Tag: limbi straine

  • Se fac înscrieri pentru concursul Juvenes Translatores

    Se fac înscrieri pentru concursul Juvenes Translatores

    Să vorbim mai întâi despre competiția în sine. Juvenes Translatores este un concurs anual de traduceri dedicat elevilor de liceu, în vârstă de 17 ani, din toate țările membre ale Uniunii Europene. A luat naștere în 2007, fiind conceput ca o provocare pentru tinerii pasionați de limbi străine.

    Inițiatorii spun că au pornit acest concurs cu scopul de a promova profesia de traducător, de a-i sprijini pe profesori și elevi și de a încuraja colaborarea între școlile din diferite țări ale Uniunii Europene.

    Concursul are loc online pe 28 noiembrie, iar participanții sunt invitați să traducă o pagină de creație literară pe un subiect de actualitate din oricare din cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii într-una din celelalte 23.

    Pentru fiecare țară, numărul de școli invitate să participe la concurs coincide cu numărul de locuri pe care le are statul respectiv în Parlamentul European. Prin urmare, cum legislativul comunitar are 720 de eurodeputați, tot atâtea școli din Uniune pot participa la concurs. României îi revin 33 de locuri .

    Fiecare școală poate înscrie până la cinci elevi. În cadrul competiției, traducerile sunt evaluate de profesioniști din instituțiile Uniunii Europene, care aleg câte un câștigător din fiecare stat în parte.

    Vor fi așadar 27 de elevi laureați. Ei vor fi invitați la o ceremonie de decernare a premiilor la Bruxelles, însoțiți de câte un profesor și un părinte.

    În 2023, câștigătorul din România a fost Matei Abălaru, elev la Colegiul Național Mircea cel Bătrân din Constanța. Alți 20 de elevi din țara noastră au primit mențiuni speciale.

    Mai trebuie spus că un sondaj realizat în toamna anului trecut în toate statele membre ale Uniunii a arătat că aproape 9 din 10 europeni consideră că toată lumea ar trebui să știe cel puțin o limbă străină.

    Engleza este vorbită de aproape jumătate dintre europeni. Proporția este mai mare în rândul tinerilor, 7 din 10 din ei pot purta o conversație în această limbă.

    Potrivit participanților la sondaj, printre principalele beneficii ale învățării unei limbi străine se numără oportunitățile de angajare (51 la sută), capacitatea de a înțelege persoane din alte culturi (45 de procente) și obținerea unui loc de muncă mai bun (42 la sută).

    Cunoașterea unei limbi străine este de folos și în timpul vacanțelor în străinătate și al deplasărilor în interes de afaceri, mai spun participanții la sondaj.

  • Eurobarometru: Europenii sunt în favoarea învăţării limbilor străine

    Eurobarometru: Europenii sunt în favoarea învăţării limbilor străine

    Sondajul a fost realizat în toamna anului trecut și indică faptul că mai bine de trei sferturi dintre europeni consideră că îmbunătățirea competențelor lingvistice ar trebui să fie o prioritate politică, iar 8 din 10 afirmă că limbile regionale și minoritare ar trebui protejate.

    Și sunt nu mai puțin de 24 de limbi oficiale și aproximativ 60 de limbi regionale și ale minorităților în toată Uniunea Europeană.

    Engleza este vorbită de aproape jumătate dintre europeni, mai precis de 47 la sută, în creștere cu 5 procente față de acum 12 ani, când a mai fost realizată o cercetare pe această temă. Proporția este mai mare în rândul tinerilor, 7 din 10 dintre ei pot purta o conversație în această limbă.

    Engleza este de altfel percepută ca fiind cea mai importantă pentru educația copiilor, urmată la mare distanță de spaniolă, germană, franceză și… chineză.

    După engleză, franceza, germana și spaniola sunt limbile străine cel mai des vorbite în Uniunea Europeană.

    Potrivit participanților la sondaj, printre principalele beneficii ale învățării unei limbi străine se numără oportunitățile de angajare (51 la sută), capacitatea de a înțelege persoane din alte culturi (45 de procente) și obținerea unui loc de muncă mai bun (42 la sută).

    Cunoașterea unei limbi străine este de folos și în timpul vacanțelor în străinătate și al deplasărilor în interes de afaceri, mai spun participanții la sondaj.

    Potrivit Comisiei Europene, sondajul confirmă rezultatele unui alt studiu recent al OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) privind modul în care tinerii de 15 ani învață limba engleză.

    Se întâmplă cel mai adesea acest lucru în afara sălii de clasă, prin utilizarea internetului, a platformelor de comunicare socială sau prin vizionarea de conținut, filme și chiar videoclipuri, în limba originală.

    Este și motivul pentru care cei mai mulți dintre tineri preferă în prezent subtitrarea conținutului.

    Mai trebuie spus că în prezent aproape 12 la sută dintre elevii din Uniune vorbesc acasă o altă limbă decât la școală, iar executivul comunitar vede în acest lucru un semn că multilingvismul devine o realitate în Europa.

  • Raul Passos (Brazilia)

    Raul Passos (Brazilia)

    Raul Passos este un
    muzician brazilian, pasionat de literatură și limbi străine. A studiat
    Compoziție și Dirijare de Orchestră la Facultatea de Muzică și Arte Frumoase a
    statului Parana din Brazilia și Litere la Universitatea Federală a aceluiași
    stat. A absolvit un masterat în Interpretare Muzicală la Universitatea
    Națională de Muzică din București, oraș în care locuiește din 2017. Are o
    experiență vastă în traduceri și a publicat articole la o revistă muzicală
    braziliană. De-a lungul carierei sale, a predat pian și a fost dirijor de cor,
    a fost profesor de teorie muzicală, a tradus pentru poliția federală a
    Braziliei și pentru Consulatul Onorific al României la Curitiba din portugheză în
    limba română. Apropierea sa de România s-a făcut treptat, dată fiind distanța
    geografică:


    Într-adevăr, noi suntem un pic departe, geografic
    vorbind, dar din punct de vedere cultural și lingvistic suntem foarte
    apropiați. Eu am avut din copilărie o atracție spre Europa de Est, în general.
    Tatăl meu vorbea foarte mult despre istoria continentului și despre România,
    Ungaria, țări care erau subordonate Uniunii Sovietice, așa că exista o aură
    magică, care învăluie orice loc îndepărtat. El a făcut așa încât să-mi
    trezească curiozitatea. Am căutat mereu informații despre Europa de Est și
    România a fost țara care, probabil, mi-a stârnit mai mult interesul. Mai
    târziu, când eram la facultatea de Compoziție și Dirijare Orchestrală, l-am
    avut ca profesor îndrumător pe compozitorul brazilian Harry Crowl, care a
    călătorit mult prin toată lumea și cunoștea câțiva români, în special pe
    compozitorul Sorin Lerescu.

    Atunci când a menționat legătura pe care o avea cu
    el, eu am comentat că aș vrea să ajung și eu odată în România, pentru că aveam o
    curiozitate legată de această țară. Iar el a luat în serios ceea ce am spus eu
    și a făcut primele demersuri, astfel încât am putut să vin aici după ce am
    absolvit facultatea, să studiez aici în România. Și așa a început povestea mea
    cu România și cu limba română. După ce am făcut un an de masterat aici, am
    plecat înapoi în Brazilia, am avut alte cerințe și alte dorințe în același
    timp, dar n-am pierdut legătura cu România, fiindcă am învățat limba română cât
    am putut de bine și o studiez în continuare, mă străduiesc să o vorbesc cât de
    bine se poate. În același timp am început să construiesc un pod între România
    și Brazilia, văzând că, de fapt, erau țări care nu se cunoșteau, sau se
    cunoșteau foarte puțin.

    De fiecare dată când am avut ocazia să susțin un
    recital în Brazilia, am încercat să includ din când în când o operă scrisă de
    un compozitor român, ca Enescu sau Constantinescu, Marțian Negrea și așa mai
    departe, astfel încât publicul brazilian să fie familiarizat măcar puțin cu
    cultura română. În același timp, lucrând ca traducător de limba română în
    portugheză, am început să traduc și câțiva autori români, ca Tudor Arghezi, am
    tradus și publicat câteva poezii de Arghezi și de Octavian Goga în mai multe
    reviste literare din Brazilia. Iar în 2016 am primit o invitație din partea
    președintelui organizației la care lucrez în prezent: fiind vorbitor de limba
    română, el m-a invitat să mă mut în România, ca să mă ocup de conducerea jurisdicției
    de limba română a acestei organizații. Eu am acceptat invitația și am venit cu
    soția mea, care a venit aici prima oară cu mine, este și ea vorbitoare de limba
    română, chiar dacă este braziliană. Din aprilie 2017 suntem aici, în București.


    Atât cât a putut,
    Raul Passos a construit un pod cultural între țara sa de origine, Brazilia, și
    România, țara sa adoptivă. L-am întrebat cum e viața lui acum și de ce merită
    să vii în România:


    Eu cred că orice țară merită să fie
    cunoscută în profunzime, să nu rămânem doar la suprafață. Am avut aici în
    București o profesoară, doamna Verona Maier, care zicea că curiozitatea este o
    formă de iubire. Iar eu așa simt în legătură cu România, am avut mereu această
    curiozitate, această dorință de a ști mai mult. Eu cred că asta e trăsătura mea
    generală privind legătura mea afectivă cu România. E o țară cu multe elemente
    comune cu Brazilia, e foarte asemănătoare și nu vorbesc doar de limbă. Românii
    zic, de pildă, că fac haz de necaz, iar aceasta este o caracteristică a
    poporului brazilian în același timp. De când sunt aici, am aflat despre mai
    multe fenomene care sunt foarte asemănătoare sau chiar echivalente cu cele pe
    care le găsim în Brazilia. Deci și poporul român are ceva care nu e atât de
    departe de poporul brazilian.


    Faptul că vorbea
    deja românește și că avea prieteni aici i-a ajutat pe Raul Passos și pe familia
    lui să se integreze imediat în atmosfera bucureșteană. Totuși, viața aici nu a
    fost mereu ușoară, iar Raul mărturisește că România l-a schimbat. Ce îi
    lipsește din Brazilia?


    Prietenii pe care i-am lăsat acolo,
    legăturile sufletești, dar acesta este prețul pe care trebuie să-l plătesc,
    chiar dacă nu regret faptul că am plecat și m-am mutat aici. Am o viață
    deosebită, încântătoare în România. În afară de aceasta, îmi lipsesc câteva
    mâncăruri, fructe care la noi se găsesc din belșug, iar aici sunt mai rare sau
    pur și simplu nu le găsim. România m-a împins întotdeauna către o nouă condiție
    a ființei mele, pentru a deveni de fiecare dată un om mai bun. Am avut parte de
    câteva provocări, dar, dacă le interpretăm în sens mai amplu, ele devin o
    unealtă de creștere, de dezvoltare. Eu aici în România am găsit provocări care
    m-au determinat să fac această dezvoltare interioară, iar pentru aceasta sunt
    foarte recunoscător României.


  • Au început înscrierile la concursul anual de traducere al Comisiei Europene, Juvenes Translatores

    Au început înscrierile la concursul anual de traducere al Comisiei Europene, Juvenes Translatores

    Concursul este organizat anual, începând din anul 2007, de Direcția Generală Traduceri a Comisiei Europene și promovează studiul limbilor străine în școli. Totodată, le oferă tinerilor posibilitatea de a avea o primă impresie despre ce înseamnă să lucrezi ca traducător.

    Conform unui comunicat al executivului comunitar, înscrierea la concursul din acest an se face în două etape. Școlile trebuie să se înscrie până pe 20 octombrie, iar profesorii pot completa formularul în oricare din cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii Europene. Ulterior, Comisia va invita în etapa următoare 705 școli alese prin tragere la sorți electronică, din numărul total al celor înscrise inițial. După ce se încheie și această etapă, unitățile de învățământ vor desemna apoi un număr de până la cinci elevi care să participe la concurs. Ei pot avea orice cetățenie, însă trebuie să fie născuți în anul 2005.

    Comisarul pentru buget și administrație, Johannes Hahn: Anul acesta sărbătorim Anul european al tineretului , așa că ce modalitate mai bună de a marca acest lucru decât sărbătorind elevii motivați și muncitori, cum ar fi tinerii noștri traducători. Pentru că, învățând limbi străine, încercându-vă mâna la traducere, atingeți însăși esența a ceea ce înseamnă Uniunea noastră: aducerea oamenilor și culturilor împreună.

    Elevi care vor participa la concursul Juvenes Translatores pot alege să traducă între oricare două dintre cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii Europene. Concursul se va desfășura online, în toate școlile participante, pe 24 noiembrie. Câștigătorii, câte unul din fiecare țară, vor fi anunțați la începutul lunii februarie a anului viitor. Ei vor fi invitați să-și primească premiile în primăvara anului 2023, în cadrul unei ceremonii desfășurate la Bruxelles, și vor avea ocazia să se întâlnească și cu traducătorii profesioniști de la Comisia Europeană.


  • Raul Passos

    Raul Passos


    Raul Passos este un muzician brazilian, pasionat de literatură și limbi străine. A studiat Compoziție și Dirijare de Orchestră la Facultatea de Muzică și Arte Frumoase a statului Parana din Brazilia și Litere la Universitatea Federală a aceluiași stat. A absolvit un masterat în Interpretare Muzicală la Universitatea Națională de Muzică din București, oraș în care locuiește în prezent, din 2017. Are o experiență vastă în traduceri și a publicat articole la o revistă muzicală braziliană. De-a lungul carierei sale, a predat pian și a fost dirijor de cor, a fost profesor de teorie muzicală, a tradus pentru poliția federală a Braziliei și pentru Consulatul Onorific al României la Curitiba în limba română din portugheză. Apropierea sa de România s-a făcut treptat, dată fiind distanța geografică:



    “Într-adevăr, noi suntem un pic departe, geografic vorbind, dar din punct de vedere cultural și lingvistic suntem foarte apropiați. Eu am avut din copilărie o atracție spre Europa de Est, în general. Tatăl meu vorbea foarte mult despre istoria continentului și despre România, Ungaria, țările care erau subordonate Uniunii Sovietice, așa că exista o aură magică, care învăluie orice loc îndepărtat. El a făcut așa încât să-mi trezească curiozitatea. Am căutat mereu informații despre Europa de Est și România a fost țara care, probabil, mi-a stârnit mai mult interesul. Mai târziu, când eram la facultatea de Compoziție și Dirijare Orchestrală, l-am avut ca profesor îndrumător pe compozitorul brazilian Harry Crowl, care a călătorit mult prin toată lumea și cunoștea câțiva români, în special pe compozitorul Sorin Lerescu. Atunci când a menționat legătura pe care o avea cu el, eu am comentat că aș vrea să ajung și eu odată în România, pentru că aveam o curiozitate legată de această țară. Iar el a luat în serios ceea ce am spus eu și a făcut primele demersuri, astfel încât am putut să vin aici după ce am absolvit facultatea, să studiez aici în România. Și așa a început povestea mea cu România și cu limba română.



    După ce am făcut un an de masterat aici, am plecat înapoi în Brazilia, am avut alte cerințe și alte dorințe în același timp, dar n-am pierdut legătura cu România, fiindcă am învățat limba română cât am putut de bine și o studiez în continuare, mă străduiesc să o vorbesc cât de bine se poate. În același timp am început să construiesc un pod între România și Brazilia, văzând că, de fapt, erau țări care nu se cunoșteau, sau se cunoșteau foarte puțin. De fiecare dată când am avut ocazia să susțin un recital în Brazilia, am încercat să includ din când în când o operă scrisă de un compozitor român, ca Enescu sau Constantinescu, Marțian Negrea și așa mai departe, astfel încât publicul brazilian să fie familiarizat măcar puțin cu cultura română.



    În același timp, lucrând ca traducător de limba română în portugheză, am început să traduc și câțiva autori români, ca Tudor Arghezi, am tradus și publicat câteva poezii de Arghezi și de Octavian Goga în mai multe reviste literare din Brazilia. Iar în 2016 am primit o invitație din partea președintelui organizației la care lucrez în prezent: fiind vorbitor de limba română, el m-a invitat să mă mut în România, ca să mă ocup de conducerea jurisdicției de limba română a acestei organizații. Eu am acceptat invitația și am venit cu soția mea, care a venit aici prima oară cu mine, este și ea vorbitoare de limba română, chiar dacă este braziliană. Din aprilie 2017 suntem aici, în București.”



    Atât cât a putut, Raul Passos a construit un pod cultural între țara sa de origine, Brazilia, și România, țara sa adoptivă. L-am întrebat cum e viața lui acum și de ce merită să vii în România:


    Eu cred că orice țară merită să fie cunoscută în profunzime, să nu rămânem doar la suprafață. Am avut aici în București o profesoară, doamna Verona Maier, care zicea că curiozitatea este o formă de iubire. Iar eu așa simt în legaătură cu România, am avut mereu această curiozitate, această dorință de a ști mai mult. Eu cred că asta e trăsătura mea generală privind legătura mea afectivă cu România. E o țară cu multe elemente comune cu Brazilia, e foarte asemănătoare și nu vorbesc doar de limbă, fiindcă aici se vorbește o limbă de origine latină. Românii zic, de pildă, că fac haz de necaz, iar aceasta este o caracteristică a poporului brazilian în același timp. De când sunt aici, am aflat despre mai multe fenomene care sunt foarte asemănătoare sau chiar echivalente cu cele pe care le găsim în Brazilia. Deci și poporul român are ceva care nu e atât de departe de poporul brazilian.”



    Faptul că vorbea deja românește și că avea prieteni aici i-a ajutat pe Raul Passos și pe familia sa să se integreze imediat în atmosfera bucureșteană. Totuși, viața aici nu a fost mereu ușoară, iar Raul mărturisește că România l-a schimbat. Ce îi lipsește din Brazilia?


    “Prietenii pe care i-am lăsat acolo, legăturile sufletești, dar acesta este prețul pe care trebuie să-l plătesc, chiar dacă nu regret faptul că am plecat și m-am mutat aici. Am o viață deosebită, încântătoare în România. În afară de aceasta, îmi lipsesc câteva mâncăruri, fructe care la noi se găsesc din belșug, iar aici sunt mai rare sau pur și simplu nu le găsim. România m-a împins întotdeauna către o nouă condiție a ființei mele, pentru a deveni de fiecare dată un om mai bun. Am avut parte de câteva provocări, dar, dacă le interpretăm în sens mai amplu, ele devin o unealtă de creștere, de dezvoltare. Eu aici în România am găsit provocări care m-au determinat să fac această dezvoltare interioară, iar pentru aceasta sunt foarte recunoscător Țării Românești.”





  • Juvenes Translatores, concursul de traduceri al Comisiei Europene

    Juvenes Translatores, concursul de traduceri al Comisiei Europene

    Pe termen lung,
    cunoașterea limbilor străine ne apropie, făcând posibilă o mai bună înțelegere
    a altor culturi. În termeni practici, aceasta facilitează accesul tinerilor la
    studii și locuri de muncă atât în propria țară, cât și în alte țări din UE. Potrivit
    studiilor recente, Uniunea Europeană are nevoie din ce în ce mai mult de
    traducători. Concursul Juvenes Translatores accentuează importanța
    competențelor de traducere și rolul traducătorului ca mediator între limbi.

    Balazs
    Ujvari, purtător de cuvânt al Comisiei Europene: În data de 2
    septembrie, Comisia Europeană a anunțat lansarea concursului anual de traduceri
    pentru elevii din toată Europa. De la miezul zilei de 2 septembrie, elevii de
    gimnaziu din toate țările Uniunii Europene se pot înregistra online până la
    miezul zilei de 20 octombrie. Există o temă a concursului în fiecare an. În
    acest an, elevii care vor participa vor trebui să traducă un text cu tema Cum
    să ținem piept vremurilor dificile – împreună suntem mai puternici.


    După
    expirarea termenului din 20 octombrie, Comisia Europeană va invita un număr de
    705 școli în etapa următoare. Numărul școlilor participante din fiecare țară va
    fi egal cu numărul de locuri deținut de țara respectivă în Parlamentul
    European, selecția școlilor fiind efectuată în mod aleatoriu cu ajutorul
    calculatorului. Școlile alese trebuie să desemneze apoi între 2 și 5 elevi care
    să participe la concurs. Elevii pot fi de orice naționalitate, însă trebuie să
    fie născuți în anul 2003. Concursul se va desfășura online, în data de 26
    noiembrie 2020, în toate școlile participante, iar câștigătorul, care va fi
    doar unul pentru fiecare țară, va fi anunțat
    la începutul lunii februarie 2021.


    O parte dintre
    școli au organizat propriile preselecții, atât pentru a garanta participarea la
    concurs a celor mai buni cinci elevi, cât și pentru a-i implica și pe colegii
    lor. Astfel de inițiative pot deveni adevărate evenimente dedicate limbilor
    străine și traducerii, la nivelul întregii școli.

    Balazs Ujvari, purtător de
    cuvânt al Comisiei Europene: În plus, în cazul în care condițiile o vor
    permite, ei își vor primi premiile în primăvara anului 2021 în cadrul unei
    ceremonii desfășurate la Bruxelles, unde vor avea totodată ocazia de a se
    întâlni cu traducători profesioniști de la Comisia Europeană și de a afla mai
    multe despre activitatea în domeniul limbilor străine. Direcția Generală
    Traduceri a Comisiei Europene organizează acest concurs, Juvenes Translatores,
    în traducere tineri traducători, în fiecare an, din 2007. Concursul promovează
    învățarea limbilor străine și le arată tinerilor cum e cariera de traducător. Totodată,
    își inspiră participanții să continue învățarea limbilor străine la nivel
    universitar pentru a deveni traducători profesioniști. De asemenea, concursul
    creează oportunitatea de a arăta bogăția lingvistică a Europei.


    Juvenes
    Translatores a devenit un punct de plecare și pentru alte tipuri de inițiative
    lingvistice și culturale. De exemplu, o parte din școlile participante au
    organizat programe de schimb.


  • Jana Markova, o tânără din Slovacia pasionată de limbi străine, stabilită în România

    Jana Markova, o tânără din Slovacia pasionată de limbi străine, stabilită în România

    Jana Markova vine din Slovacia, unde a absolvit Facultatea de
    Relații Economice Internaționale la Universitatea din Bratislava, după care a
    urmat un masterat în același oraș, un alt masterat la Universitatea Carolină
    din Praga, la Facultatea de Arte, unde a absolvit studii sud-est europene, cu
    specializare în limba română și limba sârbă. A continuat studiile cu două burse
    Erasmus la Facultatea de Folozofie la Universitatea de Est din Sarajevo,
    Bosnia-Herțegovina și la Facultatea de Litere în cadrul Universității din
    București, unde a studiat limba, istoria și cultura română. Povestea Janei în
    România a început acum câțiva ani, când a decis să se mute în România, dar de
    fapt, cu adevărat a debutat înainte de această decizie care i-a schimbat viața:




    De fapt a început când m-am
    îndrăgostit de limba română, când am câștigat o bursă pentru cursurile de vară
    de limba română. Am urmat acest curs în Iași, prima dată, apoi anul următor în
    Craiova, după care am făcut un stagiu de practică în același oraș. Cred că
    prima dată când am intrat pe teritoriul României a fost acum patru ani, apoi am
    învățat limba. Am făcut acest lucru foarte repede, apoi am făcut un stagiu de
    practică la Ambasada Slovaciei din Chișinău. Am învățat românește cam în patru
    luni și m-am întors aici, am început să studiez un masterat în limba română,
    fiindcă am vrut să fac ceva cu o limbă pe care deja o cunoșteam. Așa am ales
    studiile Erasmus în România și am hotărât să rămân aici.





    Jana este talentată la limbi străine: în afară de română,
    vorbește sârbă, germană, spaniolă, engleză, cehă, iar acum studiază limba turcă,
    la Facultatea de Limbi Străine din București. Cum s-a născut pasiunea pentru
    limba și cultura română?


    S-a născut atunci când am participat
    la o conferință în Muntenegru, unde a fost și un vorbitor din România, avocat.
    El mi-a dat un sfat: dacă vrei să faci ceva cu relații internaționale, e mai
    bine să știi și o limbă mică, nu doar limbile mari. Deja studiasem la
    Universitatea din Bratislava engleza, germana și spaniola și el a fost de
    părere că, din moment ce vorbesc spaniolă, îmi va fi foarte ușor cu româna.
    Lucru care a fost adevărat la început, după care mai puțin. Oricum, din
    copilărie m-au interesat țările balcanice. Pentru mine România e țara cea mai
    frumoasă, pentru că are totul. La mare nu am fost până acum, mă pregătesc să mă
    duc cândva. Eu provin dintr-o țară foarte mică, care e la fel, foarte frumoasă,
    dar e o experiență diferită între țările mici și mari. În țara mea suntem 5,5
    milioane de locuitori, iar aici numai în București sunt cam 3 milioane de
    oameni, așadar e diferit. Din punctul meu de vedere, România are de toate:
    munte, mare. Nu cunosc țară mai frumoasă, iar eu am călătorit destul de mult
    prin Europa.


    Jana lucrează acum într-o firmă din București și și-a făcut
    mulți prieteni. Părinții au vizitat-o și s-au bucurat să constate ce bine s-a
    integrat Jana la noi în țară. Ce îi place cel mai mult aici?


    Ce îmi place aici? Cred că oamenii,
    în general cultura și natura românilor. O țară poate avea clădiri mai frumoase,
    dar acest lucru nu ține oamenii acolo. E adevărat că românii nu prea stau în
    țara lor. Dar mie îmi plac românii, felul lor de a fi. La noi în Slovacia nu
    sunt multe aspecte diferite, dar cea mai mare diferență între slovaci și români
    e că voi sunteți mai deschiși. Eu am făcut totul, am învățat limba, toate
    eforturile ca să pot să locuiesc aici.


    Jana se vede locuind în România încă mulți ani de acum
    încolo. Nu este acasă definitiv pentru ea, dar deocamdată îi place mult viața
    ei la București. A călătorit și în alte orașe ale României și, după această
    experiență de câțiva ani am întrebat-o ce ar vrea să îmbunătăţească aici:


    Am spus că iubesc felul de a fi al
    românilor, societatea românească, dar există și unele lucruri care se pot
    îmbunătăți. Nu-mi place comportamentul românilor care spun că e mai bine în
    străinătate. Cred că schimbarea începe de la noi, de la fiecare, de la sine,
    prin urmare trebuie să începem de la noi înșine. Ce aș schimba sunt lucruri
    foarte mici, dar de fapt care spun foarte mult despre România și oamenii ei.
    Spre exemplu, românii nu prea au respect unii față de alții și cel mai stresată
    sunt când merg la poștă și mi se întâmplă de fiecare dată să vină cineva care
    se bagă în față și spune că nu a știut că ceilalți stau și ei la coadă. Atunci
    de ce crede că suntem acolo? Toți așteptăm la același rând. Iar incidente din
    acestea mi se întâmplă foarte des, așadar acest lucru aș schimba: să ne uităm
    mai mult la noi, iar apoi la ce fac unii și alții în jur și să avem mai mult
    respect.

  • Fabio Gerhold, Austria

    Fabio Gerhold, Austria

    Fabio Gerhold vine din Austria, de la Graz
    unde a absolvit liceul, după care a plecat la Moscova pentru a studia limba
    rusă. Limbile străine reprezintă una din pasiunile sale, iar Fabio a studiat și
    limba farsi la o școală de vară în Teheran. Au urmat studiile universitare în
    Limbi Străine și Relații Internaționale la Universitatea St Andrews din Scoția.
    Dansul contemporan este o altă mare pasiune și Fabio a studiat pedagogia
    dansului contemporan la Universitatea din Viena.


    A participat la numeroase
    ateliere de dans și a predat limba germană la Viena, unde a lucrat în taberele
    de refugiați, la Moscova și la București, unde locuiește acum. Recent, a
    terminat de predat un curs de dans contemporan pentru copii între 7 și 11 ani
    la Centrul Național al Dansului.


    Din 2017 și până astăzi, Fabio lucrează în
    cadrul Oficiului Național de Turism al Austriei. Ascultăm în continuare
    începutul poveștii sale românești, care nu s-a petrecut în România:



  • Câștigătorii competiției Juvenes Translatores

    Câștigătorii competiției Juvenes Translatores

    Un elev de clasa a 11-a din Galaţi a fost desemnat câştigătorul din România al concursului anual de traducere al Comisiei Europene – Juvenes Translatores.

    Comisia Europeană a anunțat, la sfârşitul săptămânii trecute, câștigătorii concursului său anual de traducere dedicat tinerilor. Aceştia sunt 28 de elevi de liceu, câte unul din fiecare stat membru, şi toţi vor fi invitați la Bruxelles la 10 aprilie pentru a-și primi trofeele și diplomele, chiar din mâna comisarul responsabil pentru buget și resurse umane, Günther H. Oettinger.

    La această a 11-a edţie a competiţiei au participat aproape 3.350de elevi din întreaga Uniune Europeană, care au tradus texte referitoare la aniversarea a 60 de ani de la întemeierea Uniunii Europene. Din România au concurat 155 de elevi din 32 de şcoli, iar câştigător a fost desemnatCosmin Ionuț Lazăr, elev în clasa a XI-a la profilul științe sociale, bilingv – engleză, din cadrul Colegiului Național Costache Negri din Galați, care a făcut o traducere din franceză în română.

    Reporter: Felicitări, Cosmin! Cum de ai ales franceza în această epocă în care toţi tinerii sunt atraşi de engleză?


    Cosmin: Eu cred că pentru muzicalitatea ei şi datorită profesorilor care au ştiut să-mi insufle această pasiune pentru limba lui Molière

    Reporter: Şi de unde vine pasiunea ta pentru limbile străine – înţeleg că-ţi plac mai multe – şi cât de mult exersezi la fiecare dintre ele?


    Cosmin: Această pasiune am descoperit-o la şcoală, la orele de limbă franceză; ulterior la orele de limbă engleză, iar între timp le-am exersat permanent, constant. Iar astăzi mă pot mândru cu un nivel…

    Reporter: Ridicat.


    Cosmin: Da. Am mai participat la olimpiada de limba franceză, începând cu clasa a IX-a, la concursuri interjudeţene, regionale.

    Reporter: Citeşti în limbile respective, romane sau alte cărţi?


    Cosmin: În franceză, da. De câteva luni citesc permanent – trei, patru, cinci cărţi pe lună. Momentan îl citesc pe Smith – Erich Emanuel Smith – un scriitor francez extrem de bun, cu o scriitură excepţională.

    În afară de limbi străine – patru la număr – în afară de engleză şi franceză mai studiez limba spaniolă şi limba turcă.

    Reporter: Alte pasiuni mai ai?


    Cosmin: Lectura. Începând cu clasele primare am descoperit pasiunea pentru citit şi de-atunci citesc mereu, zi de zi. Scriu la rândul meu. Am publicat câteva texte în revista şcolii, la diferite publicaţii şi momentan la un roman, pe care sper să-l pot publica, cât mai curând.

    Reporter: Direcția Generală Traduceri a Comisiei Europene organizează acest concurs dedicat elevilor de liceu, în fiecare an, începând din 2007, cu scopul de a promova studiul limbilor străine în școli și de a le oferi elevilor posibilitatea de a înțelege ce înseamnă meseria de traducător.