Radio România Internațional

Tag: lista tari cu risc epidemiologic

  • Jurnal Românesc – 23.04.2021

    Jurnal Românesc – 23.04.2021

    Modalităţile prin care pot fi sprijiniţi românii care trăiesc, studiază şi muncesc în diaspora şi în comunităţile istorice au fost tema unei reuniuni care a avut loc pe 22 aprilie la sediul guvernului şi la care au participat reprezentanţi ai ministerelor, administraţiei centrale şi cultelor religioase. Departamentul pentru Românii de Pretutindeni transmite că discuţiile au vizat proiectele Diaspora Hub, punctul unic de contact unde românii din afara graniţelor vor putea găsi informaţii utile, şi Centrul Comunitar Mobil al Diasporei, care să asigure asistenţă itinerantă comunităţilor de români din afara ţării şi să adune date despre fluiditatea fluxului migratoriu dintr-un stat european către altul. De asemenea, s-a discutat despre politicile de reinserţie, fenomenul de “migraţie a creierelor” şi problematica redobândirii cetăţeniei române şi a echivalării diplomelor şi a studiilor. Şefa DRP, Oana Ursache, a declarat că “programele dezvoltate pentru comunităţile de peste graniţă necesită o abordare trans-instituţională” şi că astfel de întâlniri vor avea loc periodic. La rândul său, viceprim-ministrul Dan Barna a spus că îşi doreşte ca fiecare cetăţean român din străinătate “să simtă că ţara lui îi ţine o uşă deschisă în continuare”.



    Grecia a fost inclusă de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă în lista ţărilor şi regiunilor care prezintă risc epidemiologic ridicat şi pentru care, la revenirea în România, se impune carantina sau izolarea la domiciliu timp de 14 zile. De asemenea, Republica Moldova a fost eliminată din document. În prezent, 60 de state şi teritorii se află în zona galbenă, între care Italia, Franţa, Austria, Olanda, Germania, Cehia, Belgia, Suedia, Polonia, Ungaria şi Bulgaria. Măsura carantinei nu este instituită celor care sosesc în România dacă au trecut cel puţin 10 zile de la data la care au primit şi a 2-a doză de vaccin anti-COVID-19, dacă pot dovedi prin documente că în ultimele 90 de zile au fost infectate cu SARS-CoV2 şi acum au imunitate dată de prezenţa anticorpilor, sau dacă rămân pe teritoriul naţional pentru o perioadă mai mică de 3 zile şi prezintă un test negativ efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea intrării în ţară. În decizia sa din 22 aprilie, CNSU a mai decis acordarea de asistenţă internaţională gratuită pentru Ucraina, respectiv transferul de combinezoane, măşti chirurgicale, viziere şi măşti standard FFP2 şi FFP3. CNSU precizează că la actualizarea “listei galbene” au fost utilizate datele publicate de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor aferente perioadei 4 – 18 aprilie.



    Meşteşugari, etnografi, muzeografi şi oameni din toate colțurile României vor participa la un eveniment online organizat pe 24 şi 25 aprilie de Şcolile Româneşti “Nicolae Iorga” din diaspora. Organizatorii transmit că sâmbătă şi duminică, Basarabia îşi dă întâlnire cu Bucovina, Moldova, Muntenia, Dobrogea, Oltenia, Banat, Crişana, Transilvania şi Maramureş. Invitaţii vor prezenta tradiții şi obiceiuri de Paşti din zona din care provin, curiozități şi activități inedite cu care se îndeletnicesc oamenii locului. Manifestarea este transmisă în direct pe pagina de Facebook a Şcolii Româneşti “Nicolae Iorga” din Liverpool, sâmbătă şi duminică începând cu ora 20.00 ora României.



    Programul “Conferințele Leon Feraru”, organizat online de reprezentanța Institutului Cultural Român la New York, continuă pe 24 aprilie cu profesorul de studii americane Cristina Chevereșan, prorector al Universității de Vest, care va vorbi despre stadiul actual al americanisticii românești, marile reușite și provocări ale disciplinei, precum și perspectivele colaborării transatlantice în acest domeniu. Proiectul, realizat împreună cu Centrul de Studii Sud-Est Europene al Universității Columbia, are drept scop crearea unui spațiu al dialogului intelectual româno-american care să scoată în evidență cele mai valoroase contribuții românești, americane și internaționale, în domeniile istorie, literatură și arte, politologie şi relații internaționale. Seria a început pe 13 ianuarie şi se desfăşoară până pe 9 iunie. Programul complet se găseşte pe site-ul icr.ro şi pe pagina de Facebook a ICR New York.



    Evenimentul multidisciplinar “Tzara.Dada.Azi”, a fost transmis în premieră de ICR Tel Aviv cu prilejul aniversării a 125 de ani de la nașterea lui Tristan Tzara. Invitaţi au fost directorul Muzeului Janco-Dada din Ein Hod, Raya Zommer-Tal, criticul de artă și director al Muzeului de Artă Recentă din București, Erwin Kessler, istoricul literar Paul Cernat, de la Universitatea din București şi poeţii Marlena Braester și Eran Hadas. Programul a inclus lecturi de poezie, fragmente video inedite cu exponate din Muzeul Janco-Dada, imagini de arhivă cu Tristan Tzara, prezentări ale mișcării Dada şi ale principiilor sale fondatoare, precum şi o privire de ansamblu a influenței exercitate de Tristan Tzara asupra generației actuale de scriitori. Înregistrarea evenimentului se găseşte pe pagina de Facebook şi pe canalul de YouTube ale ICR Tel Aviv.





  • Jurnal românesc – 26.03.2021

    Jurnal românesc – 26.03.2021

    Marea Britanie a fost eliminată de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă din lista ţărilor şi regiunilor care prezintă risc epidemiologic ridicat şi pentru care, la revenirea în România, se impune carantina sau izolarea la domiciliu. Secretarul de stat în ministerul de Interne Raed Arafat a declarat că, în urma deciziei, “se va putea călători fără intrarea în carantină dinspre Marea Britanie către România”. În prezent, peste 44 de state şi teritorii se mai află în zona galbenă, între care Italia, Franţa, Austria, Olanda, Cehia, Belgia, Suedia, Polonia, Ungaria, Republica Moldova şi Bulgaria. Noua listă a intrat în vigoare din 25 martie şi la actualizarea ei au fost utilizate datele publicate de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor aferente perioadei 7 – 21 martie.



    Secretarul de stat al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Oana Ursache, a avut un dialog online cu reprezentanţii comunității românești din Germania, la care au participat şi reprezentanți ai oficiilor consulare din cadrul Ambasadei României la Berlin alături de ambasadorul Emil Hurezeanu. Discuţiile au vizat situația muncitorilor sezonieri și provocările legate de mobilitate, în special în țările din Uniunea Europeană. Dezbaterea a continuat cu reprezentanții mediului asociativ și ai grupurilor civice româneşti din Germania, în cadrul căreia s-a vorbit despre măsurile implementate pentru românii de pretutindeni dar și despre posibile măsuri în sprijinul acestora, în contextul pandemiei de coronavirus, precum înlesnirea accesului la serviciile oferite de autoritățile române în străinătate. De la preluarea mandatului, Oana Ursache a avut o serie de întrevederi cu reprezentanţi ai conaţionalilor din Spania, Franţa, Portugalia, precum şi cu cei ai comunităţilor istorice din jurul României.



    Alianţa pentru Unirea Românilor se va poziţiona împotriva aderării Serbiei la Uniunea Europeană, a declarat copreşedintele formaţiunii senatorul Claudiu Târziu. Acesta a spus că s-a întors dintr-o vizită oficială de câteva zile în Valea Timocului, unde a observat că românilor, numiţi şi vlahi, “nu li se respectă niciun fel de drept”, nu îşi pot construi biserici, nu au activităţi culturale finanţate de statul sârb şi nu au reprezentare parlamentară, spre deosebire de cetăţenii de etnie sârbă care trăiesc în România. “Vom face toate cele necesare pentru a bloca în Parlament votarea aderării Serbiei la UE, dar până atunci există mai multe momente în care ne vom poziţiona împotriva aderării Serbiei la UE. Pentru că, aşa cum şi România a trebuit să facă, şi Serbia este chemată să îndeplinească anumite criterii pentru a intra în UE. La acest moment, în privinţa drepturilor şi libertăţilor acordate minorităţii române vlahe din Valea Timocului, nu le îndeplineşte”, a declarat Claudiu Târziu. Parlamentarul a anunţat şi că a sesizat Comisia Europeană pe acest subiect. Aproximativ 300.000 de etnici români trăiesc în Valea Timocului, iar reprezentanţii acestora au deplâns politica de asimilare etnică la care sunt supuşi, precum şi lipsa unor drepturi elementare consfinţite în Carta Europeană a Drepturilor Omului.



    Spectacolul de teatru “Autobahn” de Neil LaBute, o producție a Teatrului Național “Radu Stanca” din Sibiu, va fi prezentat online de Institutul Cultural Român de la Madrid, subtitrat în limba spaniolă, în perioada 27 martie — 3 aprilie pentru a marca Ziua Mondială a Teatrului. Piesa, regizată de Andrei şi Andreea Grosu, este un nou concept de spectacol-film, care propune o serie de şapte episoade de sine stătătoare. Spectacolul este prima mini-serie de teatru-film produsă de Teatrul Naţional “Radu Stanca” din Sibiu şi a avut premiera pe 15 iunie 2020, în cadrul ediţiei speciale online a Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu. Cele șapte episoade ale spectacolului vor fi difuzate în fiecare zi a săptămânii următoare, începând cu ora 19.00 (ora Spaniei), pe pagina de Facebook a ICR Madrid, iar transmisia va fi restricționată pentru teritoriul Spaniei. Ziua Mondială a Teatrului se sărbătorește din 1961 la 27 martie.




  • Jurnal românesc – 15.03.2021

    Jurnal românesc – 15.03.2021

    Statele Unite ale Americii şi Canada au fost eliminate de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă din lista ţărilor şi regiunilor care prezintă risc epidemiologic ridicat şi pentru care, la revenirea în România, se impune carantina timp de două săptămâni. În prezent, peste 51 de state şi teritorii se află în zona galbenă, între care Marea Britanie, Spania, Italia, Franţa, Austria, Olanda, Cehia, Suedia, Polonia, Ungaria, Republica Moldova şi Bulgaria. Potrivit CNSU, cei care provin din statele aflate pe “lista galbenă”, dar care prezintă la frontieră un test PCR cu rezultat negativ nu mai vechi de 72 de ore vor petrece doar 10 zile în izolare la domiciliu. Cei care nu deţin un astfel de test pot reduce perioada de izolare de la 14 la 10 zile, dacă în a 8-a zi efectuează un test al cărui rezultat este negativ. Scutiţi de carantină şi de prezentarea unui test PCR sunt oamenii care fac dovada că au fost inoculaţi cu a doua doză de vaccin anti-COVID-19, precum şi cei care au avut boala în ultimele 90 de zile, cu condiţia să fi trecut cel puţin două săptămâni de la momentul în care au fost confirmaţi pozitiv. CNSU actualizează lista ţărilor din zona galbenă de risc în funcţie de rata de incidenţă a COVID-19 cumulată la 100.000 locuitori.



    Peste jumătate dintre preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate, care au participat la un sondaj de opinie realizat de Autoritatea Electorală Permanentă, au apreciat că modul de organizare a alegerilor parlamentare din 2020 a fost foarte bun. AEP arată că a trimis chestionarul tuturor celor 1.496 de preşedinţi ai birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate şi locţiitorilor acestora, însă doar 303 dintre aceştia au răspuns. 50.5% dintre participanţi au acordat nota 10 procesului electoral, 31.4% au acordat nota 9 şi 10,6%, nota 8. Autoritatea precizează că 97.4% dintre respondenţi şi-au confirmat intenţia de a participa şi la viitoarele scrutine. Alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor s-au desfăşurat în afara graniţelor timp de două zile, pe 5 şi 6 decembrie 2020. 748 de secţii de votare au fost organizate peste hotare, cu 31 mai multe decât în 2016. În final, mai mult de 265.000 de români din străinătate şi-au ales cei 2 senatori şi 4 deputaţi care îi reprezintă în Parlamentul de la Bucureşti. Cele mai multe voturi în diaspora au fost exprimate în Italia, Republica Moldova, Spania, Marea Britanie, Germania şi Franţa.



    Ambasadorul României în Franţa, Luca Niculescu, a anunţat că filozoful şi scriitorul Emil Cioran este personaj de benzi desenate apărute în volumul ”Nu putem trăi decât la Paris”. “Îl vedem pe Cioran plimbându-se printr-un Paris gol (ce asemănare cu timpurile noastre!), un personaj delicat, fragil, gânditor şi, evident, pesimist. (…) Pe fiecare pagină sunt câte trei desene, ilustrarea unui aforism”, a scris diplomatul român pe Facebook. Potrivit acestuia, desenele au fost realizate de Patrice Reytie, iar aforismele care le însoţesc au fost descoperite de autor în arhivele Centrului Naţional al Cărţii. ”Desenele lui Patrice Reytier sunt graţioase şi delicate, Cioran e îngândurat, aproape totdeauna singur printr-un Paris pustiu, de toamnă. Poartă deseori un impermeabil cu gulerul ridicat şi se plimbă, merge, bate la pas oraşul, e un fel de ultim pieton” într-un Paris al anilor 60. Cartea conţine câteva zeci de aforisme şi — foarte interesant! — cele mai multe sunt inedite”, a mai scris ambasadorul.



    Sculptorul ucrainean Anatolii Gaidamak a vorbit despre proiectarea unui spațiu memorial dedicat victimelor sângerosului masacru de la Fântâna Albă, transmite Agenţia BucPress. Artistul plastic a spus că ideea i-a venit după ce a vizitat zona unde, în urmă cu 80 de ani, s-a petrecut tragedia. “Masacrul a avut loc la granița dintre România și Ucraina, în regiunea Cernăuți. Însoțit de un grănicer am parcurs vreo 3 kilometri, atât pe segmentul de graniță din Ucraina, cât și pe cel din România. Atunci mi-a apărut ideea de a dezvolta un proiect grandios, anume amenajarea complexului memorial “Stolul de cocori care nu a reușit să ajungă în Europa”. Acesta presupune montarea a zeci de aripi de cocori de culoarea albă care au căzut din zbor și ridicarea a două clopotnițe, una în Ucraina și cealaltă în România, ce vor răsuna în același timp. Colegii mei români au apreciat ideea”, a adăugat artistul. La 1 aprilie 1941, un grup de peste 3.000 de țărani români din 16 sate românești din Valea Siretului au încercat să treacă granița pentru a ajunge în România. În apropiere de satul Fântâna Albă au fost încercuiți și asasinați de trupele sovietice. Supraviețuitorii au fost arestaţi şi ulterior ucişi, iar familiile lor au fost deportate în Siberia și Kazahstan.