Tag: limba ucraineana

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că se pronunţă în favoarea unei legi referitoare la minoritățile naționale, scrie ziarul Ukrainska Pravda, care preia un comunicat postat pe site-ul Biroului Preşedinţiei de la Kiev. Această lege va acorda drepturi minorităților naţionale, dar, de asemenea, va proteja integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei. Noi, ca stat, trebuie să apărăm tradițiile, sărbătorile, limba, folclorul minorităților naționale, dar, în același timp, trebuie să cerem respect pentru tradițiile noastre și limba ucraineană. Copiii oricărei minorități trebuie să cunoască limba poporului lor și limba ucraineană, a spus Zelenski. Cancelaria prezidenţială de la Kiev a transmis că un astfel de proiect de lege vizează soluționarea problemelor legate de identitatea minorităţilor naţionale şi de egalitatea în drepturi.

Şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, a apreciat că proiectul de lege privind minorităţile naţionale va ajuta Ucraina pe plan extern, în special în ceea ce priveşte protejarea drepturilor ucrainenilor care locuiesc în străinătate. Demersul vine în contextul în care Uniunea Europeană i-a solicitat Ucrainei să pună în aplicare recomandările Comisiei de la Veneția și să adopte o lege prin care să le garanteze dreptul la educaţie în limba maternă membrilor minorităților naționale. Reprezentanţii celor aproape 410.000 de români din statul vecin au atras de mai multe ori atenţia că Legea privind limba de stat şi cea privind educaţia secundară, acte normative adoptate în 2019 şi 2020 de Rada Supremă de la Kiev, conţin prevederi cu impact negativ asupra accesului la educaţie în limba maternă.

Germania a fost eliminată de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă din lista ţărilor şi regiunilor care prezintă risc epidemiologic ridicat şi pentru care, la revenirea în România, se impune carantina. În prezent, peste 65 de state şi teritorii se află în zona galbenă, între care Marea Britanie, Spania, Italia, Franţa, Austria, Portugalia, Olanda, Cehia, Suedia, Israel, Polonia şi Statele Unite ale Americii. Cei care vin din statele incluse în listă sunt obligaţi să prezinte un test PCR negativ la îmbarcarea în avion sau autocar şi vor rămâne în carantina timp de 10 zile. CNSU avertizează că pentru cei care nu dispun de un astfel de test se instituie măsura carantinei pentru două săptămâni. Sunt exceptaţi transportatorii de mărfuri, piloții, personalul navigant şi lucrătorii transfrontalieri. De asemenea, testul PCR nu e obligatoriu pentru copiii sub trei ani, persoanele care au avut COVID în ultimele 90 de zile anterioare intrării în ţară şi cei cărora le-a fost administrat complet vaccinul. CNSU actualizează lista ţărilor din zona galbenă de risc în funcţie de rata de incidenţă a COVID-19 cumulată la 100.000 locuitori.

Ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță, a declarat că relațiile Uniunii Europene și ale României cu Guvernul Republicii Moldova depind de cine sunt deputații din Parlament, care susțin Executivul. România și Uniunea Europeană vor continua să aibă relații de colaborare cu Republica Moldova, indiferent ce se va întâmpla în Republica Moldova, însă calitatea acestor relații depinde în mod esențial de cine anume susține anumite instituții. Există această vorbă – s-a călcat pe aceeași greblă. Deci, s-a călcat pe multe greble în Republica Moldova și s-a ajuns în situația în care te uiți nu doar la vorbele foarte frumoase, ci și la faptele care trebuie să urmeze imediat acestor vorbe, a afirmat diplomatul român în cadrul unei emisiuni transmise de TVR Moldova.

El s-a arâtat sceptic în ceea ce priveşte relaţiile dintre UE şi Republica Moldova în cazul în care Guvernul va fi susținut de deputați cu o integritate compromisă. Calitatea cooperării depinde de cine susține diversele guverne. Calitatea are înăuntru componenta legată de legitimitate, credibilitate și integritate. Nu poți să elimini aceste trei criterii importante când vorbim de un act responsabil de guvernare, a explicat ambasadorul. Daniel Ioniţă a mai spus că Republica Moldova are acum nevoie de o clasă politică responsabilă, care să profite de deschiderea afişată de instituţiile europene şi care să consolideze noile punţi create.

Regizorii Cristi Puiu şi Terry Gilliam vor fi distinşi cu premiul FIPRESCI Platinum 90, decernat Federaţia Internaţională a Criticilor de Film, în cadrul celei de-a 25-a ediţii a Festivalului de Film de la Sofia, care va avea loc în perioada 11 – 31 martie. Cei doi cineaşti au programate întâlni în mediul online cu iubitorii de film în cadrul unor clase moderate de importanţi critici de film ce vor fi transmise pe site-urile FIPRESCI şi ale Festivalului de la Sofia. Cristi Puiu este considerat unul dintre fondatorii Noului Val al cinematografiei româneşti şi este câştigătorul unui Urs de Aur pentru scurtmetraj la Berlinala din 2004, cu pelicula Un cartuş de kent şi un pachet de cafea. Lungmetrajul său Moartea Domnului Lăzărescu a fost recompensat cu premiul Un Certain Regard Award la Festivalul de la Cannes din 2005. A regizat peliculele Marfa şi banii, Aurora şi Sieranevada – propunerea României la Premiile Oscar 2016. În 2006, a fost decorat de statul român cu Ordinul de Merit în Grad de Cavaler, iar în 2011 a fost distins cu titlul de Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor de către ambasadorul Franţei în România, Henri Paul. Ultima producţie a lui Cristi Puiu, intitulată Manor House, va fi prezentată în cadrul Festivalului de Film de la Sofia.