Dan Dimăncescu, consul onorific al României la Boston, lansează, marţi, la Muzeul Naţional de Istorie a României, cartea de memorii a tatălui său, Dimitri D. Dimăncescu, erou în Primul Război Mondial şi diplomat, Călător fără hartă. Memoriile lui Dimitri D. Dimăncescu”. Participă: ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord în România, Paul Brummell, ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România, Hans Klemm, procurorul general al României, Augustin Lazăr, dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, manager al Muzeului Național de Istorie a României. Cu această ocazie va fi prezentat filmul documentar Colina 789: ultima redută”, realizat de Nicholas Dimăncescu, nepotul eroului din Primul Război Mondial şi diplomatului Dimitri D. Dimăncescu.
Pe 7 decembrie, la Apşa de Jos, a avut loc lansarea cărţii de proză Povestiri din dreapta Tisei” de Vasile Iovdi, medic, preşedintele Asociaţiei Ioan Mihalyi de Apşa” din aceeaşi localitate. Manifestarea a debutat cu un moment de reculegere în memoria Majestăţii Sale Regele Mihai I al României. Recenzia cărţii a fost făcută în termeni elogiativi de Felician Pop, managerul Muzeului Judeţean Satu Mare, cel care a scris şi prefaţa lucrării. Despre carte şi personalitatea autorului au mai vorbit Robert Laszlo, managerul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, colegi şi prieteni ai autorului din Ucraina şi România. Cartea a fost publicată de editura Ecou Transilvan” din Cluj-Napoca, cu sprijinul prietenilor de la Satu Mare şi a fost prezentă la standul editurii de la recentul târg de carte Gaudeamus”, organizat de Radio România, la Bucureşti, în perioada 22-26 noiembrie.
Ministerul de Externe a salutat adoptarea de către Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) a Consiliului Europei, pe 8 decembrie, a Opiniei sale privind prevederile art. 7 al Legii Educaţiei din Ucraina, care se referă la folosirea, în educaţie, a limbii de stat, a limbilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi a altor limbi. Opinia Comisiei de la Veneţia confirmă evaluarea României cu privire la impactul negativ al art. 7 din legea amintită asupra drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale din Ucraina, inclusiv a celor aparţinând minorităţii române, care numără circa 500 de mii de persoane. Comisia de la Veneţia critică art. 7 din legea amintită şi cere modificarea sa, apreciind că acesta este vag, lipsit de precizie juridică şi de claritate, şi nu garantează, în mod adecvat, dreptul la educaţie în limba minorităţilor.
Comisia cere, astfel, amendarea art. 7 şi înlocuirea sa cu un text mai echilibrat şi mai clar. Comisia constată, aşa cum a susţinut constant partea română, că Legea implică o diminuare a oportunităţilor de învăţare în limbile minorităţilor, putând fi ridicată chiar o problemă de constituţionalitate a Legii. Comisia mai recomandă ca, în aplicarea Legii, să fie asigurat un nivel substanţial al educaţiei în limbile minorităţilor care sunt limbi oficiale ale UE, inclusiv limba română, precum şi să fie excluse şcolile private ale minorităţilor de la aplicarea prevederilor legii.
