadzerile parlamentare anticipate di aoa şi doi ani a partidului prezidenţial Acţiune şi Solidaritate (PAS) apăruu în Leghislativ masa critică axe/în stare să bagă un cap aliştei situaţie absurdă. În ciudia a opoziţilei vehementă/cu puteare a minoritatilei parlamentară pro-rusă – comunişti, socialişti, populişti –, deputaţăli pro-occidentali a partidului PAS apofăsiră că sintagma limba română va înlocuiască limba moldovenească în toată leghislaţia Republicălei Moldova, inclusiv în Constituţie. Leadzea bagă în practică ună apofase a Curtilei Constituţională di la Chişinău, uidisit a cure limba română easte limba ofiţială în Republica Moldova. Giudecătorili constituţionali apofăsiră că Declaraţia de Independenţă are valoare di textu constituţional şi faţe corp comun cu leadzea fundamentală.


    Autor: Bogdan Matei


    Armânipsire: Hristu Steriu

  • Românii de lângă noi

    Românii de lângă noi

    Proiectul
    de lege potrivit căruia sintagmele limba moldovenească, limba oficială,
    limbă de stat și limbă maternă vor fi înlocuite în toată legislația
    Republicii Moldova cu sintagma limba română a fost votat în prima lectură de
    deputații de la Chișinău.

    Interviu cu conf.univ.dr. Vasile Șoimaru, unul dintre
    deputații Fracțiunii Partidul Acțiune și Solidaritate care au susținut și au
    votat acest proiect de lege.


  • Bogdan Aurescu -Dmytro Kuleba, discuţii despre situaţia de securitate la Marea Neagră

    Bogdan Aurescu -Dmytro Kuleba, discuţii despre situaţia de securitate la Marea Neagră

    Situaţia de securitate la Marea Neagră şi aspiraţiile europene şi euroatlantice ale Ucrainei s-au numărat printre temele abordate de ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, cu omologul său ucrainean, Dmytro Kuleba, sâmbătă, într-o întâlnire din marja Forumului de Diplomaţie de la Antalya.

    Potrivit unui comunicat al MAE transmis, sâmbătă, miniştrii român şi ucrainean au realizat o evaluare a stadiului implementării aspectelor convenite cu prilejul convorbirii telefonice a preşedinţilor României şi Ucrainei din 12 mai 2021, precum şi în urma consultărilor celor doi şefi ai diplomaţiilor din 23 aprilie de la Bucureşti, când ministrul ucrainean a participat împreună cu omologul georgian la reuniunea extinsă a Trilateralei România-Polonia-Turcia găzduită de ministrul Aurescu.

    Ministrul român de externe a pus accent, în discuțiile cu omologul ucrainean pe necesitatea identificării cât mai curând de soluții durabile pentru drepturile persoanelor aparținând minorității române din Ucraina. Totodată, cei doi miniștri au discutat și despre situația de securitate la Marea Neagră și aspirațiile europene și euroatlantice ale Ucrainei.

    Aurescu a subliniat necesitatea reluării activității Comisiei mixte interguvernamentale privind protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale și a finalizării negocierilor pe marginea Protocolului de cooperare bilaterală româno-ucraineană în domeniul învățământului. Omologul ucrainean a confirmat deschiderea părții ucrainene pentru finalizarea formalităților necesare cât mai curând.

    De asemenea, ministrul român a reiterat solicitarea către Ucraina ca, pornind de la recunoașterea identității între limba română și așa-zisa limbă moldovenească, confirmată de partea ucraineană în luna aprilie 2021, aceasta să recunoască oficial inexistența limbii moldovenești.

    Cei doi miniștri de externe au discutat despre demersurile aflate în curs privind extinderea reprezentării consulare în cele două state, prin înființarea unui Birou consular la Ismail, parte a Consulatului General al României la Odessa și, respectiv a unui Consulat al Ucrainei la Sighetu Marmației.

    Cu privire la evoluțiile legate de pandemia de COVID-19, ministrul ucrainean de externe a mulțumit șefului diplomației române pentru ajutorul umanitar acordat de țara noastră Ucrainei, la 28 mai 2021, constând în echipamente și materiale medicale în valoare de peste 1,1 milioane euro, precum și pentru decizia Guvernului României din 16 iunie 2021 prin care a fost aprobată acordarea unui ajutor umanitar din Rezerva Ministerului Sănătății, cu titlu gratuit, pentru Ucraina, constând în 100.800 doze de vaccin anti-COVID-19.

    Ministrul ucrainean de externe a mulțumit părții române pentru susținerea constantă de către România a eforturilor sale de integrare euroatlantică.

    Comunicatul de presă poate fi accesat aici

    Sursa MAE

  • Deschiderea unui consulat al României la Ismail, la solicitarea asociaţiilor din Sudul Basarabiei

    Deschiderea unui consulat al României la Ismail, la solicitarea asociaţiilor din Sudul Basarabiei

    Reprezentanții asociațiilor național-culturale românești din Sudul Basarabiei, regiunea Odesa, solicita deschiderea unui consulat al României la Ismail.

    Interviu cu prof. Zinaida Pinteac, Profesor Eminent al Învățământului Public din Ucraina, președintele Filialei raionale Sărata a Alianței Creștin-Democrate a Românilor din Ucraina.


  • Răspunsul autorităţilor ucrainene la Scrisoarea deschisă privind renunțarea la “limba moldoveneasca”

    Răspunsul autorităţilor ucrainene la Scrisoarea deschisă privind renunțarea la “limba moldoveneasca”

    Răspunsul autorităţilor ucrainene la Scrisoarea deschisă privind renunțarea la glotonimul limbă moldovenească, adresată de asociaţiile româneşti şi colectivele pedagogice din 10 şcoli cu predare în limba română din Sudul Basarabiei președintelui, premierului și ministrului ucrainean de externe.

    Interviu cu prof. Zinaida Pinteac, profesor la Școala generală din Frumușica Veche, raionul Sărata, regiunea Odesa, Ucraina, președintele Filialei raionale Sărata a Alianței Creștin-Democrate a Românilor din Ucraina.


  • Asociația Cadrelor Didactice de Etnie Română din regiunea Odesa, Ucraina

    Asociația Cadrelor Didactice de Etnie Română din regiunea Odesa, Ucraina

    Asociația Cadrelor Didactice de Etnie Română din regiunea Odesa, Ucraina. Profil de asociație. Interviu cu prof. Mihail Mecineanu, președinte al organizației.


  • Raport Promo-LEX: Amendă pentru utilizarea alfabetului latin în Transnistria

    Raport Promo-LEX: Amendă pentru utilizarea alfabetului latin în Transnistria

    Utilizarea alfabetului latin pentru așa-numita limbă moldovenească” (limba română cu caractere chirilice) poate fi pedepsită cu o amendă de peste 50 euro în Transnistria, precizează un raport Promo-LEX, relatează publicaţia Independent.md, citată de AGERPRES.



    Potrivit raportului Promo-LEX, organizaţie neguvernamentală cu sediul în Chişinău, care descrie situația drepturilor omului în regiunea transnistreană, dreptul la educație are numeroase restricții în regiune, mai ales atunci când este vorba despre grafia latină.



    Astfel, simpla utilizare a alfabetului latin pentru limba moldovenească” poate fi pedepsită cu amendă de peste 50 euro. În cazul Liceului Evrica” din Râbnița, instituția este obligată să plătească peste 30.000 euro anual pentru închirierea spațiului.”



    Conducerea liceului — unicul cu predare în limba română din acest orășel industrial din Transnistria — a denunțat în repetate rânduri prețul ridicat al chiriei, tarifele nejustificate la serviciile comunale, impozitarea colaboratorilor și presiuni la adresa profesorilor și a elevilor din partea structurilor de la Tiraspol.



    În regiunea transnistreană activează opt școli cu predare în grafie latină: liceul Alexandru cel Bun” din Tighina/ Bender; liceul Ștefan cel Mare” din Grigoriopol; liceul Lucian Blaga” din Tiraspol; liceul Evrica” din Râbnița; liceul Mihai Eminescu” din Dubăsari; gimnaziile din localitățile Corjova și Roghi, precum și gimnaziul internat pentru copiii orfani din Tighina/Bender.


    În 33 de instituții din regiunea transnistreană, elevii vorbitori de română învață din manuale după curricula Federației Ruse, dar traduse în limba moldovenească”, adică în limba română cu caractere chirilice, scria recent publicația Ziarul de Gardă din Chișinău.


    Referitor la respectarea drepturilor omului, Promo-LEX amintește că, în prima jumătate a anului 2017, Curtea Europeană pentru Drepturilor Omului (CEDO) a emis patru hotărâri în cazul drepturilor locuitorilor din stânga Nistrului, în urma cărora Rusia este obligată să achite reclamanților peste 200.000 euro.