Radio România Internațional

Tag: lista

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    CĂRCIUN. Tă embistimeñilli ortodocși, greţ și romano-catoliţ di lumea tută, sâmbătă easti Cărciunlu, sărbătorinda amintarea-a Hristolui, una di nai ma mări sărbători ti lumea creștină. Aprindu Cărciunu, ună adeti comună tru România easti alăgarea cu colinda, un ritual care acaţă tu isapi texte ceremoniale, giocuri și cântari. Colindarlli, maxusu cilimeañi și tinirllii, pitrecu urări di ghineată și sunt tiñisiţ di nicukiri cu yimişi dulţeñi, culaţ, i păradz. Prefțălli alagă di casă casă cu hăbarea ti amintarea a Hristolui. Cărciunlu nă greaşti tuţ s’himu filotiñi, idyea cumu păstorlli cari spusiră vreari păn di mardzină ti Hristolu, să spunemu vreari ti tuţ aţelli anvărliga di noi, s’dămu dhoară emu a cilimeañiloru, emu a auşloru, oarfăñiloru, singuratiţlli, aţelli di jeali și lăndziţlli”, spusi Daniel, Patriarhul a Băsericălleii Ortodoxe Române. Cărciunlu easti marcat di slujbe speciale tru biseriţ și mănăstiruri, adunări di familie și tradiții. Credincioșllii ortodocși tu stilu veclliu ditu Rusia, Ucraina, Serbia și Georgia sărbăturisescu Cărciunul pi 7 yinaru.



    COVID-19. Tinţea dalgă a pandimiillei, cari easti nai ma greaua tru comparație cu a patra dalgă, easti aștiptată s’agiungă tru România tru ma pțănu di trei stămâni, spusi ministrul tră Interni a văsiliillei, Lucian Bodi. Arăspândirea variantăllei Omicron va s’hibă accelearată tru arada a lucrătorloru români ditu xinătati, cari va s’agiungă tru numir mare tru sărbătorile di iarnă. Numirlu a noilor infecții easti nică scădzut tru România, cu aproximativ 600 cazuri noi dim4ndati sâmbătă și 29 di dicesi asociate. Di tu ahurhita a pandimiillei aproapea 1,8 milioane di infecții cu Covid fură raportate tru România și 58 di ñilli di dicesi asociate. La scurtu kiro după autorizarea tru SUA a medicamentului anti-Covid, Paxlovid, ministrul a Sănătatillei ali Românie, Alexandru Rafila faţi gaereţ ta s’importă năulu medicament cât ma ayoñea posibil. Rafila ari ţănută unu şingiru di andamasi cu reprezentanții Pfizer, compania cari adară vaccinlu. Uidisitu cu aţeali ditu soni sondaje, medicamentul ñicureadză cu aproapea 90% riscul tru spitalizari și dices. SUA autoriză, tutunăoară, ună hapcă antivirală adrată tru Merck.



    LISTA. Comitetul Național tră Situații de Urgență u actualiză lista a statiloru cu risc mari di infecție. Malta agiumi pe nivelu aroșu di itia a ratăllei a llei analtă di infectari, kiro tu cari viţina-ali României, fosta Republică Sovietică Moldova easte tora ună văsilie pi lista veardi. Tutunăoară, comisia aprobă categoriile di lucrători a curi nu lă si bagă regulile de carantină, inclusiv echipajili a pamporiloru care navigheadză sum pavilion românesc, cum și șoferllii di cargo di până la 2,4 tonuri și di autobuze di pasageri piste 9 locuri ţi yin ditu UE ili UE zona economica.



    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Lista actualizată a ţărilor pentru care se impune carantina de 14 zile

    Lista actualizată a ţărilor pentru care se impune carantina de 14 zile

    Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a actualizat lista ţărilor/zonelor cu risc epidemiologic ridicat pentru COVID-19, pentru care se instituie carantina pentru 14 zile. Lista privind Zona galbenă este în vigoare de la 19 ianuarie, ora 0,00.



    Ţările/zonele/teritoriile de risc epidemiologic ridicat pentru care se instituie măsura carantinei asupra persoanelor care sosesc în România din acestea sunt, între altele: Gibraltar, Cehia, Andorra, Irlanda, Slovenia, San Marino, Marea Britanie, Israel, Lituania, Statele Unite ale Americii, Muntenegru, Portugalia, Cipru, Suedia, Monaco, Slovacia, Letonia, Liechtenstein, Olanda, Estonia, Elveţia, Danemarca, Spania, Serbia, Georgia, Malta, Italia, Africa de Sud, Croaţia, Luxemburg, Polonia, Franţa, Germania, Austria, Emiratele Arabe Unite, Argentina, Canada, Teritoriile Palestiniene, Brazilia.



    A fost instituită excepţia de la carantinare pentru persoanele care au fost vaccinate cu a doua doză (doza de rapel), dacă aceste persoane intră în România la mai mult de 10 zile după vaccinarea cu a doua doză. Acelaşi regim se aplică şi în cazul persoanei care este contact direct cu o persoană pozitivă, dacă momentul contactului a fost la mai mult de 10 zile de la vaccinarea cu a doua doză.



    De asemenea, a fost instituită posiblitatea ca şi persoanele care sunt contact direct cu un pacient pozitiv cu virusul SARS-COV-2 să iasă din carantină în ziua a 10-a, dacă efectuează un test în a 8-a zi, rezultatul acestuia este negativ şi nu prezintă simptomatologie specifică.



    Persoanelor care sosesc în România din Marea Britanie li se aplică excepţiile de la măsura carantinei stipulate în Hotărârea nr. 1/2021 şi Hotărârea nr. 3/2021, dar şi excepţia de la carantinare în cazul în care au fost depistate pozitiv la testul COVID-19, dacă au trecut mai mult de 14 zile de la data confirmării, dar nu mai mult de 90 de zile de la acest moment. Şi pentru persoanele care intră în România din Marea Britanie poate fi analizată suspendarea temporară a măsurii de carantină, la fel ca pentru persoanele care sosesc în România din celelalte state aflate pe lista de risc epidemiologic, pentru situaţii deosebite care vizează participarea la evenimente familiale legate de naştere, căsătorie sau deces, deplasări pentru intervenţii/ tratamente medicale în cazuri care nu suportă amânare, precizează CNSU. Persoanele care vin din Marea Britanie şi sunt exceptate de la măsura carantinării, respectiv persoanele vaccinate sau cele care au fost confirmate cu SARS-COV-2 şi sunt în perioada cuprinsă între 14 şi 90 de zile de la momentul confirmării, nu trebuie să prezinte rezultatul testului COVID-19 la intrarea în România.



    Excepţiile prevăzute în Hotărârea nr. 1/2021 din 03.01.2021:


    Art. 3 (2) Excepțiile de la măsura carantinei instituită cu privire la persoanele care sosesc din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord se aplică doar pentru:


    a) conducătorii autovehiculelor de transport marfă cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone;


    b) conducătorii autovehiculelor pentru transport persoane care au mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului;


    c) conducătorii auto prevăzuți la lit. a) şi lit. b) care se deplasează în interesul desfășurării profesiei din statul de rezidență al acestora într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un alt stat al UE în statul de rezidență, indiferent dacă deplasarea se face prin mijloace individuale sau în cont propriu;


    d) piloții de aeronave şi personalul navigant;


    e) persoanele aflate în tranzit, dacă părăsesc România în cel mult 24 de ore de la intrarea pe teritoriul tării;


    f) membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi ai altor reprezentanţe diplomatice acreditate la Bucureşti, posesori de paşapoarte diplomatice, personalul asimilat personalului diplomatic, precum şi membrii Corpului Diplomatic şi Consular al României şi posesorii de paşapoarte diplomatice şi de serviciu, precum şi membrii familiilor acestora.



    Excepţiile prevăzute în Hotărârea nr. 3/2021 din 11.01.2021:


    Art.3 – Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 1 din 03.01.2021 se completează la art. 3, alin. (2), cu trei noi litere astfel:


    g) personalul navigant român, maritim şi fluvial care se repatriază prin orice mijloc de transport, care prezintă autorităţilor competente certificatul pentru lucrătorii din sectorul transporturilor internaţionale“, al cărui model este publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 96 I din 24 martie 2020;


    h) personalul navigant maritim şi fluvial care efectuează schimbul de echipaj la bordul navelor aflate în porturile româneşti, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, dacă la intrarea în ţară, precum şi la îmbarcarea/debarcarea de pe navă prezintă autorităţilor competente certificatul pentru lucrătorii din sectorul transporturilor internaţionale“, al cărui model este publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 96 I din 24 martie 2020;


    i) personalul navigant care debarcă de la bordul navelor de navigaţie interioară, care arborează pavilion român, într-un port românesc, cu condiţia asigurării de către angajatori a certificatului pentru lucrătorii din transportul internaţional şi a echipamentelor individuale de protecţie împotriva COVID-19, pe timpul deplasării de la navă la locaţia unde poate fi contactat în perioada dintre voiajuri.

  • Lista finală a competitorilor la euroalegeri

    Lista finală a competitorilor la euroalegeri

    Electoratul român are la dispoziţie meniul complet al concurenţilor la europarlamentarele din 25 mai. Miercuri, Biroul Electoral Central (BEC) a anunţat că au fost admise listele depuse de 15 partide şi alianţe, între care se disting, graţie potenţei electorale confirmate de ultimele sondaje, cele parlamentare. Astfel, principala forţă politică din ţară, alianţa de stânga, la guvernare, formată din trioul PSD-UNPR-PC, în care PSD joacă rolul vedetei, pleacă din postura de favorit. O urmează, la distanţă, cele două partide de centru-dreapta aflate în băncile opoziţiei, PNL, respectiv PDL. UDMR şi PP-DD, forţează, şi ele, aproape la limită, aşa cum relevă sondajele, intrarea în noul Parlament European. Din spaţiul extra-parlamentar, concurează, cu şanse reale, Mişcarea Populară şi Forţa Civică şi, mai degrabă ca o pată de culoare, PRM, condus de Corneliu Vadim Tudor, eurodeputat în mandat. Dintre independenţii – opt la număr – ale căror candidaturi au fost validate de BEC, notă aparte fac Corina Ungureanu, fostă campioană mondială la gimnastică sportivă, şi Mircea Diaconu, un foarte apreciat actor de teatru şi film. Cel din urmă şi-a câştigat dreptul de a se afla pe listele de vot pe ultima turnantă, în urma unei decizii luate în tribunal, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul listei depuse de Vadim.



    Oficial, campania electorală va începe pe 25 aprilie, cu 30 de zile înaintea scrutinului. Analiştii apreciază că alegerile pentru Legislativul european nu vor trezi un interes aparte în rândul electorilor români, cum, de altfel, se întâmplă, uzual, în mai toate ţările din spaţiul comunitar. La precedentul euroscrutin, organizat în 2009, doar 27% dintre românii cu drept de vot s-au prezentat la urne.



    Totuşi, anul acesta, rata absenteismului ar putea fi mai mică, întrucât Guvernul de la Bucureşti a stabilit ca, tot pe 25 mai, să aibă loc şi alegeri parţiale pentru locurile de parlamentari şi primari rămase vacante. Aşa că miza locală, una mai relevantă pentru alegătorul român, l-ar putea scoate pe acesta mai uşor din casă, cred observatorii.



    Pe de altă parte, pentru partidele româneşti, alegerile europarlamentare sunt primul test electoral după toamna lui 2012, când s-au desfăşurat legislativele naţionale.



    Mai mult, susţin analiştii, europarlamentarele servesc şi ca un barometru pentru formaţiunile autohtone, în prembulul prezidenţialelor din noiembrie, privite, fără doar şi poate, ca adevarata bătălie politică a anului.