Finlanda şi Liban au fost incluse de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă în lista roşie a ţărilor şi teritoriilor cu risc epidemiologic ridicat. Din zona roşie în cea galbenă au intrat, în urma scăderii incidenţei infectărilor, Armenia, Dominica, Maldive şi Singapore. Totodată, ca urmare a creşterii numărului de îmbolnăviri, în zona galbenă a fost inclusă Polinezia Franceză. România, Chile şi Noua Caledonie se află acum în zona verde. Noua listă a intrat în vigoare la 12 decembrie. CNSU a mai decis modificarea regulilor de aplicare a măsurii carantinei asupra persoanelor care sosesc în România în perioada 10 decembrie – 8 ianuarie. Astfel, elevii şi studenţii care au de susţinut examene de admitere sau care sosesc în România pentru începerea, frecventarea sau finalizarea studiilor, pot prezenta un test PCR negativ pentru a putea evita carantinarea. Lor li se alătură angajaţii din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională care se întorc în ţară de la activităţi desfăşurate în interes profesional, dacă sunt vaccinaţi ori au trecut prin boală. Nu în ultimul rând, CNSU a redus la 10 zile durata de carantinare pentru persoanele vaccinate sau trecute prin boală care sosesc în România fără a avea un test efectual în prealabil.
Ministerul Afacerilor Externe nu recunoaşte legitimitatea alegerilor organizate în regiunea separatistă transnistreană a Republicii Moldova şi reiterează că România susţine o reglementare cuprinzătoare, paşnică şi durabilă a conflictului transnistrean. Bucureştiul a transmis că această reglementare trebuie să fie în conformitate cu dreptul internaţional, cu respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, în cadrul graniţelor sale recunoscute la nivel internaţional şi fără afectarea viitorului său european. În regiunea separatistă a avut loc în weekend un scrutin pentru alegerea așa-zisului președinte al republicii Transnistria. Chişinăul nu a recuoscut acest proces electoral. Guvernul Republicii Moldova consideră că alegerile au fost o formalitate pentru a-i legitima regimul actualului lider de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, şi le cataloghează drept o sfidare la adresa suveranității Republicii Moldova.
Avocatul Poporului, Renate Weber, a declarat că numărul copiilor rămaşi acasă în urma plecării părinţilor la muncă în străinătate depăşeşte cu mult suta de mii şi a propus o debirocratizare a sistemului serviciilor sociale. Astăzi, în mod oficial, se vorbeşte de circa 75.000 de copii care au rămas acasă în urma plecării părinţilor. În realitate, numărul acesta nu este cel real, pentru că nu sunt niciodată avuţi în vedere copiii între 0 şi 6 ani, copiii care abandonează şcoala (…) vorbim de zeci de mii de copii care nu sunt în atenţia nimănui, a afirmat Weber. Aceasta a arătat că situaţia este extrem de gravă în condiţiile în care, de multe ori, aceşti copii sunt victime ale unor abuzuri fizice şi sexuale. Ea a prezentat un studiu conform căruia părinţii omit să notifice autorităţilor intenţia de a pleca să lucreze în afara ţării, acesta fiind principalul motiv pentru care nu se cunoaşte cu exactitate numărul real al copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi peste hotare. Alţi facori sunt reprezentaţi de resursele umane insuficiente, carenţele de ordin financiar şi lipsa unor politici publice sociale. Weber a anunţat că pentru a încerca remedierea acestor probleme, în perioada următoare, Avocatul Poporului va organiza o serie de întâlniri cu Autoritatea pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii, ministerul Muncii, ministerul de Interne, precum şi cu nou înfiinţatul minister al Familiei.
Douăzeci de poezii eminesciene au fost traduse în premieră din limba română în limba azeră de către scriitoarea Jale Ismailov, fostă bursieră a statului român, a anunţat ambasadorul României în Azerbaijan, Vasile Soare. Poeziile, care până acum erau traduse din rusă în azeră au fost incluse în lucrarea intitulată Mihai Eminescu – Poezii. Cartea conţine 20 de poezii acompaniate de lucrări ale unor pictori români şi străini pasionaţi de opera eminesciană, care au interpretat vizual fiecare creaţie a lui Eminescu. Lansarea volumului a avut loc în cadrul unui eveniment desfăşurat la finele săptămânii trecute la Muzeul Covoarelor din Baku pentru a marca 30 de ani de independenţă a Republicii Azerbaidjan şi de la recunoaşterea acesteia de către România. Azerbaidjanul s-a desprins de fosta URSS în 1991, iar România a fost al doilea stat din lume, după Turcia, care i-a recunoscut independenţa. Ulterior, în 2009, România a devenit primul stat membru al Uniunii Europene care a stabilit un Parteneriat Strategic cu Azerbaidjanul.
