Radio România Internațional

Tag: Liviu Pop

  • Rumänischer Senat billigt Bildungsgesetz

    Rumänischer Senat billigt Bildungsgesetz

    Das Gesetz für die Schulbücher in Rumänien ist vom Senat gebilligt worden. Das Dokument soll nun vom Staatschef promulgiert werden. Der Gesetzentwurf sieht unter anderem vor, dass drei Varianten von Lehrbüchern für ein Fach existieren dürfen. Das Bildungsministerium ist direkt verantwortlich für die Qualität der Schulbücher. Ab 2020 soll das Schulbuch in vier Formaten veröffentlicht werden: auf Papier, digital, interaktiv und ein Format für Sehbehinderte. Liviu Pop, PSD-Senator und Vorsitzender des Ausschusses für Bildung, erklärte:



    Das Gesetz bringt drei neue Sachen: Das Bildungsministerium übernimmt nun die Verantwortung der Pünktlichkeit, es ist nun dafür verantwortlich, ob die Schulbücher rechtzeitig auf die Schulbänke kommen, es sichert für jedes Fach drei Lehrbücher. Wenn niemand ein Projekt vorlegt, kann das Ministerium ein Schulbuch herausgeben. Eine Neuigkeit ist das Schulbuch für Sehbehinderte.



    Die Opposition kritisierte den Gesetzentwurf und behauptet, das Gesetz sichere überhaupt nicht die Qualität der Schulbücher und werde zu Missbrauch seitens des Bildungsministeriums führen. Der PNL-Senator Mario Oprea meint, das Gesetz schalte jede Konkurrenzform aus, während das Bildungsministerium das Monopol haben werde. Mario Oprea dazu:



    Diese Initiative missachtet jedes Prinzip, das in den europäischen Staaten gilt. Wir erwarteten von diesem Gesetz Prinzipien, auf denen ein modernes Bildungssystem fu‎ßt. Man wünscht eine zentralisierte Herausgabe der Lehrbücher, an der Grenze der Legalität. Das neue Gesetz ist gegen all das, was nach der Wende im Bildungssystem umgesetzt wurde. Die Nationalliberale Partei kann nicht mit dieser Art von Unterricht einverstanden sein.



    Die Lehrkräfte warnen, das Gesetz werde den rumänischen Unterricht 30 Jahre in die Vergangenheit zurückfallen lassen. Die Kinder seien verpflichtet, aus Büchern, die von einem einzigen Verlag, und zwar jenem des Bildungsminsiteriums herausgegeben werden, zu lernen. Einer der bekanntesten Schulbuchautoren, Professor Octavian Mândruţ, hat in diesem Jahr keinen Vorschlag geschickt. Die Generationen der letzten 20 Jahre haben aus seinen Geographielehrbüchern gelernt.



    Der Markt der Schulbücher bezifferte sich 2017 auf rund 60 Millionen Euro. Nur 6 Millionen davon werden vom Staat gesichert. Die Eltern bezahlen die Differenz. Die Fachleute behaupten, der Lehrplan und die Lehrbücher seien eine echte Last für die Schüler. Diese arbeiten an einem Tag mehr als die Erwachsenen und werden mit Informationen überfrachtet.



    Die Eltern hoffen am Ende jedes Schuljahres, dass das kommende Schuljahr besser sein werde und dass sie die Kosten der Lehrbücher nicht mehr bestreiten müssen.

  • Legea manualului, la promulgare

    Legea manualului, la promulgare

    Legea manualului
    şcolar a fost adoptată de Senat, care este for decizional în acest caz, iar
    documentul merge la preşedintele României spre promulgare. Proiectul de lege
    prevede, între altele, că vor fi trei variante de manual şcolar de bază după
    evaluare, iar Ministerul Educaţiei Naţionale este direct responsabil de
    calitatea manualelor. Potrivit proiectului, începând cu anul 2020, manualul va
    avea patru formate, pe hârtie, digital, interactiv şi un format pentru cei care
    au deficienţă de vedere.


    Liviu Pop, preşedintele Comisiei pentru învăţământ,
    senatorul PSD: Legea face trei lucruri: responsabilizează
    Ministerul Educaţiei dacă nu ajung manualele la timp, asigură pentru fiecare
    disciplină maxim trei manuale şcolare, ba, mai mult, dacă nu depune nimeni
    proiect de manuale şcolare, Ministerul poate să facă manualul şcolar, şi
    introduce un element nou – manuale şcolare pentru toţi cei cu deficienţe de
    vedere, ceea ce până acum nu se făcea în sistemul de învăţământ din România.


    Opoziţia a criticat proiectul de lege,
    despre care spune că nu va asigura calitatea manualelor şi va duce la abuzuri
    din partea Ministerului Educaţiei Naţionale. Senatorul PNL (principalul partid
    de opoziţie din România), Mario Oprea, consideră că prin această lege se
    elimină orice fel de concurenţă, iar Ministerul Educaţiei va deţine monopolul
    asupra manualelor. Mario Oprea: Contestăm esenţa acestei iniţiative, care
    nu are legătură cu vreun principiu folosit în statele europene. Noi aşteptam de
    la această lege principii pe care se bazează un învăţământ modern. Cum intuim
    deja, operaţiunea editării centralizate a manualelor se va desfăşura
    netransparent, la limita legalităţii şi împotriva a tot ceea ce s-a dorit prin
    multiplele reforme ale educaţiei în România post 1989. PNL nu poate fi de acord
    cu un astfel de tip de învăţământ românesc.


    Totodată, mai mulţi
    profesori avertizează că legea va da sistemul de educaţie înapoi cu 30 de ani,
    copiii fiind obligaţi să înveţe după cărţi publicate de o singură editură, cea
    a Ministerului Educaţiei. La rândul său, unul dintre cei mai cunoscuţi autori
    de manuale, profesorul Octavian Mândruţ, a refuzat să trimită anul acesta o
    propunere de manual, deşi de pe cărţile sale de geografie au învăţat
    generaţiile ultimilor 20 de ani. Datele din 2017 arătau că piaţa manualelor din
    România se ridică la aproximativ 60 de milioane de euro, însă doar 6 milioane
    sunt acoperite de stat, diferenţa fiind plătită de părinţii. Specialiştii spun
    că manualele școlare și programa sunt o povară pentru elevi, aceștia ajungând
    să muncească într-o zi mai mult decât un adult şi fiind supraîncărcați cu
    informații. La rândul lor, părinţii speră, ca în fiecare sfârşit de an şcolar,
    ca anul următor de şcolarizare să nu mai fie plin de incertitudini privind
    manualele după care învaţă copiii lor şi să nu mai fie nevoiţi să suporte
    costurile acestora.

  • Neue Regelungen zum Abitur

    Neue Regelungen zum Abitur

    Zum ersten Mal in der Geschichte des postkommunistischen rumänischen Bildungswesens startet die Abiturprüfung dieses Jahr schon im Februar. In einer ersten Etappe legen die Schüler mündliche Prüfungen in der Muttersprache und einer internationalen Fremdsprache ab. Zudem werden jetzt ihre Computer-Kenntnisse getestet. 177.000 Zwölftklässler oder die in den letzten Jahren die Schule abgeschlossen, aber keine Abiturprüfung geschafft hatten, werden bis zum 22. Februar die Prüfungen ablegen. Bei den Februar-Prüfungen bekommen die Schüler keine eigentlichen Zensuren, ihre Leistung wird nur mit bestanden“ oder nicht bestanden“ bewertet. Die zweite Etappe der Abitur-Prüfung, die schriftliche, wird zwischen dem 25-28 stattfinden.



    Der Prüfungs-Kalender wurde vom ehemaligen Bildungsminister, Liviu Pop, nach Absprache mit den Vertretern der Eltern und Schüler festgelegt. Mittlerweile legte das Kabinett vom Ex-Premier Mihai Tudose sein Amt nieder. Der ehemalige Ressortminister Liviu Pop erklärte als er noch im Amt war, dass die Zeit vor den schriftlichen Prüfungen für die Schüler zu hektisch sei. Diese Teilung der Prüfungen sollte den Schülern gut tun. Die Bildungs-Gewerkschaften warnen, dass die Änderung des Prüfungs-Kalenders zu seltsamen Situationen führen, die das jetzige Gesetz nicht berücksichtigt. Am Ende des Jahres wird es Schüler geben, die in manchen Fächern Nachprüfungen schreiben werden oder die das Jahr wiederholen müssen. Natürlich könnten diese nicht die schriftlichen Prüfungen im Juni ablegen. Unter den jetzigen Bedingungen, könnte es aber dazu kommen, dass diese schon einen Teil der Abiturprüfung hinter sich haben.



    Schlussfolgerungen über die neuen Regeln wird man wohl erst im Sommer ziehen können. Man wird dann diese Abiturprüfung mit der von 2017, als die besten Ergebnisse der letzten acht Jahre verzeichnet wurden, vergleichen können. Knapp 73 % der Schüler haben letztes Jahr die Abiturprüfung geschafft. Das waren fünf Prozent mehr als im Vorjahr. Nur 97 der über 135.000 landesweit angemeldeten Schüler haben die maximale Zensur erzielt. Die besten Ergebnisse wurden in den Landkreisen Sibiu, Bacău, Iaşi, und Cluj verzeichnet. Schlusslichter waren die Landkreise Ilfov und Giurgiu, im Süden des Landes. Minister Pop sagte damals, die Schüler hätten sich besser auf die Prüfung vorbereitet, daher die besseren Ergebnisse. Die Prüfungen seien nicht leichter als in den Vorjahren gewesen.



    Im Vorjahr fehlten aber nicht die technologischen Gymnasien, in denen kein Zwölftklässler die Abiturprüfung bestand. Damals forderten die Liberalen aus der Opposition das Bildungsministerium, umgehend Ma‎ßnahmen zu treffen. Die Abiturprüfung sei in der letzten Zeit zu einer Formalität geworden, die lediglich darauf abziele, dass viele Gymnasiumsabsolventen zu geringqualifizierten Arbeitslosen werden, die weder praktische Kompetenzen noch reale Chancen besitzen, auf den Arbeitsmarkt integriert zu werden, so die Liberalen aus der Opposition.




  • Schneesturm legt die Hälfte Rumaniens lahm

    Schneesturm legt die Hälfte Rumaniens lahm

    Für mehr als die Hälfte des Territoriums Rumäniens gelten die Warnstufen Orange und Gelb wegen Schneefälle und Wind. In diesen Landesregionen sind zahlreiche Straßen gesperrt, Schulen und Kindergärten geschlossen, der Unterricht ist ausgefallen, die Häfen haben ihren Betrieb eingestellt. In einigen Ortschaften blieb der Strom weg. Die am stärksten betroffenen Regionen sind die Mitte, der Nordosten und ein Teil des Südosten Rumäniens.



    Die rumänische Innenministerin Carmen Dan hat bekanntgegeben, hunderte Ortschaften seien wegen Schneesturm ohne Strom geblieben. Umgefallene Bäume zerstörten das Stromnetz. Die dicke Schneedecke erschwert die Reparaturarbeiten. Der Verkehr ist auf mehreren Land- und Kreisstraßen blockiert. Hunderte von Wagen bilden eine Riesenschlange. Die Verkehrspolizei hat beschlossen, dass Wagen von mehr als 7,5 Tonnen auf bestimmten Strecken trotz Winterausrüstung nicht mehr weiter fahren dürfen.



    Auf der Autobahn A2 Bukarest-Constanţa im Süden des Landes sind die Wetterbedingungen ganz schlecht. Es schneit und der Wind weht kräftig. Hunderte Räum- und Streufahrzeuge reinigen die Straßen der betroffenen Regionen.



    Die Schwarzmeerhäfen im Südosten des Landes, Constanţa Sud und Mangalia, sind wegen des kräftigen Windes und der geringer Sichtbarkeit geschlossen. Das Be- und Entladen der Schiffe ist gestoppt worden. Der Stromhafen Constanţa Süd – Agigea ist ebenfalls gesterrn geschlossen worden, während der Schiffsverkehr auf dem Donau-Schwerzmeer-Kanal eingeschränkt wurde. Offiziere der Hafensteuerung haben Warnungen für schlechtes Wetter und Seesturm gegeben und forderten die Schiffskommandanten auf, suplimentäre Sicherheitsmaßnahmen am Bord zu treffen, um Unfälle vorzubeugen.



    Bildungsminister Liviu Pop hat bekanntgegeben, in denen vom Schneesturm betroffenen Regionen, sei der Unterricht suspendiert worden. Die Meteorologen haben für kommende Tage gute Nachrichten. Das Wetter wird wärmer, während Niederschlag nur im Osten Rumäniens auftreten wird. Am Freitag werden die Temperaturen im Süden und Südosten des Landes bis auf 9-10 Grad Celsius steigen.

  • România menține subiectul Legii educației pe agenda discuțiilor cu Ucraina

    România menține subiectul Legii educației pe agenda discuțiilor cu Ucraina

    Până la identificarea unor soluții concrete, România va menține subiectul Legii educației pe agenda discuțiilor bilaterale”, a declarat la Cernăuți ministrul afacerilor externe, Teodor Meleșcanu. El a efectuat joi, 11 ianuarie, o vizită de lucru la Cernăuți, Ucraina, unde s-a întâlnit revedere cu omologul ucrainean, Pavlo Klimkin.



    O semnificație aparte a fost acordată problemelor minorității române din Ucraina, cu accent pe tema Legii ucrainene a educației. Ministrul Meleșcanu a subliniat preocuparea constantă pentru protejarea și promovarea drepturilor persoanelor aparținând minorității române din Ucraina, inclusiv prin menținerea subiectului Legii ucrainene a educației pe agenda discuțiilor bilaterale, și acțiunile diplomatice întreprinse în acest sens. El a transmis omologului ucrainean că partea română se așteaptă la identificarea de soluții durabile, care sa răspundă interesului legitim al minorității române din Ucraina de a beneficia de exercițiul dreptului la educație în limba maternă la toate nivelurile de educație. Meleșcanu a arătat, de asemenea, disponibilitatea părții române de a oferi expertiză în ceea ce privește asigurarea învățământului în limba maternă pentru persoanele aparținând minorităților naționale.



    România își menține evaluarea că articolul 7 al Legii educației, în formularea prezentă, are un impact negativ asupra dreptului la educație în limba maternă pentru persoanele aparținând minorității române și, în general, a celor a căror limbă maternă este limba română. Am discutat cu domnul ministru Klimkin pe marginea Opiniei Comisiei de la Veneția și am reamintit că, în discuțiile bilaterale de până acum, inclusiv cele la nivel înalt, partea ucraineană a promis că va prelua în legislația internă recomandările Comisiei de la Veneția. România este pregătită să împărtășească din experiența pe care o are în ceea ce privește învățământul în limba maternă, în paralel cu asigurarea cunoașterii limbii române. România este un exemplu în acest sens”, a precizat ministrul român al afacerilor externe.



    Șeful diplomației române a subliniat că autoritățile de la București au deplină înțelegere pentru îngrijorarea manifestată de reprezentanții minorității române din Ucraina, cu privire la adoptarea Legii ucrainene a educației, precizând că pentru a identifica o soluție viabilă este necesar un dialog susținut și asocierea constantă a reprezentanților minorităților naționale la deciziile autorităților ucrainene care îi privesc în mod direct.



    În cadrul discuțiilor extinse la care au participat și ministrul român al educației, Liviu Pop, și omologul său ucrainean, Lilia Grinevici, părțile au convenit începerea negocierilor pe marginea Protocolului de colaborare între Ministerul Educației din România și Ministerul Învățământului și Științei din Ucraina pentru 2017-2020. Documentul va include prevederi privind garantarea reciprocă a drepturilor lingvistice ale minorităților naționale înrudite de pe teritoriul fiecărui stat.



    Au fost discutate și alte teme de interes, inclusiv din perspectiva apropierii Ucrainei de structurile europene și sprijinul României în acest sens, precum și evoluțiile de securitate din regiune.



    Cu prilejul vizitei în Ucraina, ministrul Teodor Meleșcanu s-a întâlnit cu reprezentanții minorității române din regiunea Cernăuți, a participat la ceremonia de inaugurare a școlii cu predare în limba română din localitatea Iordănești și a vizitat liceul Mihai Eminescu” cu predare în limba română din localitatea Carapciv, raionul Hliboka. De asemenea, a depus împreună cu ministrul Pavlo Klimkin coroane de flori la monumentele din Cernăuți ale lui Mihai Eminescu și Taraș Sevcenko.

  • November 18, 2017 UPDATE

    November 18, 2017 UPDATE

    CENSURE MOTION – The leadership of the Social Democratic Party, PSD, the main party making up the left of centre Government in Bucharest, has adopted a resolution reiterating its support for the PSD-ALDE coalition government and its governing program and claims it has complied with the commitments it has made to the electorate. According to PSD, the Gross Domestic Product exceeds the estimates, the budget deficit is 3% lower than expected, over 250,000 jobs have been created and pay-rises have been granted in healthcare, education and culture. PM Mihai Tudose has announced the draft state budget for 2018 will be presented in Parliament within 10 days. He defended the newly adopted Fiscal Code, which provides, among others, for the complete transfer of social contributions from employers to employees and a cut in the income tax from 16 to 10%. The National Liberal Party, in opposition, says the coalition government has destabilised the Romanian economy and has filed a censure motion in Parliament, also backed by the Save Romania Union, the Peoples Movement Party and some independent MPs. According to the signatories, the benefits of a substantial economic growth have been cancelled by the Governments measures which they deem “populist and chaotic. The opposition says a governing program promising pay-rises has actually led to salary decreases, or in the best of cases, to small increases, adding that public investments have plummeted to a historic low. This is the first censure motion filed against the Tudose government, the second cabinet made up of the PSD-ALDE majority following the legislative elections held last year



    DEFENCE – The US Department of State has greenlighted the sale of Patriot missile systems to Poland, the transaction being estimated at 10.5 billion USD, the Pentagon announced on Friday evening. According to Reuters, Poland, which is a NATO member state, has boosted its efforts to consolidate its defence in the wake of Russias annexation of the Crimean Peninsula, in 2014, and in response to Moscows enhanced military capacity in the region. The transaction should still however be endorsed by Congress, because it entails the purchase of advanced military technology for which special permits are needed. Romania, too, wants to purchase surface to air Patriot missiles, under a contract worth some 3.9 billion USD, without VAT. The first such system, worth 764 million USD, is to be contracted by the end of the year and become operational in 2019. The draft law on purchasing Patriot missiles from the USA was submitted to the Romanian Parliament for debate on Monday.



    ANTIBIOTICS – Romania is among the fifth largest consumers of antibiotics in the EU and is the country with the highest consumption of antibiotics taken without a medical prescription, a report issued by the Romanian Health Observer, an NGO whose declared mission is to contribute to improving health services in Romania and Eastern Europe shows. According to the report, more often than not patients exert pressure on the medical staff for the release of antibiotics, even when their use is not grounded. Antibiotics do not have healing effects in the case of colds and respiratory infections and the World Health Organisation recommends that antibiotics be taken only based on medical prescription. November 18 is the European Day of rational use of antibiotics.


    HIGHSCHOOL – 1.9 million pupils have finished high school in Romania in the past 10 years, of which 900,000 failed to pass the high-school leaving examination, the Baccalaureate, education minister Liviu Pop said in Iasi on Saturday. Pop also said that, for this reason, the experts of the ministry are working on new framework plans for high-school education. The minister also said that these plans will be sent for public debate as of December 15 and afterwards school curricula for high school education valid for the next school year are to be rewritten.


    GAUDEAMUS BOOK FAIR – The 24th edition of the Gaudeamus-Book of Learning International Fair, organised by Radio Romania, opens its doors next week. No less than 800 editorial and professional events will be organised during the fair, which will be attended by 300 exhibitors: Romanian publishing houses boasting a long tradition in the field, education institutions, book sellers and publications, professional associations and other organisations active in the field of culture and education. The honorary president of the fair will be the well-known playwright and journalist Matei Vişniec and the honorary guest of this years edition of the fair will be the European Commission. Thus, the event will mark 60 years since the Treaties of Rome were signed, 30 years since the launch of the Erasmus program and 10 years since Romania joined the EU, says Angela Cristea, head of the EC Representation in Romania.



    HANDBALL – The Romanian womens handball team, CSM Bucharest on Sunday will meet on home turf the Polish team Vistal Gdynia, in the last match of the Champions League Group A. With four wins and a defeat, CSM ranks first in the group, which is also made up of Nykobing Falster Handboldklub (Denmark) and RK Krim Mercator Ljubljana (Slovenia). CSM Bucharest won the Champions League in 2016 and is one of the favourites of the current edition of the most-powerful European inter-club competition.

  • Die Woche 25.09.-29.09. 2017 im Überblick

    Die Woche 25.09.-29.09. 2017 im Überblick

    Oberster Richterrat hat Reformvorschläge des Justizministers abgelehnt



    Das Selbstverwaltungsorgan der Justizbehörden stimmte mit einer geringen Mehrheit gegen die Gesetzentwürfe des sozialdemokratischen Ministers Tudorel Toader. Beobachter waren angesichts des knappen Abstimmungsergebnisses von zehn zu acht relativ überrascht. Die Mitglieder des Rates, die sich gegen die Reformvorschläge aussprachen, kritisieren die auch bislang umstrittenen Bestimmungen. Demnach sollten etwa die Gerichtsinspektionen dem Justizministerium untergeordnet werden. Rumäniens Staatsoberhaupt würde außerdem künftig aus dem Ernennungsverfahren der Chefermittler der Generalstaatsanwaltschaft, der Antikorruptionsstaatsanwaltschaft DNA und der Antimafia-Staatsanwaltschaft DIICOT ausgeklammert werden. Gleichermaßen hätte der Präsident dann auch bei deren Abberufung kein Wort mehr mitzureden. Juristen unter 30 dürften nicht die Befähigung zum Richteramt erhalten und eine Sonderdirektion zur Verfolgung von kriminellen Justizbehörden sollte gegründet werden. Justizminister Toader blieb der Sitzung fern, unter der Begründung, er wolle die Debatte in keinster Weise beeinflussen. Anschließend sagte er, dass bestimmte Leute sich gegen die Reform des Justizsystems stemmten – dieses müsse erneut nach verfassungsrechtlichen Parametern funktionieren. Indes übte auch der Berufsverband der rumänischen Richter und Staatsanwälte die negative Stellungnahme des Richterrates. Unter diesen Voraussetzungen würden die landesweit vertretenen Standpunkte nicht mehr vor dem Gesetzgeber rechtfertigt werden können, hieß es in einer Mitteilung. Präsident Klaus Iohannis ließ derweil durch seine Pressesprecherin verlautbaren, dass die Entscheidung des Rates, trotz ihrer rein beratenden Fuktion, von Regierung und Parlament nicht ignoriert werden könne.




    Strafrechtliche Ermittlungen gegen zwei Ministerinnen der Sozialdemokraten




    Die wichtigste Partei der Regierungskoalition, die PSD, ist in Aufruhr: Die Antikorruptionsbehörde DNA hat in ihrem jüngsten Strafermittlungsverfahren zwei der sozialdemokratischen Minister die Hauptrollen zugeteilt. Das sind die Vize-Ministerpräsidentin und Ministerin für Regionalentwicklung, Sevil Shhaideh, sowie die beigeordnete Ministerin für europäische Fördermittel, Rovana Plumb. Die Parteiführung beschloss nach einer Denkpause den beiden Ministerinnen erst einmal das Vertrauen auszusprechen, zumal Shhaideh und Plumb ihre Unschuld scheinbar überzeugend beteuern. Laut Angaben der DNA sollen sich die Sozialdemokratinnen 2013 einer illegalen Abtretung mehrerer Grundstücke aus dem Staatsbesitz an den Landkreis Teleorman schuldig gemacht haben. Die damalige Staatssekretärin Shhaideh und damalige Umweltministerin Plumb überließen die Donauinsel Belina und den Pavel-Donaukanal per Regierungsbeschluss der Verwaltung des Kreisrates im südrumänischen Teleorman. Nur einige Tage später sollen die Grundstücke laut Staatsanwaltschaft illegal und für eine geringe Gebühr an ein Privatunternehmen vermietet worden sein – eine Straßenbaufirma, die seit Jahren häufige Aufträge vom Staat erhalten hatte. Präsident Klaus Iohannis war allerdings kategorisch: Die Ministerinnen, die von der Ermittlung der Antikorruptionsbehörde betroffen sind, hätten zurücktreten oder aus dem Amt entlassen werden müssen. Strafrechtlich verfolgte oder verurteilte Personen dürften nicht an der Führung des Staates sein – schlussfolgerte der rumänische Staatschef. Klaus Iohannis dazu: Die Frauen Ministerinnen hätten in der optimalen Variante zurücktreten müssen. Die zweite annehmbare Variante wäre gewesen, dass sie aus ihren Ämtern entlassen werden. Die Tatsache, dass die Sozial – Demokratische Partei, einen Schild um die Frauen Ministerinnen aufgestellt hat, ist nicht in Ordnung. Ich weiß nicht ob die beiden Damen schuldig oder unschuldig sind, das ist nicht meine Aufgabe und es ist auch nicht die Aufgabe der Sozial – Demokratischen Partei das festzustellen. Die Schuld wird von Richtern festgestellt.“ Die Opposition hat ebenfalls den Rücktritt der zwei Ministerinnen gefordert.




    Rumänisch-ukrainsiche Gespräche über das neue umstrittene ukrainische Bildungsgesetz




    Der rumänische Bildungsminister Liviu Pop erklärte, Die Einschränkung der Rechte einiger sozialen Kategorien wiederspiegeln niht die europäischen Zielsetzungen der Ukraine. Pop hielt sich diese Woche, auf Einladung der ukrainischen Seite, in Kiew auf nachdem der ukrainische Präsident das neue bestrittene Bildungsgesetz promulgiert hat. Laut dem neuen Gesetz werden die Minderheiten nur im Kindergarten und in der Grundschule in de Muttersprache studieren. Liviu Pop hob am Mittwoch in Kiew beim Treffen mit seiner Amtskollegin Lilia Grinevich hervor, dass die Rechte der Rumänen durch das neue Gesetz nicht verletzt werden müssen. Er erinnerte daran, dass der Unterricht in rumänischer Sprache in der Ukraine eine 200 Jahre alte Tradition habe. Die ukrainische Botschaft in Bukarest erklärte in einer Mitteilung, das neue Bildungsgesetz werde nicht die Schulen der Minderheiten schließen. Kiew werde das Gesetz für eine Expertise an den Europarat richten. Die Rumänen sind die zweite Minderheit in der Ukraine nach der russischen Minderheit.




    Energetische Kooperierung in Europa soll verstärkt werden




    Die EU-Länder müssen Zugang zu mindestens drei Erdgasquellen haben, um jede Krisensituation vermeiden zu können. Dies erklärte der Vizepräsident der Europäischen Kommission, Maros Sefcovic, der für die Energie-Union verantwortlich ist. Zusammen mit dem EU-Kommissar für Klimaschutz und Energie, Miguel Arias Cañete, beteiligte sich der Vizepräsident der EU-Kommission an der Konferenz Central and South Eastern Europe Gas Connectivity“, die in Bukarest stattgefunden hat. Die Europäische Union ist sehr daran interessiert, ein breiteres Erdgasnetz in Mittel- und Südosteuropa zu entwickeln, nachdem die 2014 durchgeführten Krisensimulationen“ der Europäischen Kommission gezeigt hatten, diese Region sei besonders anfällig wenn Russland, der wichtigste und in vielen Fällen der einzige Erdgaslieferant, die Erdgasversorgung unterbricht. Seinerseits bestätigte der EU-Kommissar für Klimaschutz und Energie, Miguel Arias Cañete, in Bukarest die Unterzeichnung eines Vereinbarungsmemorandums, wodurch die Kooperation in den Bereichen Strommarkt, erneuerbare Energiequellen und Energieeffizienz erweitert wird. Es handele sich nicht bloß um ein Memorandum, sondern auch um eine Vereinbarung über konkrete Aktionen. Der rumänishe Energieminister Toma petcu erklärte alle Gas und Energielieferanten seien auf den Winter vorbereitet. Rumänien sei fähig seine elektrische Energie zu erzeugen und sichern.

  • Jurnal românesc – 29.09.2017

    Jurnal românesc – 29.09.2017

    Reprezentanţii
    Ucrainei au propus să se studieze 80 la sută în limba română la clasele 1-4, un
    procent de 65-75 la sută la clasele 5-6, 50-70 la sută la clasele 7-9 şi la
    clasele 10-12 un procent de 20-30 la sută, a anunţat Liviu Pop. El a precizat că partea
    română a propus procente mai mari şi în acest moment există o negociere în
    acest sens.În cadrul întrevederii recente de la Kiev
    cu omologul său ucrainean, Lilia Grinevich, oficialul român a cerut explicaţii
    cu privire la modul în care autorităţile ucrainene văd implementarea noii legi
    a educaţiei fără a afecta implicit învăţământul în limba română. Ministrul Pop
    si-a arătat dezamăgirea că dialogul şi consultările cu reprezentanţii
    minorităţii române din Ucraina nu s-au concretizat în prevederi care să asigure
    un învăţământ de calitate în limba maternă. România, faţă de Ucraina, respectă
    dreptul minorităţilor naţionale la educaţie în limba maternă, a amintit Liviu
    Pop.

    Pe de altă parte, deputaţii PMP Eugen Tomac şi Constantin Codreanu au
    transmis o scrisoare Înaltului Comisar pentru Minorităţi Naţionale al OSCE prin
    care îi solicită intervenţia în privinţa rezolvării inechităţilor create de
    Ucraina prin adoptarea noii Legi a învăţământului. În opinia lor, aceasta
    conţine prevederi ce diminuează dreptul la învăţământ în limba maternă
    pentru persoanele aparţinând minorităţilor naţionale. Reamintim că preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a promulgat, luni,
    controversata Lege a Educaţiei, care restricţionează predarea în limbile
    minorităţilor naţionale. El a cerut Ministerului de Externe şi
    Ministerului Educaţiei să iniţieze consultări cu partenerii europeni pe această
    temă. România, Bulgaria, Ungaria şi
    Grecia şi Rep. Moldova, care au importante minorităţi în Ucraina, au criticat
    prevederile controversatei legi. Cei aproape 500 de mii de românii din Ucraina
    formează a doua comunitate etnică din ţară, după cea a ruşilor.




    O delegaţie a
    Ministerului Apărării Naţionale de la Bucureşti a fost prezentă, vineri, la
    ceremonia de reînhumare, în Cimitirul de Onoare Românesc de la Rossoşka,
    regiunea Volgograd, a 345 de militari români căzuţi în luptele de la
    Stalingrad, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. La activitate au
    participat, din partea Parlamentului României, senatorul Titus Corlăţean şi
    deputatul Bogdan-Ionel Rodeanu, precum şi reprezentanţi ai Secretariatului
    General al Guvernului şi ai MAE. Reînhumarea în Cimitirul de Onoare Românesc a
    rămăşiţelor celor care şi-au dat viaţa pe câmpul de bătălie este expresia
    recunoştinţei faţă de eroii neamului şi, totodată, este o mângâiere pentru
    rudele şi urmaşii acestora, precum şi pentru puţinii supravieţuitori ai acelor
    evenimente cumplite’     se arată într-un mesaj transmis de şefului statului,
    Klaus Iohannis. Necropola adăposteşte rămăşiţele pământeşti ale militarilor
    români căzuţi la datorie, în urmă cu 75 de ani, în cea mai crâncenă bătălie a
    secolului trecut – bătălia de la Stalingrad. Până în prezent, Oficiul Naţional
    pentru Cultul Eroilor a identificat mormintele a 4.361 militari români morţi în
    luptele de la Stalingrad şi înhumaţi în 65 de cimitire de campanie.







    După mai bine de zece ani, pe Aeroportul Otopeni de la Bucureşti revin,
    de vara viitoare, cursele transatlantice. Compania aeriană Air Canada – una dintre cele mai prestigioase din lume – va opera,
    din iunie 2018, zboruri directe de la Bucureşti spre principalele aeroporturi
    ale Canadei: Montreal şi Toronto. Vor fi câte patru curse săptămânale
    dus-întors. Pe de altă parte, compania Tarom va relua de la
    sfârşitul lunii octombrie cursele aeriene internaţionale pe ruta Iaşi – München
    şi retur cu două curse pe săptămână. Preluarea acestei curse a fost posibilă
    după ce, în această vară, flota Tarom
    a revenit la 23 de aeronave

  • Jurnal românesc – 28.09.2017

    Jurnal românesc – 28.09.2017


    Comisia Europeană a solicitat miercuri, oficial, tuturor guvernelor statelor membre ale Uniunii Europene să aprobe integrarea totală a României şi a Bulgariei în spaţiul Schengen şi a subliniat necesitatea finalizarii fără întârziere a procedurilor de aderare a celor două state la spaţiul de liberă circulaţie pentru a spori siguranţa UE în faţa terorismului şi a provocărilor legate de migraţie, a precizat eurodeputatul român Siegfried Mureşan, într-un comunicat de presă. Este clar că problemele de securitate ale UE din ultimii ani nu au fost cauzate nici de România, nici de Bulgaria şi că cele două state pot contribui la soluţionarea acestor provocări, iar CE a înţeles acest lucru, a mai spus Mureşan. El a menţionat că este timpul ca şi guvernele statelor membre care încă se opun aderării României la Schengen să renunţe la duplicitate şi la calculele politice şi să accepte că este mai important pentru securitatea UE ca ţara noastră să fie înăuntrul spaţiului Schengen decât în afara lui. România îndeplineşte demult toate condiţiile tehnice de aderare la spaţiul Schengen pentru care a depus eforturi inclusiv financiare foarte mari în plină criză economică şi nu există absolut niciun motiv obiectiv pentru care ţara noastră nu este încă membru al spaţiului de liberă circulaţie, a mai spus eurodeputatul român Sever Mureşan.



    Ministrul Educaţiei, Liviu Pop, a subliniat, la Kiev, în cadrul întâlnirii cu omologul său ucrainean, Lilia Grinevich, necesitatea ca drepturile etnicilor români să nu fie afectate de noua Lege a învăţământului din ţara vecină. Pop şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la situaţia şcolilor şi liceelor cu predare în limba română din Ucraina şi a solicitat menţinerea drepturilor pentru etnicii români la nivelul anterior promulgării legii. El a solicitat Kievului să asigure protecţia, la standarde internaţionale, a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, în particular a minorităţii române din Ucraina. Potrivit lui Liviu Pop, autorităţile de la Kiev ar avea în vedere să adopte un nou proiect de lege privind învăţământul preuniversitar. România insistă ca Ucraina să solicite opinia Comisiei de la Veneţia, a Consiliului Europei şi a Înaltului Comisar pentru Minorităţi al OSCE în privinţa noii legi. Aceasta prevede că minorităţile pot studia în limba maternă doar la grădiniţă şi în ciclul primar. Ambasada Ucrainei de la Bucureşti a precizat, miercuri, într-un comunicat, că adoptarea noii Legi a Educaţiei nu va duce la închiderea instituţiilor de învăţământ ale minorităţilor naţionale din această ţară. Potrivit aceleiaşi surse, Ucraina va trimite legea spre expertizare la Consiliul Europei. Cei aproape 500 de mii de românii din Ucraina formează a doua comunitate etnică din ţară, după cea a ruşilor.



    Preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, deputatul Constantin Codreanu (PMP), a solicitat, incă o dată, ministrului de interne Carmen Dan schimbarea urgentă a cadrului legislativ în vederea prelungirii valabilităţii paşapoartelor la 10 ani. Acesta a intervenit, miercuri, în cadrul şedinţei plenare a Camerei Deputaţilor referitor la proiectul de lege depus pentru completarea şi modificarea Legii privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate. Potrivit lui Codreanu, termenele actuale de valabilitate a paşapoartelor electronice simple sunt dublu inferioare celor ale cărţilor de identitate eliberate cetăţenilor români. Prin aprobarea proiectului de lege, termenul de valabilitate a paşapoartelor ar creşte de la 5 la 10 ani.



    România va participa, în perioada 7-11 octombrie, la Köln, în Germania, cu pavilion naţional la cel mai important eveniment la nivel european şi mondial din domeniul industriei alimentare, – Anuga – Taste the Future, organizat o dată la doi ani. 56 de companii vor prezenta o mare varietate de produse şi preparate din carne, produse de panificaţie şi patiserie, produse lactate, dulciuri, conserve legume/ fructe, fructe deshidratate, fructe congelate, produse apicole bio (lăptişor de matcă, miere), băuturi (sucuri naturale, bere), condimente şi ingrediente utilizate în industria alimentară. Ediţia anterioară a târgului, ce a avut loc în anul 2015, a atras peste 155.000 de vizitatori din peste 200 de ţări.


  • Die Woche 18.09.-22.09.2017 im Überblick

    Die Woche 18.09.-22.09.2017 im Überblick

    Unwetter in Rumänien- Regierung gewährt Hilfsgelder



    Zehn Landkreise im Westen und in der Landesmitte, die von den Stürmen der vergangenen Woche betroffen sind, erhalten von der Regierung Hilfsgelder in Höhe von 36 Millionen lei, was etwa 8 Millionen Euro entspricht. Das sei eine erste Teilzahlung, das Geld soll dringenden Reparaturarbeiten an öffentlichen Gebäuden dienen, Es geht um Geld für Reparaturarbeiten an 16 Krankenhäusern, 23 Krankenabteilungen, gut 250 Schuleinrichtungen, dazu zählen Kindergärten, Schulen, Lyzeen oder Kollegien, sowie Polizeidienststellen, Kirchen und andere öffentliche Einrichtungen. Ein heftiger Sturm, der nur 15-20 Minuten andauerte, hatte am Sonntagabend in Rumänien 8 Menschen das Leben gekostet. 140 Personen wurden dabei verletzt. Das Unwetter fegte über 15 Landkreise im Westen, Norden und in der Mitte des Landes. Die Sturmböen erreichten Spitzengeschwindigkeiten von 120 km/h. In 200 Ortschaften wurden Bäume und Dächer abgerissen, Wagen umgekippt. Die Wasser- und Stromversorgung fiel aus, Wege waren blockiert. Teile der Bahninfrastruktur wurden zerstört. Mehrere Züge hatten Verspätungen oder wurden annulliert. Über 1.000 Feuerwehrleute waren im Einsatz. Am meisten betroffen war der Kreis Timis. Der Unterricht wurde am Montag in mehr als 40 Schulen in Timiş, Arad, Bihor und Cluj abgesagt. Im westrumänischen Temeswar, der von dem Sturm meist betroffenen Stadt, erklärte Premierminister Mihai Tudose nach der Sitzung des Notkommandos, dass die Regierung für die entstandenen Schäden Entschädigungen vom Staatshaushalt gewähren wird. Er sagte außerdem, dass die Zeit gekommen sei, dass Rumänien über ein modernes Warnsystem der Bevölkerung im Katastrophenfall, genauso wie andere europäische Staaten, verfügt. Ein paar Tage später fegte ein neuer Sturm Bukarest und weitere 38 Ortschaften Die Billianz lautete 3 Tote, zig abgerissenen Dächer, blockierter Verkehr.



    Staatspräsident Klaus Iohannis beteiligte sich an der UN-Generalversammlung



    Eine volle Woche hatte Rumäniens Staatspräsident Klaus Iohannis in den USA. Die Festigung und Effizienzsteigerung der Organisation der Vereinten Nationen sind notwendig. Die UN muss sich an die aktuellen Herausforderungen anpassen – erklärte Präsident Klaus Iohannis in New York vor der UN-Generalversammlung. Rumänien – sagte er – begrüßt die Reform der UN-Mechanismen zur Terrorbekämpfung und ihre Unternehmungen im Kampfes gegen den Terrorismus, ein Schlüsselelement auf der Präventionsagenda. Iohannis plädierte für die Gründung eines Internationalen Gerichtshofes für Terrorbekämpfung. Staatspräsident Klaus Iohannis ist am Donnerstag mit den Rumänen in Philadelphia, zusammengekommen und forderte sie auf, weiterhin an den Wohlstand der rumänisch-amerikanischen Beziehunghen beizutragen. Die strategische amerikanisch-rumänische Partnerschaft erhielt nach dem Washingtonbesuch eine neue Dimenssion, sagte Iohannis. Er fugte hinzu, US-Präsident Donald Trump schatze sehr viel die rumänische Gemeinschaft , die in den USA lebt. Rumäniens Präsident Klaus Iohannis hat am Donnerstag seinen für Oktober geplanten offiziellen Besuch in der Ukraine abgesagt. Die Entscheidung erfolgte, nachdem das Parlament in Kiew ein neues Bildungsgesetz gebilligt hat. Der rumänische Staatschef sagte, dieses Gesetz würde gegen die gegenseitigen guten Absichten verstoßen und den Zugang der Minderheiten zur Bildung in der Muttersprache stark einschränken. Klaus Iohannis sagte auch das Treffen mit dem ukrainischen Parlamentspräsident Andrij Parubij in Bukarest ab. Das Treffen war für Ende September geplant. Die rumänischen Abgeordneten und Senatoren haben am Mittwoch eine Resolution zum Bildungsgesetz in der Ukraine verabschiedet und der Unzufriedenheit über die neuen Vorschriften zum Bildungssystem des Nachbarlandes Ausdruck verliehen. Dort sollen Angehörige der Minderheiten nur im Kindergarten und an der Grundschule in der jeweiligen Muttersprache unterrichtet werden.




    Bukarest reagiert auf die Massnahmen im ukrainischen Bildungssystem




    Die rumänsichen Abgeordneten und Senatoren haben am Mittwoch bei einer gemeinsamen Sitzung der beiden Kammern für eine Resolution zum Bildungsgesetz in der Ukraine gestimmt. Darin wird der Unzufriedenheit über die neuen Bestimmungen zum Bildungssystem des Nachbarlandes Ausdruck verliehen. Die umstrittene Rechtsakte könnte nach der Unterzeichnung durch Präsident Petro Poroschenko in Kraft treten. Nach Ansicht der Verantwortlichen in Bukarest wird dadurch den zahlreichen Minderheitsbevölkerungen in der Ukraine der Zugang zum Unterricht in der Muttersprache erheblich erschwert. Die rumänische Legislative fordert den Schutz der linguistischen, kulturellen und religiosen Identitat für fast 500 Tausend Rumänischstammige, die in der benachbarten Ukraine leben. Das Parlament wählte die Mitglieder einer Delegation, die in die Ukraine fahren soll, um für die rumänische Minderheit zu pladieren. Die rumänische Delegation bei der Parlamentarischen Versammlung des Europarates forderte die Organisierung im kommenden Monat einer Debatte für die Billigung einer Resolution hinsichtlich der Überwachung der Ukraine bei der Einhaltung der Rechte der Minderheiten.




    Rumänischer Verteidigungsminister Mihai Fifor besucht Washington




    Der rumänische Verteidigungsminister Mihai Fifor hat diese Woche einen Arbeitsbesuch in Washington unternommen. Bei den Treffen mit amerikanischen Würdenträgern erklärte Fifor, Bukarest bleibe ein solider, vertrauenswurdiger und vorhersehbarer Partner, der sein Engagement an der regionalen Sicherheit und Stabilität beizutragen, aufrechterhalt. Der rumanische Verteidigungsminister stellte die Prioriotäten der Regierung im bereich Verteidigung vor. Unter den Gesprächstheman standen die Verstärkung der strategischen Parnerschaft Rumänien-USA sowie die bilaterale Zusammenarbeit im militärischen Bereich. Mihai Fifor hat sich in Washington mit Repräsentanten großer Rüstungsbetriebe getroffen, darunter Raytheon, Lockheed Martin und Bell Helicopters. Fifor bekräftigte die Absicht Rumäniens, in 2017 2% des BIP für Verteidigungzwecke auszugeben und dieses Niveau über die nächste Dekade beizubehalten. Die Zusammenarbeit mit der rumänischen Rüstungsindustrie und mehr amerikanische Investitionen in Rumänien waren auch Thema des Treffens mit dem US-Verteidigungsminister James Mattis. Angesprochen wurde der erfolgreiche Kauf von Multirollen-Militärjets amerikanischer Bauart.




    Einfacher Misstrauensantrag gegeb Bildungsminister Pop abgewiesen




    Der rumänische Senat hat am Montag den einfachen Misstrauensantrag gegen Bildungsminister Liviu Pop abgewiesen. Der besagte Antrag wurde von den wichtigsten Oppositionsfraktionen, der Nationalliberalen Parei und der Union Rettet Rumänien eingereicht. Die Urheber des Antrages fordern von dem Minister einen Lagebericht des rumänischen Bildungswesens. Die Senatoren aus der Opposition werden Minister Pop vor, dass das Schuljahr 2017-2018 ohne Schulbücher für die fünfte Klasse und ohne Betriebsgenehmigungen für die Mehrheit der Schulen beginnt. Außerdem behaupten sie, dass die Schulabbrecherquote einen Rekordstand erreicht hätte.

  • Retrospectiva săptămânii 17.09 – 23.09.2017

    Retrospectiva săptămânii 17.09 – 23.09.2017

    Fenomene meteo extreme în România – prevenţie şi măsuri


    Executivul de la Bucureşti a decis, joi, să acorde un ajutor de 36 de milioane de lei (circa 8 milioane de euro) pentru înlăturarea pagubelor produse de furtunile violente în judeţe din vestul, nordul şi centrul ţării. Banii vor fi folosiţi pentru repararea şcolilor, spitalelor, posturilor de poliţiei, bisericilor şi altor unităţi de interes public. Duminica trecută, o vijelie de numai 15 minute a lăsat în urmă 8 morţi şi circa 140 de răniţi, sute de copaci şi stâlpi de iluminat public doborâţi, acoperişuri şi panouri stradale smulse, maşini avariate. Alimentarea cu apă potabilă şi energie electrică a fost, local, întreruptă. Temporar, au fost blocate drumuri. Reţeaua feroviară din zonă a fost grav perturbată.. După furtunile de duminică, premierul Mihai Tudose a anunţat că a venit timpul ca şi România să aibă un sistem modern de avertizare a populaţiei în caz de dezastre, similar cu cele din alte state europene. Câteva zile mai târziu, vemea rea a revenit şi a lovit Capitala şi alte 38 de localităţi. Bilanţul – 3 morţi, zeci de acoperişuri afectate de vântul puternic, circulaţia rutieră blocată temporar din cauza unor copaci căzuţi pe carosabil.




    Preşedintele român Klaus Iohannis la sesiunea Adunării Generale a ONU


    Agendă plină a preşedintelui român Klaus Iohannis în cadrul vizitei de 6 zile în SUA, prilejuită de participarea sa la sesiunea Adunării Generale a ONU. În discursul susţinut în plenul Adunării, la New York, şeful statului român a subliniat că este nevoie de întărirea şi creşterea eficienţei ONU, care să se adapteze provocărilor actuale. România – a spus el – salută reforma mecanismelor ONU de luptă împotriva terorismului şi demersurile acesteia de a face din combaterea terorismului un element-cheie al agendei sale de prevenţie. Iohannis a pledat pentru necesitatea înfiinţării unei curţi internaţionale împotriva terorismului. Şeful statului a mai participat la reuniuni la nivel înalt organizate de România împreună cu alte ţări şi la o serie de întrevederi bilaterale cu secretarul general al ONU, cu preşedintele Adunării Generale, precum şi cu omologi din alte state. Joi, Klaus Iohannis, s-a întâlnit cu românii din Philadelphia, pe care i-a rugat să contribuie în continuare la bunăstarea relaţiei dintre România şi SUA. El le-a spus acestora că Parteneriatul Strategic dintre România şi SUA a căptătat o nouă dimensiune, după vizita pe care şeful statului a făcut-o la Washington, în acest an. Iohannis a precizat că preşedintele american, Donald Trump apreciază foarte mult comunitatea de români din Statele Unite. Tot joi, şeful statului român a anunţat căşi-a contramandat vizita în Ucraina vecină programată la începutul lui octombrie, şiîntalnirea cu preşedintele Radei Supreme a Ucrainei, Andrii Parubii, care urma să aibă loc la sfârşitul lunii, la Bucureşti.Deciziile şefului statului vin după ce Legislativul de la Kiev a adoptat o Lege a educaţiei care limitează dreptul la învăţare în limba maternă pentru cei 400 de mii de etnici români din această ţară.



    Reacţii la Bucureşti


    Miercuri, Senatul şi Camera Deputaţilor de la Bucuresti au adoptat, într-o şedinţă comună, o declaraţie referitoare la noua lege a învăţământului din Ucraina, despre care afirmă ca limitează drastic dreptul la educaţie în limba maternă pentruminorităţile naţionale, inclusiv a etnicilor români. Parlamentul de la Bucureşti solicită Kievului reexaminarea acestei legi care, pentru a intra în vigoare, mai trebuie doar promulgată de preşedintele Petro Poroşenko. Legislativul român mai cere asigurarea unei protecţii adecvate a identităţii lingvistice, culturale şi religioase pentru cei aproape jumătate de milion de etnici români din ţara vecină, Parlamentul a votat şi componenţa unei delegaţii care va merge în Ucraina pentru a susţine cauza minorităţii româneşti. Totodată, delegaţia României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei va cere acestui for organizarea, în octombrie, a unei dezbateri care să se finalizeze cu adoptarea unei rezoluţii privind monitorizarea Ucrainei în privinţa respectării drepturilor minorităţilor.



    Vizită la Washington a ministrului român al apărării, Mihai Fifor


    Ministrul român al Apărării, Mihai Fifor a facut în această sâptămână o vizită de lucru la Washington. In cadrul întrevederilor cu oficiali americani, ministrul Fifor a reafirmat că Bucureştiul rămâne un partener solid, predictibil şi de încredere, menţinându-şi angajamentul de a contribui la securitatea şi stabilitatea regională. El a prezentat priorităţile guvernamentale în domeniul apărării, în contextul alocării bugetare de două procente din PIB. Pe agenda discuţiilor s-au mai aflat consolidarea parteneriatului strategic România-SUA şi cooperarea bilaterala în domeniul militar. Ministrul român s-a întâlnit şi reprezentanţi ai companiilor din industria americană de apărare. Fifor a evidenţiat angajamentul ferm al Bucureştiului de accelerare a procesului de modernizare a Forţelor Armate Române şi a amintit că Parlamentul de la Bucureşti a declanşat deja o serie de programe de înzestrare, între care şi cele de achiziţionare a rachetelor Patriot şi a sistemelor Himars.



    Respingerea moţiunii simple pe educaţie


    Moţiunea simpla prin care se cerea demisia ministrului Educaţiei, Liviu Pop, a fost respinsa, luni, în plenul Senatului de la Bucureşti. Intitulata O Românie fără educaţie de calitate este o Românie săracă, moţiunea a fost depusă de principalele formaţiuni de opoziţie, PNL şi USR. Semnatarii i-au reproşat ministrului Pop că anul şcolar 2017-2018 a început fără manualele de clasa a V-a şi fără autorizaţii de funcţionare pentru majoritatea şcolilor şi susţin că rata abandonului şcolar a ajuns la un nivel record. Liviu Pop a afirmat in plenul Senatului că a întocmit un raport privind realităţile din sistemul de învăţământ românesc, aşa cum cereau de altfel iniţatorii moţiunii.




  • Bacalaureat 2017

    Bacalaureat 2017

    În România, 71,4%
    dintre candidaţii de anul acesta la examenul de bacalaureat l-au promovat în
    prima sesiune, cu cinci procente mai mult decât anul trecut – arată rezultatele
    afişate înainte de soluţionarea contestaţiilor. Este cea mai mare rată de
    promovare din ultimii 8 ani. În plus, 97 de elevi din toată ţara au obţinut
    nota maximă.Judeţele cu cele
    mai bune rezultate sunt Sibiu, Bacău, Iaşi, ambele din est şi
    Cluj, iar la polul opus se află Ilfov şi Giurgiu, din sud.

    Ministrul
    educaţiei, Liviu Pop, a spus că notele bune obţinute în acest an la bacalaureat
    nu au fost datorate, neapărat, subiectelor mai grele sau mai uşoare, ci
    faptului că elevii s-au pregătit mult mai bine. În acest an, la liceele
    teoretice a crescut numărul notelor mai mari, în schimb la cele tehnologice
    procentul de promovabilitate a scăzut. Există şi o situaţie care se repetă de
    la an la an la bacalaureat, în România existând aproximativ zece licee în care
    promovabilitatea a fost zero. Aici trebuie concentrată atenţia ministerului pe
    care-l conduce, a subliniat Liviu Pop.

    Liviu Pop: Faţă
    de anul trecut, procentul este mai mare. Însă, constatăm ceea ce, din păcate,
    s-a întâmplat, odată cu modificarea Legii educaţiei naţionale, când
    introducerea unui singur stil de bacalaureat a adus pe zona liceelor
    tehnologice un grad de promovabilitate din ce în ce mai mic, iar pe zona
    liceelor teoretice o creştere a gradului de promovabilitate. Sunt încă licee
    care au zero elevi care şi-au luat examenul de bacalaureat. Pe zona aceasta ar
    trebui să ne concentrăm mai mult, în aşa fel încât să nu mai avem situaţii de
    genul acesta în viitor.

    Liberalii vin cu o soluţie şi se
    declară susţinători ai bacalaureatului diferenţiat – tehnologic şi teoretic -
    pentru a le asigura tinerilor deopotrivă un loc pe piaţa muncii şi
    posibilitatea de a accede într-o formă de învaţământ superior. În opinia
    vicepreşedintelui PNL, Raluca Turcan, rezultatele de la Bacalaureat obligă
    autorităţile să ia măsuri urgente pentru susţinerea învăţământului. Examenul
    maturităţii a devenit în ultimii ani, din punctul său de vedere, un instrument
    prin care se trimit tinerii în şomaj, fără calificări, competenţe practice sau
    şanse de a se integra pe piaţa muncii.

    La actuala ediţie a bacalaureatului, din
    cei peste 135 de mii de elevi înscrişi, au fost eliminaţi, la toate probele,
    100. Din păcate, ei nu vor avea voie să mai dea acest important examen în
    următoarele două sesiuni.

  • Jurnal românesc – 25.06.2015

    Jurnal românesc – 25.06.2015

    Ministrul delegat pentru Dialog Social,
    Liviu Pop, a încheiat, miercuri, la Roma, trei noi acorduri de parteneriat cu
    organizaţiile reprezentative ale pieţei muncii din Italia. Parteneriatele se
    desfăşoară în cadrul Proiectului ‘România suntem noi’, cofinanţat din Fondul
    Social European si are ca scop îmbunătăţirea relaţiei dintre angajat şi
    angajator astfel încât să fie eliminate eventualele abuzuri. Potrivit
    oficialului de la Bucureşti, proiectul este unul ambiţios şi se derulează în
    aproape toate ţările în care sunt comunităţi de români. În Italia se află cea
    mai mare comunitate de români din diaspora – peste 1,2 milioane de persoane.
    Pop a reafirmat că Guvernul se preocupă constant de situaţia cetăţenilor români
    care lucrează în afara graniţelor şi va depune toate eforturile pentru ca
    acestora să le fie respectate drepturile.




    Cetăţenii
    români din Italia au la dispoziţie, de miercuri, o nouă secţie consulară a
    Ambasadei României la Roma. situataîn viale Libano, nr.40.
    Ambasadorul român în Italia, Dana Constantinescu, a declarat, la inaugurare, că
    de acum înainte membrii comunităţii româneşti vor beneficia de servicii de
    calitate într-un sediu nou care corespunde tuturor cerinţelor din punct de
    vedere logistic şi administrativ.




    Ministerul de Externe de la Bucureşti a
    precizat, miercuri, că sentinta în cazul cetăţeanului român condamnat la moarte
    în Malaysia nu este definitivă şi, în consecintă, nici executorie. Având în
    vedere stadiul procesului, speculaţiile privind o posibilă execuţie a acestuia
    în luna august sunt complet neîntemeiate, susţine MAE, care recomandă tratarea
    subiectului cu precauţie şi responsabilitate.
    Potrivit Ministerului de Externe, decizia de condamnare a fost atacată
    cu recurs la Curtea Federală de Justiţie a Malaysiei, instanţa urmând a
    stabili, în perioada următoare, un termen de judecată.




    Deputaţii au votat, miercuri, proeictul
    noului Cod fiscal şi pe cel de procedură fiscală, ce ar urma să intre în
    vigoare la 1 ianuarie 2016. Camera Deputaţilor este for decizional in acest caz. Una
    din măsurile principale ale noii legi este reducerea TVA de la 24 la 19%. Noul Cod Fiscal
    mai prevede, între altele, renunţarea la taxa pentru construcţii speciale,
    eliminarea accizei pe carburanţi, respectiv a impozitului de 16% pe veniturile
    din dividende, de la 1 ianuarie 2016.




    Numărul parlamentarilor
    scade de anul viitor de la 588, cât sunt în prezent, la 466. Camera Deputaţilor a adoptat miercuri proiectul de lege privind alegerea
    viitorilor membri ai Parlamentului. Acesta mai prevede revenirea la votul pe liste şi
    păstrarea pragului electoral de 5 la sută. 6 deputaţi vor reprezenta diaspora.




    Nava
    ‘Emerald Princess’, una dintre cele mai mari nave de croazieră din lume, a
    facut miercuri o escala in Portul Constanţa. La bordul său se află trei mii de
    turişti din 59 de ţări şi 1.100 de persoane în echipaj. O parte dintre turişti
    au plecat în excursie la Bucureşti sau în Delta Dunării, alţii au ales să
    viziteze centrul vechi al Constanţei sau cetatea Histria, iar alţii s-au
    îndreptat către crama Murfatlar. Impresionantul vas de pasageri are o înălţime
    de 60 de metri, echivalentul unui bloc de 20 de etaje. Un sejur la bordul
    vasului-gigant costă între 500 şi 2.000 de dolari. Nava a plecat din Barcelona,
    iar destinaţia finală este Istanbul.

  • Problemele energiei, în discuţie

    Problemele energiei, în discuţie

    Sindicaliştii Complexului Energetic Oltenia (CEO), un complex cu 19 mii de angajaţi şi care poate asigura peste 40% din necesarul de energie al României, au anunţat, după intâlnirea avută, miercuri, la Târgu Jiu, cu ministrul pentru dialog social, Liviu Pop, că nu renunţă la proteste. Aceştia sunt nemultumiţi de deciziile conducerii CEO de a reduce salariile şi a disponibiliza câteva mii de salariaţi. Sindicaliştii i-au solicitat ministrului deblocarea negocierilor pe noul Contract Colectiv de Muncă.



    Nici conducerea Complexului nu a făcut concesii după discuţiile de miercuri. Managerul privat al CE Oltenia, Laurenţiu Ciurel, a declarat că reducerea salarială programată pentru 2015 va fi de 2,3 la sută, iar, începând cu 1 martie, urmează să fie disponibilizaţi aproximativ 3.000 de angajaţi. El a precizat va fi vorba de peste 1.000 de salariaţi de la cariera Berbeşti, care va fi externalizată şi cedată către CET Govora, precum şi de angajaţi care, în mare parte, mai au un an sau doi până la pensie şi care vor intra într-un program de protecţie socială în baza căruia vor primi lunar circa 1.700 de lei, până la atingerea vârstei de pensionare.



    Administraţia CEO a transmis o informare salariaţilor conform căreia, dacă nu se va încheia un nou contract colectiv de muncă până pe 19 februarie, nu vor mai fi acordate facilităţi. Este vorba despre cele privind transportul, tichetele, masa caldă, ajutoarele de deces şi primele.



    Pe de alta parte, ministrul Liviu Pop a dat asigurări că Guvernul nu doreşte să închidă companiile energetice Oltenia şi Hunedoara, dovadă că Executivul nu a ajuns la un acord cu delegaţia FMI şi CE care a cerut restructurarea masivă şi radicală a acestora.



    Liviu Pop: Complexul Oltenia nu va fi închis şi nu vom susţine acest lucru, indiferent ce presiuni externe vor fi făcute de către cei care-şi doresc ca România să nu aibă o securitate pe zona de energie.” Pop a precizat însă că este nevoie de programe de eficientizare, astfel încât compania să revină pe profit.



    Sindicatele din minerit şi energie organizează, joi, un nou protest la Târgu Jiu, care potrivit organizatorior “reprezintă un strigăt disperat al salariaţilor CE Oltenia faţă de situaţia dezastruoasă în care a ajuns intreprinderea în urma «managementului privat» instituit în societate”.



    Sindicatele au trimis premierului Victor Ponta o adresă în care îl informează despre situaţia grea de la CEO. Acesta a declarat că România are nevoie de toate tipurile de energie şi hidro, şi nucleară, şi regenerabilă, şi cărbune, dar cu restructurările, eficientizarea şi cu investiţiile în mediu necesare. Ponta a anunţat că ministrul Economiei, Andrei Gerea, va pregăti pentru luna aprilie un plan de propuneri concrete pentru eficientizrea producţiei de energie electrică.