Tag: Liviu Rebreanu

  • Giornata Cultura Romena, omaggio allo scrittore Liviu Rebreanu al Museo Nena di Roma

    Giornata Cultura Romena, omaggio allo scrittore Liviu Rebreanu al Museo Nena di Roma

    Liviu Rebreanu, uno dei maggiori scrittori romeni del Novecento, sarà omaggiato a Roma in occasione della Giornata della Cultura Nazionale, celebrata il 15 gennaio. Levento si terrà oggi, 12 gennaio, dalle ore 18.30, presso il Museo Nena (Via Edoardo dOnofrio 35), organizzatore dellevento insieme allAssociazione “Nuovo Fidia”.



    Verrà presentato il libro “Tutti e due”, lultimo sorprendente romanzo di Liviu Rebreanu, pubblicato nel 2022 nella Collana “Quaderni Romeni” di Rediviva Edizioni, nella traduzione di Alina Monica Turlea e Alessio Colarizi Graziani. “Come Rediviva, abbiamo accolto con gioia ed entusiasmo liniziativa avviata dallAssociazione Nuovo Fidia e dal Museo Nena”, ha detto a Radio Romania Internazionale la responsabile della prima editrice romena nata in Italia nel 2012, prof.ssa Violeta Popescu.



    “Per il merito degli stessi traduttori, due anni fa Rediviva Edizioni ha pubblicato in italiano il volume “La Ciuleandra” del grande classico romeno, un libro che ha suscitato molto intereresse in Italia sin dal periodo interbellico, quando fu tradotto nel 1930″, aggiunge Violeta Popescu.



    Sempre nella collana “Quaderni Romeni” di Rediviva, Liviu Rebreanu gode di unaltra opera letteraria pubblicata in italiano: il romanzo “Adamo ed Eva”, tradotto da Davide Arrigoni, ha aggiunto la responsabile di Rediviva Edizioni, invitando il pubblico romeno e italiano di Roma a partecipare alla serata letteraria dedicata alla Giornata della Cultura Romena e ringraziando i relatori che porteranno il loro contributo alla conoscenza del grande scrittore romeno nel paesaggio culturale italiano.



    Indetta per legge nel 2010, la Giornata della Cultura Nazionale viene celebrata in Romania ogni anno il 15 gennaio, la data di nascita del poeta, drammaturgo, narratore e pubblicista Mihai Eminescu (1850-1889).





  • Il romanzo “Tutti e due” di Liviu Rebreanu, in uscita presso Rediviva Edizioni di Milano

    Il romanzo “Tutti e due” di Liviu Rebreanu, in uscita presso Rediviva Edizioni di Milano

    Rediviva Edizioni di Milano rivolge al pubblico un nuovo invito alla lettura del grande scrittore Liviu Rebreanu, considerato il padre del romanzo romeno moderno. Si tratta del volume “Amândoi”/ “Tutti e due. Enigma di un duplice omicidio”, uscito di recente nella collana Quaderni romeni, nella traduzione di Alina Monica Turlea e Alessio Colarizzi Graziani, che hanno firmato anche la versione italiana del romanzo “La Ciuleandra”, pubblicato nel 2020. Nel 2015, la stessa Rediviva, la prima editrice romena fondata in Italia nel 2012, pubblicava anche “Adamo ed Eva”, un altro libro di riferimento di Liviu Rebreanu, nella traduzione di Davide Arrigoni.



    Uscito per la prima volta in Romania nel 1940, “Tutti e due”, ritenuto il primo giallo della letteratura romena, ambientato in una cittadina di provincia quale Pitești, è un piccolo capolavoro non solo per la trama, ma anche sotto il profilo letterario, spiega Alessio Colarizzi Graziani, raccontando a Radio Romania Internazionale, insieme alla collega Alina Monica Turlea, questa nuova esperienza di traduzione dellopera di Liviu Rebreanu. Un romanzo che offre “un quadro grigio, pessimistico, con punte di spietato realismo. Si ha quasi limpressione che lintera esistenza dei personaggi sia esclusivamente condizionata da sordidi interessi personali”, dice, a sua volta, Alina Monica Turlea. “La lettura viscerale e la trasposizione del testo lasciano nel traduttore segni molto profondi, poichè tradurre è anche il piacere di risolvere un enigma”, spiega ancora Alina Monica Turlea.



    I volumi “Tutti e due” e “La Ciuleandra” saranno presentati alla XXXIV edizione del Salone Internazionale del Libro di Torino, nella sezione Salone Off, organizzato dallIstituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia e lAccademia di Romania di Roma, in collaborazione con il Consolato Generale di Romania a Torino, sabato 21 maggio 2022, a partire dalle ore 19.00, presso la Libreria Trebisonda, Via SantAnselmo 22. Accanto alla responsabile del Centro Culturale Italo-Romeno di Milano e di Rediviva Edizioni, Violeta Popescu, interverranno Roberto Merlo e Alina Monica Turlea.




  • Jurnal românesc – 27.12.2021

    Jurnal românesc – 27.12.2021

    Cetăţenii români din
    străinătate pot transmite sugestii şi propuneri referitoare la organizarea de
    consulate itinerante în anul 2022, transmite ministerul de Externe. Până la
    jumătatea lunii ianuarie 2022, reprezentanţii comunităţilor româneşti,
    asociaţiile şi organizaţiile româneşti de peste hotare pot transmite
    propunerile prin e-mail sau prin intermediul paginilor de Facebook ale
    misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare. MAE arată că procedura de
    organizare a consulatelor mobile presupune elaborarea unui calendar orientativ,
    pe baza sugestiilor primite, înainte de definitivarea şi transmiterea acestuia
    către românii din diaspora. Consulatul itinerant este o activitate cu caracter
    ocazional ce presupune deplasarea unei echipe consulare mobile într-o
    localitate unde se află o comunitate românească, aflată la distanţă faţă de un
    oficiu consular permanent, în vederea prestării de servicii consulare
    solicitate de membrii comunităţii respective. În 2021, au fost organizate 64 de
    consulate mobile, faţă de 21 cu un an înainte, şi au fost procesate aproximativ
    15.000 de servicii consulare, de 7 ori mai multe decât în 2020.




    Persoanele vaccinate cu
    schema completă, dar fără doza booster, persoanele trecute prin boală, precum
    şi cele nevaccinate care vor să intre în Cehia trebuie să prezinte rezultatul
    negativ al unui test de tip PCR nu mai vechi de 72 de ore. De asemenea,
    anterior deplasării, acestea trebuie să completeze formularul electronic de
    sosire, disponibil la adresa plf.uzis.cz, şi să prezinte dovada completării
    acestuia la intrarea pe teritoriul ceh. Printre cei exceptaţi de la
    obligativitatea testării PCR sunt cetăţenii vaccinaţi şi cu doza booster,
    copiii sub 12 ani, minorii cu vârsta între 12 şi 18 ani inoculaţi cu schema
    completă, persoanele care au reşedinţa pe teritoriul ceh sau cetăţenia cehă şi
    oamenii aflaţi în tranzit pentru cel mult 12 ore. Noile măsuri au intrat în
    vigoare la 27 decembrie. Ministerul român de Externe le reaminteşte românilor
    că pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei
    României la Praga+42 0257 53 20 90, +42 0257 53 39 65 şi +42 0257 53 04 26.
    Conaţionalii care se confruntă cu o situaţie de urgenţă au la dispoziţie linia
    telefonică specială a misiunii diplomatice +42 0607 07 85 01.




    Doar 41% dintre părinţii
    plecaţi la muncă în străinătate revin în ţară pentru a petrece sărbătorile de
    iarnă alături de copiii lor, arată datele unei anchete sociologice derulate de
    organizaţia Salvaţi Copiii. Potrivit studiului, doar în cazul a 7% dintre copiii
    din eşantion există intenţia unei emigrări definitive. Totodată, 41% dintre
    părinţii plecaţi nu intenţionează să se întoarcă definitiv în România, în timp
    ce 38% au o astfel de intenţie. Printre factorii identificaţi că ar putea
    contribui la luarea unei decizii de repatriere definitivă, cel mai frecvent
    invocat ţine de existenţa locurilor de muncă şi de condiţiile de salarizare -
    39%, urmat de îmbunătăţirea sistemului de sănătate (24%) şi de ameliorarea
    climatului social general şi a vieţii politice (20%). Alte condiţii invocate de
    părinţi drept determinante în luarea unei astfel de decizii sunt îmbunătăţirea
    infrastructurii – 17% şi modernizarea sistemului de educaţie – 13 procente. În
    prezent, peste 75.800 de copii se află în grija rudelor sau a unui singur
    părinte, arată statisticile oficiale, care includ însă doar minorii aflaţi în
    evidenţa serviciilor publice de asistenţă socială. Topul judeţelor cu cel mai
    mare număr de copii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străintate este
    dominat de cele din Moldova, precum Suceava, Botoşani, Iaşi, Bacău şi Neamţ.
    Studiul a fost efectuat în decembrie, pe un eşantion format din persoanele în
    grija cărora au rămas 855 de copii cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate,
    beneficiari ai programelor Organizaţiei Salvaţi Copiii.




    O ediţie în limba franceză a
    romanului Răscoala de Liviu Rebreanu a fost lansată la editura Non
    Lieu din Paris şi se bucură de succes în rândul cititorilor, scrie publicaţia
    Puterea. Cartea a fost tradusă de Jean-Louis Courriol, Doctor Honoris Causa al
    Universităţii Tibiscus din Timişoara şi deţinător al Premiului Eugen
    Lovinescu acordat de Muzeul Literaturii Române. Jean-Louis Courriol a
    tradus şi publicat în Franţa atât scriitori români clasici cât şi contemporani.
    Printre aceştia, Mihai Eminescu, Camil Petrescu, Marin Sorescu, Marta Petreu,
    Ion Băieşu şi Augustin Buzura. Pasiunea acestuia este însă proza lui Liviu
    Rebreanu, din a cărui operă a tradus şi publicat în franceză Pădurea
    spînzuraţilor, Adam şi Eva, Amîndoi, Metropole,
    Gorila, Iţic Ştrul, dezertor, Ciuleandra şi
    cel mai recent, în 2019, Ion. În afara traducerilor, Jean-Louis
    Courriol a predat limba şi literatura română la Universitatea din Lyon şi a
    fost profesor la Universităţile din Iași, Craiova şi Piteşti.



  • Jurnal românesc – 08.04.2021

    Jurnal românesc – 08.04.2021

    Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, aflat în vizită oficială în
    Italia, a participat la o videoconferinţă cu şefii oficiilor consulare ale
    României de la Bari, Trieste, Bologna, Torino, Catania, Milano şi secţia
    consulară a Ambasadei la Roma. Discuţiile au vizat activitatea consulară din
    Italia şi s-au concentrat pe identificarea de soluţii în sprijinul celei mai
    numeroase comunităţi româneşti din străinătate. Bogdan Aurescu a declarat că
    reforma serviciilor consulare constituie o prioritate zero a
    conducerii ministerului, în vederea înlesnirii accesului românilor la servicii
    şi îmbunătăţirii calităţii şi condiţiilor de procesare a acestora. Şeful
    diplomaţiei române a vorbit şi despre adoptarea şi implementarea noii proceduri
    privind organizarea consulatelor itinerante. El a amintit că, la 1 aprilie, a
    fost lansată în consultare publică prima formă a Planului privind organizarea a
    63 de consulate mobile în acest an. Aurescu a vorbit şi despre digitalizarea şi
    debirocratizarea procesului de furnizare a serviciilor consulare prin care se
    urmăreşte reducerea semnificativă a prezenţei fizice în sediile misiunilor
    diplomatice şi oficiilor consulare. La rândul lor, şefii oficiilor consulare au
    prezentat problemele cu care se confruntă cetăţenii români din Italia în
    context pandemic şi au făcut propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii, precum
    amenajarea sau relocarea sediilor oficiilor consulare acolo unde este cazul.
    Peste 1,2 milioane de români se estima că trăiau în Italia înainte de începutul
    pandemiei de COVID-19.




    Şase candidaţi propuşi pentru funcţiile de ambasadori ai României în
    străinătate au primit avize favorabile din partea comisiilor parlamentare
    reunite de politică externă şi pentru comunităţile de români din afara ţării.
    Între aceştia s-au aflat Emil Hurezeanu, propus ambasador în Austria, şi
    Adriana-Loreta Stănescu, care îl va înlocui pe acesta la Berlin. Emil Hurezeanu
    a condus reprezentanţa diplomatică a României în Germania din 2015, iar
    Adriana-Loreta Stănescu a ocupat din 2017 până prezent funcţia de director
    general al Departamentului pentru Relaţii cu Vecinătatea Estică din Centrala
    Ministerului Afacerilor Externe. Ceilalţi patru candidaţi avizaţi pozitiv au
    fost Ovidiu Dranga, propus ambasador în Japonia, Floricel-Paul Mocanu în Chile,
    Laurenţiu Mihai-Ştefan în Irlanda şi Mugurel-Ioan Stănescu în Kuwait. Ovidiu
    Dranga a fost din 2013 până anul acesta ambasador al României în Polonia,
    Floricel-Paul Mocanu a activat în Centrala MAE de la Bucureşti, Laurenţiu-Mihai
    Ştefan este din 2015 consilier prezidenţial pentru politică internă, iar
    Mugurel-Ioan Stănescu activează în cadrul Ambasadei României la Tokyo. În
    ultima perioadă, membrii celor comisiilor de resort din Senat şi Camera
    Deputaţilor au audiat şi au acordat avize favorabile altor 13 candidaţi propuşi
    pentru fotoliile de ambasadori ai României în străinătate.




    Secretarul de stat al Departamentului pentru Românii de
    Pretutindeni, Oana Ursache, a avut o întrevedere online cu membri ai mediului
    asociativ din Austria, la care au participat şi ambasadorul României la Viena,
    Bogdan Mazuru, și consilierul de stat al Departamentului pentru Relația cu
    Românii din afara Granițelor, Sandra Pralong. Ambasadorul român a prezentat specificul
    comunității românești din zonă, despre care a spus că este mobilă, în creștere
    şi cu legături strânse cu România. Şefa DRP a vorbit despre proiectele pe care
    instituţia le lansează în acest an precum și despre posibilitatea organizării
    unor evenimente viitoare destinate românilor din afara granițelor, între care
    Ziua porților deschise pentru diaspora. Potrivit Departamentului,
    în cadrul întâlnirii s-a vorbit şi despre nevoia înființării de noi centre
    comunitare itinerante și a unei platforme online pentru comunitățile de români
    din străinătate. De la preluarea mandatului, Oana Ursache a mai avut consultări
    şi cu reprezentanţi ai diasporei româneşti din Germania, Spania, Franţa şi
    Portugalia, precum şi cu cei ai comunităţilor istorice din jurul României.




    Reprezentanţa la Londra a Institutului Cultural Român a lansat pe
    pagina sa de Facebook o serie de evenimente dedicate scriitorului Liviu
    Rebreanu. Programul manifestării se întinde pe zece zile și este prilejuit de
    lansarea, la 8 aprilie, a traducerii în limba engleză a romanului Ciuleandra.
    Pe 11 aprilie este programată proiecția filmului Ciuleandra, în
    regia lui Sergiu Nicolaescu, propunerea României la premiile Oscar din 1985. Pe
    13 aprilie va avea loc o prelegere susținută de etnocoreologul Cristian Mușa de
    la Institutul de Etnografie și Folclor Constantin Brăiloiu, care va
    vorbi despre simbolismul dansului Ciuleandra. Pe 14 aprilie, va fi prezentată
    Casa memorială Liviu și Fanny Rebreanu din cadrul Muzeului Național
    al Literaturii Române, iar pe 16 aprilie, va fi difuzat spectacolul
    Pădurea spânzuraților produs de Teatrul Național București, în
    regia lui Radu Afrim. Piesa va avea subtitrare în limba engleză şi va putea fi
    vizionată timp de 48 ore exclusiv în Marea Britanie.


  • Maisons–musées d’écrivains, à Bucarest

    Maisons–musées d’écrivains, à Bucarest

    Dans
    le quartier chic de Cotroceni, à Bucarest, juste en face du palais Cotroceni,
    une résidence royale dans le passé et siège actuel de la présidence de la République,
    il y a deux maisons-musées dédiées à des écrivains aussi différents dans leur
    travail qu’ils étaient proches dans la vie: le prosateur Liviu Rebreanu et le
    poète Ion Minulescu.

    Dans le cas de Liviu Rebreanu, l’appartement-musée qui
    porte aujourd’hui son nom et celui de son épouse, Fanny, est le seul endroit de
    la capitale roumaine où l’atmosphère familiale et la salle de travail de
    l’écrivain, avec sa bibliothèque et ses effets personnels, ont été reconstituées.
    Romancier inclus dans les manuels scolaires, écrivain roumain né en
    Transylvanie lorsqu’elle appartenait à l’Empire austro-hongrois, membre de
    l’Académie roumaine, dignitaire ayant rempli de nombreuses fonctions
    officielles, Liviu Rebreanu reste consacré comme l’auteur qui a rendu de manière
    extrêmement réaliste la psychologie de ses personnages. Né en 1885 et décédé en
    1944 à Bucarest, peu avant l’installation du communisme en Roumanie, Liviu Rebreanu
    a acheté l’appartement de Cotroceni pour sa fille adoptive, Puia-Florica
    Rebreanu en 1934. Bien que l’écrivain n’ait jamais vécu ici, la maison met en
    évidence, en fait, l’univers intime de la famille, tel que décrit par le
    muséographe Adrian David: « Ce qui justifie le nom de
    Maison-musée Liviu Rebreanu est le fait qu’après la mort de l’écrivain à Valea
    Mare, près de Piteşti, sa femme a emménagé dans cet appartement avec sa fille
    et son gendre, où ils ont transféré tout ce qu’ils pouvaient récupérer des
    anciennes propriétés immobilières de l’écrivain. L’appartement, connu aujourd’hui
    sous le nom de Maison-musée Liviu Rebreanu, a été donné par la fille adoptive
    de l’écrivain, Puia Rebreanu, au Musée de la Littérature Roumaine en 1992.
    Après la mort de l’ancienne propriétaire en 1995 et une période de
    réhabilitation, l’appartement est entré dans le circuit muséal appartenant
    pratiquement, avec son patrimoine, à l’État roumain. »



    Par conséquent, aujourd’hui, ceux qui
    veulent connaître Liviu Rebreanu dans l’intimité de sa famille peuvent venir
    dans le quartier de Cotroceni, dans le petit immeuble où se trouve
    l’appartement-musée que le muséographe Adrian David continue de nous présenter: « Le bureau de Rebreanu, auquel il a écrit toute son
    œuvre… Ceux qui viendront le visiter verront, par exemple, à côté du bureau,
    la table orientale pour le service à café qui accompagnait en permanence
    l’écrivain, car il était un grand consommateur de café, un écrivain nocturne.
    Il y a la lampe de bureau en forme de hibou, une horloge que Liviu Rebreanu a
    apportée de sa Transylvanie natale, du temps où elle était sous la domination
    austro-hongroise. C’est une horloge impériale à laquelle il était très attaché,
    car elle le faisait penser aux lieux de sa naissance, qu’il avait dû quitter
    quand il s’était établi dans l’ancien Royaume de Roumanie. Mais, tout d’abord,
    ce qui attire le regard des visiteurs de cette Maison-musée c’est la richesse des
    objets d’art plastique. Il y a beaucoup d’œuvres, pour la plupart signées par
    des amis de Rebreanu, dont certaines réalisées même dans cette maison. Par
    exemple, il y a trois portraits dessinés par Iosif Iser dans le vestibule, lors
    de la fête de Noël de 1913, organisée par les Rebreanu et à laquelle avaient
    participé les peintres Camil Ressu, Iosif Iser et d’autres très bons amis. Ce
    Noël-là, le sapin avait pris feu à cause des bougies et, selon Puia Rebreanu,
    tous les cadeaux reçus pour Noël avaient brûlé. Mais, dit-elle, heureusement
    les dessins de Iosif Iser en sont restés comme souvenir. Il y a aussi beaucoup
    d’icônes, toutes de Transylvanie. Rebreanu était quelqu’un de très religieux et
    de superstitieux. »



    Cependant,
    dans l’appartement voisin, vivait un autre écrivain à la nature totalement
    différente: le poète symboliste Ion Minulescu, né en 1881 et mort toujours en
    1944, dont les vers étaient très appréciés par les jeunes romantiques du passé.
    Même le décor de cette habitation, beaucoup plus spacieuse, est différent, car l’atmosphère
    est bien plus bohème, comparée à la sobriété de la maison de Rebreanu, souligne Adrian
    David: « Le bâtiment dans lequel se trouvent les Maisons-musées
    Ion Minulescu et Liviu Rebreanu a été mis en service en 1934. Il était connu à
    l’époque sous le nom de l’Immeuble des Professeurs, car il avait été construit
    pour les enseignants. L’épouse d’Ion Minulescu, la poétesse Claudia Millian,
    était professeure et proviseure de lycée. Liviu Rebreanu a pris possession de
    l’appartement avec l’aide d’Ion Minulescu, grâce auquel il avait obtenu un prêt
    à la Maison des Professeurs. Au fil du temps, les épouses et les filles des
    deux écrivains sont devenues amies. D’ailleurs,dans
    la « Maison-musée Ion Minulescu Claudia Millian » sont représentés,
    dans des proportions égales, tous les membres de la famille, parce que, en
    dehors de la personnalité de Minulescu mieux connu chez nous, sa femme et sa
    fille étaient aussi artistes et écrivaines. Claudia était diplômée du
    Conservatoire d’Art Dramatique et Mioara Minulescu, leur fille, a étudié d’abord
    les lettres et le français. Claudia Millian a étudié, en effet, à l’Académie
    des Beaux Arts de Roumanie et de Paris, et Mioara Minulescu, à l’Académie de
    Rome. Et ici, il y a beaucoup d’œuvres signées par les deux femmes: des
    mosaïques, des tableaux, des sculptures. »


    En plus des œuvres d’art des
    propriétaires, la Maison-musée
    abrite également les ouvrages de certains amis de la famille, comme nous
    l’apprenons du muséographe Adrian David:
    « Chez Minulescu, il y a plus de 100 tableaux et quelques dizaines de
    sculptures. Ils sont tous signés par de grands noms de l’histoire des arts
    plastiques de chez nous, dont certains sont de très bonnes amies de Claudia
    Millian. Ses meilleures amies étaient Cecilia Cuţescu-Storck et sa sœur,
    Ortansa Satmari. »


    Au
    milieu des années 1990, après la mort des deux filles des écrivains, Puia
    Rebreanu et Mioara Minulescu, les habitations ont été données à l’État pour
    devenir des Maisons-musées où
    non seulement le travail des écrivains soit mis à l’honneur, mais aussi la
    personnalité des femmes qui ont partagé leur vie. (Trad. : Felicia
    Mitraşca)

  • Anfänge der Eisenbahn: Rumänische Reisende und ihre Eindrücke

    Anfänge der Eisenbahn: Rumänische Reisende und ihre Eindrücke

    In Rumänien wurden Eisenbahnstrecken erstmals nach der Vereinigung der Moldau und der Walachei 1859 angelegt und sie bedeuteten einen radikalen Wandel in der Art und Weise, wie die Welt wahrgenommen wurde. Die Rumänen begannen, immer grö‎ßere Entfernungen zurückzulegen und über das, was sie sahen, zu schreiben.



    Der Historiker Radu Mârza ist Professor an der Universität Babeș-Bolyai in Cluj (Klausenburg) und Autor eines Buches mit dem Titel Rumänische Reisende, die aus dem Zugfenster schauen: Versuch einer Kulturgeschichte (1830–1930)“. Wir fragten Radu Mârza, was rumänische Reisende aus den Zugfenstern sahen.



    Sie sahen viele Dinge. Auf den ersten Blick scheinen sie sich sehr für Landschaften zu interessieren. Aber nachdem ich viele Quellen durchgegangen bin, kam ich zu dem Schluss, dass ihr Hauptinteresse nicht so sehr der Landschaft gilt, sondern den Menschen. Sie schauen aus dem Fenster auf die Menschen drau‎ßen, auf die Menschen in Bahnhöfen und nicht zuletzt auf die Menschen, die mit ihnen in den Zügen reisen. Sie interessierten sich für die Orte, die sie besuchten, aber das Konzept einer natürlichen Landschaft, das der Ausgangspunkt meiner Forschung war, erregt die Aufmerksamkeit der rumänischen Reisenden erst später, um die Wende zum 20. Jahrhundert. Zum Beispiel schrieb [der Historiker] A.D. Xenopol schöne Seiten über die Semmeringbahn in Österreich oder über seine Alpenüberquerung mit dem Zug. Ich könnte auch den Schriftsteller Mihail Sadoveanu erwähnen, der in den 1920er Jahren in die Niederlande reiste und sich nicht so sehr für die Natur, sondern für die menschliche Präsenz interessierte: von den Menschen, die in ihren Gärten arbeiteten, bis hin zum sehr modernen Bild der niederländischen Städte, in denen die Eisenbahn Stra‎ßen und Kanäle kreuzt. Er interessierte sich für die niederländischen Pflanzen, Stromnetze, Bahnhöfe.“




    Was die Eisenbahn brachte, war Mobilität: die Bewegung von Gütern, von Unternehmen und vor allem von Menschen. Radu Mârza:



    Die Mobilität hat im Vergleich zu früheren Zeiten und früheren Transportmitteln spektakulär zugenommen. So dauerte zum Beispiel die Zugfahrt von Bukarest nach Karlsbad, dem heutigen Karlovy Vary in der Tschechischen Republik, in den 1920er Jahren rund 72 Stunden, im Vergleich zu einer oder zwei Wochen auf der Stra‎ße in der Zeit vor der Eisenbahn. Die Mobilität explodierte also schlicht und einfach. Und offensichtlich trug diese erhöhte Mobilität dazu bei, dass die Menschen längere Strecken leichter und bequemer zurücklegen konnten. Der Eisenbahnwagen ist gleichzeitig ein Ort der Interaktion und der Nicht-Interaktion. Menschen können in einen Dialog eintreten, in eine Interaktion mit ihren Mitreisenden, aber es gibt auch Reisende, die nicht zur Interaktion bereit sind, die einfach nur in Ruhe gelassen werden wollen, weil sie schlafen wollen oder einfach nur vom Fenster rausschauen. Sadoveanu hat einen Absatz darüber geschrieben, wie sehr er sich danach sehnte, in Ruhe gelassen zu werden, während der gro‎ße Romancier Liviu Rebreanu auch von der Beharrlichkeit erzählt, mit der ein anderer Zugpassagier ihn bat, in ein Gespräch einzutreten.“




    Züge können aber auch dunkle Orte sein, Orte von Verbrechen und sogar Mord. Man denke dabei an Agatha Christies Krimi Mord im Orient Express“. Wir fragten Radu Mârza, ob rumänische Reisende auch darüber sprachen:



    Ich habe keine Berichte dieser Art gesehen, aber ich erinnere mich an eine Geschichte des Historikers und Publizisten George Bariţ über eine sehr interessante Erfahrung während seiner Reisen in Deutschland im Jahr 1852. Im Bahnhof von Magdeburg, wo der Zug nachts ankam, sagte er, er sei erstaunt gewesen, als er 4 Gleise in 4 verschiedene Richtungen sah, was für ihn absolut erstaunlich war. Und eines der lustigen Dinge, die er an den Wänden des Bahnhofs bemerkte, war eine Warnung, auf der stand: »Vorsicht Taschendiebe«!




    Eisenbahnen verbanden nicht nur Menschen, sondern auch Provinzen, Länder und Kontinente. Radu Mârza sagte uns, dass diese Verbindung nicht nur politischer Natur war:



    Im Alten Königreich Rumänien war dies ganz offensichtlich, und Reisende des 19. Jahrhunderts sagen das selbst. Sie verstehen, dass die Eisenbahn ein Mittel zur Zusammenwachsen des Landes ist, nicht unbedingt aus politischen oder sentimentalen Gründen, sondern zum Zweck der Mobilität und Kommunikation. Und während es im Westen anfangs einige Vorbehalte und Kritik gegenüber Zügen gab, war dies in unserem Teil der Welt nicht der Fall. Dies wird durch die Zahl der Fahrgäste, die Zahl der verkauften Fahrkarten bestätigt, was durchaus relevant ist, denn es beweist, dass die rumänische Öffentlichkeit das Reisen mit der Eisenbahn von Anfang an mit offenen Armen aufgenommen hat.“




    Die Rumänen entdeckten die Welt vom Zugfenster aus und genossen sie sehr. Und die Welt wiederum wurde kleiner, vertrauter und einladender.

  • Rediviva Edizioni a BookCity Milano 2020

    Rediviva Edizioni a BookCity Milano 2020

    Unoccasione per riflettere sulla lettura ai tempi del coronavirus e sullimportanza dei libri e della conoscenza che si acquisisce. Così definisce la prof.ssa Violeta Popescu, responsabile del Centro Culturale Italo-Romeno di Milano e di Rediviva, la prima editrice romena fondata in Italia, la IX edizione di BookCity. Nelle attuali circostanze generate dalla crisi sanitaria, questanno sarà tutto digitale il prestigioso appuntamento ospitato dal capoluogo lombardo dall11 al 15 novembre.



    “Coetanea” di BookCity Milano, in quanto nata nello stesso 2012, Rediviva Edizioni sarà presente, nonostante il difficile periodo che stiamo tutti attraversando, per far conoscere la cultura romena in una rete che mette i partecipanti in contatto con tanti editori e le realtà culturali della Lombardia, spiega Violeta Popescu. La presenza di Rediviva al BookCity è dovuta al rapporto sviluppato lungo gli anni con lente pubblico Città Mondo di Milano.



    Infatti, per lottava volta, la Rediviva è inserita nel programma “Scritti dalla Città Mondo”, evento promosso per BookCity dellUfficio Reti e Cooperazione Culturale del Comune di Milano. Per la presente edizione, Rediviva ha scelto di presentare un video, che sarà online dal primo giorno del festival, con gli interventi di Ida Garzonio, Alina Monica Turlea, Irina Turcanu Francesconi e Violeta Popescu.



    Lincontro dal tema “La diffusione della letteratura romena in Italia negli anni 60” propone al pubblico due libri pubblicati nel 2020 presso la Collana Quaderni Romeni di Rediviva Edizioni: “Romania. Un viaggio nella memoria. Paesaggi e figure. 1957-1967 un decennio difficile” di Ida Garzonio e “La Ciuleandra” di Liviu Rebreanu, tradotto in romeno da Alina Monica Turlea e Alessio Colarizi Graziani. Due libri che arricchiscono la conoscenza della letteratura e poesia romena in Italia, ha spiegato ancora Violeta Popescu, offrendo tutti i dettagli sui due volumi, e invitando il pubblico a seguire tutti gli approfondimenti sulla pagina Facebook di Rediviva e sul canale Youtube.



    BookCity Milano è una manifestazione promossa dallAssessorato alla Cultura del Comune di Milano e dallAssociazione BookCity, costituita da Fondazione Corriere della Sera, Fondazione Giangiacomo Feltrinelli, Fondazione Umberto e Elisabetta Mauri e Fondazione Arnoldo e Alberto Mondadori. Nel 2017, loriginalissima formula di BookCity ha recato un notevole contributo al riconoscimento di Milano come Città Creativa UNESCO per la Letteratura.




  • “Ciuleandra”, o nouă traducere în italiană

    “Ciuleandra”, o nouă traducere în italiană


    La 90 de ani de la prima traducere în italiană a volumului “Ciuleandra”, de Liviu Rebreanu (în 1930), Editura Rediviva, din Milano, a reluat publicarea volumului cu o nouă traducere. Un reportaj de Elena Postelnicu.




  • La Ciuleandra di Liviu Rebreanu, in uscita in Italia

    La Ciuleandra di Liviu Rebreanu, in uscita in Italia

    Nel 2020, la collana Quaderni romeni di Rediviva Edizioni di Milano si arricchisce di un nuovo titolo: il romanzo La Ciuleandra del grande scrittore romeno Liviu Rebreanu, con la traduzione di Alessio Colarizi Graziani e Alina Monica Turlea. Uscito in Romania nel 1927, il romanzo venne tradotto in italiano per la prima volta nel 1930, ricorda nella presentazione la Rediviva, la prima casa editrice romena fondata in Italia nel 2012, come progetto del Centro Culturale Italo-Romeno di Milano. Nel 2015, la stessa Rediviva pubblicava anche Adamo ed Eva, un altro libro di riferimento di Liviu Rebreanu.



    Con questo romanzo psicologico intitolato alla danza popolare della Valacchia,ì chiamata Ciuleandra, contraddistinta da un ritmo progressivamente accelerato, l’autore fa emergere una preoccupazione per l’analisi psicologica sperimentando le sue doti di osservazione. La prospettiva contemporanea scopre nel romanzo La Ciuleandra ragioni sufficienti per una nuova interpretazione e una riconsiderazione del libro nella gerarchia dell’opera di Liviu Rebreanu: il contrasto fra la condizione della gente povera ed umile e l’arroganza dei ceti altolocati della società, uniti entrambi nonostante le apparenze da un tragico destino, nota ancora nella presentazione Rediviva Edizioni. Ospiti a Radio Romania Internazionale la studiosa e poetessa Alina Monica Turlea e il prof. Alessio Colarizi Graziani hanno raccontato l’esperienza del loro incontro di traduttori con questo romanzo. Il prof. Colarizi Graziani ha anche ricordato la sua esperienza diretta con la danza che dà il titolo al romanzo.



    A novembre 2019, nel 134/o anniversario di Liviu Rebreanu, l’Accademia di Romania in Roma ha dedicato l’incontro letterario mensile a questo grande esponente del realismo letterario romeno e al volume Eroi senza gloria, che raggruppa tre racconti ambientati durante la prima Guerra Mondiale – La danza della morte, La catastrofe e Iţic Ştrul, disertore. Il libro è uscito nel 2018 presso Marsilio Editori di Venezia, con la traduzione della prof.ssa Angela Tarantino dell’Università La Sapienza di Roma, grazie al programma Translation and Publication Support promosso dall’Istituto Culturale Romeno. Nello stesso 2019, sono stati commemorati anche 75 anni dalla scomparsa dello scrittore, avvenuta il 1 settembre 1944.




  • Accademia di Romania in Roma, nuovi appuntamenti culturali

    Accademia di Romania in Roma, nuovi appuntamenti culturali

    LAccademia di Romania in Roma dedica lincontro letterario del mese di novembre al grande scrittore Liviu Rebreanu e al volume “Eroi senza gloria”, pubblicato nel 2018 presso Marsilio Editori di Venezia, con la traduzione della prof.ssa Angela Tarantino dellUniversità La Sapienza di Roma, grazie al programma Translation and Publication Support promosso dallIstituto Culturale Romeno.



    Lincontro sarà ospitato il 28 novembre, dalle ore 18:00, dalla Sala conferenze dellAccademia di Romania (Piazza José de San Martin 1), nel 134/o anniversario della nascita del grande esponente del realismo letterario romeno, il 27 novembre 1885. Nello stesso 2019, sono stati commemorati anche 75 anni dalla sua scomparsa, avvenuta il 1 settembre 1944.



    Il volume “Eroi senza gloria”, che raggruppa tre racconti ambientati durante la prima Guerra Mondiale – “La danza della morte”, “La catastrofe” e “Iţic Ştrul, disertore” – darà spazio ad un dialogo tra la traduttrice Angela Tarantino, docente presso la Cattedra di Lingua e Letteratura Romena del Dipartimento di Studi Europei, Americani e Interculturali della Facoltà di Lettere e Filosofia dellUniversità La Sapienza di Roma, e il noto storico Francesco Guida, professore ordinario di storia dellEuropa centro-orientale presso il Dipartimento di Scienze Politiche dellUniversità Roma Tre, che alla recente Fiera del Libro Gaudeamus, organizzata da Radio Romania, ha lanciato il volume “La Romania nel XX secolo”.



    Inoltre, lAccademia di Romania in Roma invita il pubblico alla mostra darte visiva “DallEst allOvest”, che sarà inaugurata il 2 dicembre, alle ore 18:00, presso la sua Galleria (Viale delle Belle Arti, 110). Organizzata in collaborazione con la filiale di Oradea dellUnione degli Artisti di Romania, la mostra riunisce lavori firmati da 43 artisti romeni: 30 opere di pittura, grafica, tessuti e 13 sculture, ceramiche e installazioni.



    La vicedirettrice responsabile per i programmi di promozione culturale dellAccademia di Romania, prof.ssa associata dr. Oana Boşca-Mălin, ha anticipato in un collegamento con Radio Romania Internazionale la serata letteraria dedicata allo scrittore Liviu Rebreanu e linaugurazione della mostra “DallEst allOvest”, curata dalla nota poetessa e critico darte Magda Cârneci, capo redattrice della Rivista ARTA.



    I protagonisti della mostra che rimarrà aperta fino al 31 dicembre sono Alexandru Ciobotariu, Angela Szabo, Corina Baciu, Dan Mircea, Dates Campeanu, Dorin Damaschin, Cosmin Durgheu, Costea Constantin, Darius Martin, Diana Bohnsteindt Gavrilas, Denisa Romocea, Diana Suigan, Dorel Gaina, Erszebet Dobos, Gheongy Kerekes Ujvarossy, Horea Selegean, Florina Iepure, Ieronim Morut, Juhas Imre, Ioan Augustin Pop, Ioan Aurel Mureșan, Katalin Marton, Laszlo Ujvarossy, Marta Jakobovits, Marius Vesa, Mihaela Tatulescu, Miklos Onucsan, Noemi Szep Janko, Nina Danci, Ovi Pascu, Remus Ilisie, Raluca Avramut Ferchi, Radu Tarnovean Rudolf Bone, Rodica Indig, Sandor Bartha, Tibi Fekete, Terez Matza, Teofil Stiop, Teodora Bicescu, Tudor Francu, Vioara Bara, Zoltan Imre, precisa lIstituto Culturale Romeno di Bucarest.


  • Laudă ţăranului român

    Laudă ţăranului român

    Ar fi putut primi Premul Nobel
    pentru literatură, în 1940. Cel mai mare
    prozator român, Liviu Rebreanu, de la moartea căruia se împlinesc 75 de ani,
    este comemorat în țară, inclusiv la Prislop, unde au trăit, în realitate,
    personajele romanului său, Ion


  • Nationales Theaterfestival im Oktober 2019: neue Tendenzen und Vielfalt

    Nationales Theaterfestival im Oktober 2019: neue Tendenzen und Vielfalt

    41 Aufführungen von 32 Theatern und Ensembles aus dem ganzen Land sollen beim 29. Nationalen Theaterfestival auf die Bühne gebracht werden. Die Auswahl der Aufführungen für die Festspiele, die zwischen dem 18. und dem 27. Oktober stattfinden, steht fest. Die Festivalintendantin Marina Constantinescu sagte auf einer Pressekonferenz, im Mittelpunkt des diesjährigen Festivals stehe die Vielfalt:



    Mit dieser Auswahl möchten wir das Publikum und die Künstler auf die neuesten Tendenzen und auf junge Regisseure aufmerksam machen. Ich verfolge diese Theatermacher und ihre Aufführungen schon seit langem und ich glaube, dass das rumänische Theater jetzt eine ganz gute Zeit erlebt. Ich hoffe, dass unsere Auswahl genau das widerspiegelt, die gute Zeit, die das rumänische Theater jetzt erlebt, sowie die Vielfalt der Aufführungen. Jede dieser Aufführungen ist wichtig für mich und sie bringen uns alle, Zuschauer und Theatermacher, zusammen.“




    Radu Afrim, Victor Ioan Frunză, Alexandru Dabija sind die Regisseure mit den meisten Aufführungen auf dem Programm. Die Auswahl basierte auf einer eher komplizierten Spielzeit für das rumänische Theater, 2018–2019: einige Aufführungen fanden nicht mehr statt, andere wurden mit einer gewissen Verspätung auf die Bühne gebracht, sagte unsere Gesprächspartnerin:



    »Der Wald der Gehenkten«, nach dem gleichnamigen Roman von Liviu Rebreanu, Regisseur und Drehbuchautor Radu Afrim, Bühnenbildung Cosmin Florea, Choreographie Andreea Gavriliu, eine Produktion des Nationaltheaters »I.L. Caragiale« in Bukarest, ist meiner Ansicht nach die mit der grö‎ßten Begeisterung erwartete Aufführung des Theaterfestivals. Ich glaube, dass diese Aufführung eine besondere Bedeutung auch für den Regisseur trägt und dass die Modernität des Schriftstellers zum grö‎ßten Teil den Motor des Drehbuches darstellte. Die Aufführung würde ich als komplex und intelligent beschreiben. Eine andere Aufführung, die wir für die diesjährigen Festspiele ausgewählt haben, ist »Republica Melania« von Irina Nechit, in der Regie von Gelu Colceag, es handelt sich um eine One Woman Show mit Rodica Mandache, einen Text, den die moldauische Dichterin Irina Nechit seit langem geschrieben hat. Die Darstellerin Rodica Mandache bringt der Figur ein Plus an Vulnerabilität, es handelt sich um eine Figur, die in ihren Erinnerungen einen Ausweg aus ihrer Existenzkrise findet.“



    Marina Constantinescu hat auch über die neue visuelle Identität der Festspiele gesprochen, die laut unserer Gesprächspartnerin einem Foto des Künstlers Jean Louis Fernandez zu verdanken ist. Das Bild wurde in Paris beim Théâtre de la Ville ausgestellt und gibt einen Einblick in die Umwandlung des Gesichts des Darstellers in eine Maske.

  • Gala UNITER

    Gala UNITER

    Cea de-a XXVII-a ediţie a Galei Premiilor UNITER va avea loc la Cluj-Napoca, pe 13 mai. În vederea acordării premiilor pentru acest an, juriul de nominalizări, alcătuit din criticii de teatru Monica Andronescu, Oana Borş şi Mircea Morariu, au avut în atenţie spectacole care au avut premiera în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2018.

    Nominalizările pentru Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic sunt următoarele:

    Lupoaica de Giovanni Verga, adaptarea radiofonică Domnica Ţundrea, regia artistică Vasile Manta, cu premiera pe 15 martie 2018. Traducerea: Olga Mărculescu. În distribuţie: Adela Mărculescu, Mircea Rusu, Ioana Calotă, Gelu Niţu, Dorina Lazăr, Petre Lupu, Daniela Ioniţă Marcu, Cătălina Mustaţă, Cristian Simion, Ionuţ Kivu.

    Pădurea spânzuraţilor de Liviu Rebreanu, dramatizarea radiofonică şi regia artistică Gavriil Pinte, cu premiera pe 26 noiembrie 2018. În distribuţie: Andrei Sabău, Gavril Pătru, Amalia Ciolan, Marina Flueraşu, Ion Haiduc, Dan Aştilean, Daniel Badale, Mircea Alexandru Băluţă, Valentin Uţă, Mihai Bisericanu, Dorin Andone, Andrei Ciopec, Felicia Pinte, Mircea Constantinescu, George Constantinescu, Ana-Maria Bălescu, Orodel Olaru, Sorin Cociş, Paul Talaşman, Tomi Cristin, Dorin Niculescu, Vasile Toma, Gavriil Pinte. Naratori: Florentina Tănase şi Mihai Constantin. Regia de montaj: Robert Vasiliţă. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Stelică Muscalu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor şi coordonator de proiect: Domnica Ţundrea.

    UNDEva în ’28 de Ilinca Stihi (ep. 1-11), regia artistică Ilinca Stihi. Data premierei: 1 noiembrie 2018. În distribuţie: Maia Morgenstern, Medeea Marinescu, Răzvan Vasilescu, Gheorghe Visu, Cristi Iacob, Mirela Zeţa, Şerban Pavlu, Mihai Constantin, Andi Vasluianu, Rodica Mandache, Manuela Ciucur. În alte roluri: Dan Condurache, Constantin Cojocaru, Ion Haiduc, Mihai Bisericanu, Mircea Constantinescu, Dan Tudor, Lucian Ionescu Dan Clucinschi, Marius Rizea, Hetel Voicu, Ionuţ Kivu, Nicolae Călugăriţa, Ioana Calotă, Dorin Andone, Janine Stavarache, Andrei Miercure, Florin Dobre, Ciprian Cojenel, Ionuţ Ciocia, Daniel Tudorică, Constantin Florescu, Toma Vasile, Robert Radoveneanu, Adrian Nour Vlad Bîrzanu, Emilian Mârnea, George Constantinescu, Hetel Voicu, Ada Navrot, Silviu Olteanu, Marius Furtună, Andrei Stăncescu, Vlad Vîlciu şi muzicienii: Maria Buză, George Pătraşcu, Vlad Pasencu. În roluri episodice: Orodel Olaru, Răzvan Ursuleanu, Cătălin Coman, Ionuţ State, Silvia Creiniceanu, Raluca Tănăseanu, Luca Ioachimescu, Milica Creiniceanu, Loredana Năzat. Cu participarea extraordinară a actorilor Valentin Teodosiu şi George Mihăiţă.

  • Noi revelații despre cazul locotenentului Emil Rebreanu

    Noi revelații despre cazul locotenentului Emil Rebreanu

    Urmând aliniamentul Carpaților-graniță între frați, Centenarul marilor bătălii din războiul de reîntregire a neamului ne duce pe văil unde a curs sângele eroilor: valea Cașinului, a Oituzului, a Slănicului, valea Trotușului. În apropierea vechilor frontiere dintre Regatul României și Imperiul Austroungar, pe cursul superior al râului Trotuș, de o sută de ani brazii și păltinașii spun povestea unui erou. Eroul se numește Emil Rebreanu, fratele scriitorului Liviu Rebreanu și inspirator al personajului Apostol Bologa din romanul, Pădurea Spanzuratilor, ofițer din armata austro-ungară care a îndrăznit să dezerteze… la români. Emil, ca și Apostol, a fost spânzurat de austro-ungari pentru trădare. Dar a fost reabilitat și cinstit ca erou de români. Cu istoria lui de un tragism copleșitor ne-am întâlnit la centenarul morții tânărului patriot român, într-o suită de evenimente care au loc la Palanca și Ghimeș-Făget, pe locurile unde voința lui s-a înălțat în tării și unde trupul i-a alunecat sub brazdă. L-am cunoscut atunci pe profesorul de română Dumitru Cojocaru care ne-a istorisit un episod inedit din vara lui 1917.





    Fotografii – Arhiva Ziarului Desteptarea (Bacău)






  • Bistriţa culturală

    Bistriţa culturală

    Judeţul
    Bistriţa-Năsăud a dat de-a lungul timpului nume celebre în literatură şi
    teatru, nume care oferă un loc acestui judeţul în istoriile acestor arte. În
    teatru, pe lângă actorii bistriţeni răspândiţi prin toată ţara, cel mai
    cunoscut de către toţi este regizorul Radu Afrim. Iar în literatură, nu poţi
    spune Bistriţa-Năsăud fără Andrei Mureşanu, George Coşbuc şi Liviu Rebreanu.


    De aproape 12 ani,
    marele romancier Liviu Rebreanu dă numele Festivalului internaţional de teatru
    şi literatură Liviu Rebreanu, organizat la sfârşit de noiembrie, în preajma
    zilei scriitorului, de Centrul Cultural Municipal George Coşbuc şi de
    Primăria Bistriţa. Spectacolele şi întâlnirile între artişti sunt găzduite de
    Galeriile Casa cu Lei, Sinagogă şi Sala Polivalentă. Dorel Cosma, directorul
    Centrului Cultural George Coşbuc: Festivalul şi-a propus să
    aducă în faţa publicului bistriţean cât mai multe trupe de teatru
    profesioniste, dar şi literatură de bună calitate. Este un festival în care
    piesele de teatru de actualitate, prezentate de teatre profesioniste din Târgu
    Mureş, din Baia Mare, din Bucureşti sunt invitate la Bistriţa şi în fiecare
    seară are loc un spectacol. Dar în preambulul spectacolului, au loc în fiecare
    zi întâlniri literare cu scriitori din ţară şi din străinătate. Am avut bucuria
    ca în aceşti ani să avem scriitori din Germania, din Franţa, din Italia,
    Grecia, Turcia. Lucrările lor sosesc cu o lună înainte şi încercăm ca cel puţin
    una dintre creaţiile trimise de fiecare să o traducem şi în limba română. Le
    publicăm în revista noastră, Conexiuni, astfel încât publicul să poată lua
    contact direct cu ceea ce scriu prietenii noştri. Deosebit de plăcut a fost să
    avem prezenţe şi de peste ocean, din diaspora română. Prof univ dr Teodor
    Damian, cel care conduce revista Lumina lină, este mereu prezent la
    activităţile noastre literare şi teatrale. A fost deosebit de încântat de ceea
    ce se întâmplă aici, la Bistriţa, de această îmbinare între teatru şi
    literatură. De ce îi spun îmbinare? Fiindcă, după terminarea spectacolelor, au
    loc întâlniri între scriitori şi actori. Se discută probleme de actualitate la
    nivel naţional şi internaţional cu privire la rolul literaturii şi al teatrului
    în perioada actuală.



    Şi la ediţia din
    acest an, a douăsprezecea, a Festivalului Liviu Rebreanu, vor participa
    scriitori străini şi români din diaspora. Dorel Cosma: Din
    străinătate şi-au anunţat deja prezenţa scriitori din Turcia, cu care avem o
    colaborare deosebită; din Statele Unite – avem un acord de principiu al domnului
    Teodor Damian; scriitori din Franţa – domnul Joel Conte în ultimii trei ani a
    fost mereu aici, este un poet contemporan deosebit de prolific, este
    preşedintele Asociaţiei Francofone din Paris. A lansat câteva cărţi la noi şi
    are câteva poeme dedicate oraşului nostru, în urma întâlnirii cu Bistriţa şi cu
    cetatea medievală a Bistriţei, dar şi cu arta scrisului din zona aceasta a lui
    Rebreanu şi Coşbuc. Mai aşteptăm confirmări din Italia, din Israel – şi
    Israelul la fel, în fiecare an a fost prezent cu scriitori din Haifa şi din Tel
    Aviv. Suntem în aşteptarea unor confirmări din partea românilor din Canada. Şi
    o bucurie – am avut în urmă cu un an o legătură şi contact deosebit cu
    scriitori din China. Îi vom avea şi în acest an prezenţi.



    Un scriitor contemporan
    şi un om cu totul special cu care Bistriţa se poate lăuda este Ioan Pintea, în
    prezent managerul Bibliotecii Judeţene George Coşbuc Bistriţa-Năsăud. Poetul
    Ioan Pintea a urmat Facultatea de Teologie şi a fost călăuzit în egală măsură
    pe drumul bisericii şi al culturii de părintele Nicolae Steinhardt. Ioan Pintea
    lansează o invitaţie de nerefuzat de a face turism cultural în judeţul
    Bistriţa-Năsăud, locul unde Lucian Blaga a început să scrie Diferenţialele
    divine şi unde s-a născut tatăl scriitorului şi dizidentului Dorin Tudoran.


    Ioan Pintea: Judeţul Bistriţa-Năsăud este prin excelenţă un spaţiu cultural, aş îndrăzni
    să spun cu preponderenţă literar. Probabil e un miracol al locului. Toţi cei
    trei mari scriitori, Liviu Rebreanu, George Coşbuc, Andrei Mureşanu au ceva în
    creaţia lor legat de acest spaţiu. Nu ni-i putem imagina pe Rebreanu sau pe
    Coşbuc fără acest spaţiu. Chiar dacă ei, biografic, la un moment dat au trăit
    în altă parte, au dus această zonă cu ei. Şi-au extras temele pentru poezia
    lor, pentru romanele lor de aici, din zona aceasta, de la Bistriţa-Năsăud.
    Recent am tipărit un mini-album intitulat Locuri şi monumente literare din
    judeţul Bistriţa-Năsăud. Un material foarte bine documentat, foarte bine
    articulat. Noi am trimis acest mini-album şi la Centrele de turism din judeţ.
    Acest mini-album cuprinde toată harta literară a judeţului Bistriţa-Năsăud.
    Despre Rebreanu, Coşbuc, Andrei Mureşanu se ştie. Poate se ştie mai puţin
    despre Ion Pop Reteganul sau despre Veronica Micle, care s-a născut aici, la
    Năsăud, şi a fost poetă şi iubita poetului naţional Mihai Eminescu. Poate
    puţină lume ştie că aici, la Bistriţa-Năsăud, mai precis la Pietriş şi la
    Prundu Bârgăului a trăit un mare prozator – Radu Petrescu. De asemenea, de
    foarte multe ori, la Sângeorz-Băi, în timpurile trecute a venit Alexandru
    Odobescu. Există o mulţime de scrisori pe care acesta le trimitea către cei de
    acasă, de aici, de la Sângeorz-Băi. Nu mai spun de Valea Vinului, unde este
    Casa Scriitorilor şi pe unde au trecut toţi marii scriitori – clasici,
    contemporani… Prin urmare, atunci când vorbim despre Bistriţa-Năsăud, vorbim
    despre mari nume literare care s-au născut aici şi despre nume mari literare
    care au trecut pe aici. Şi-au împletit într-un fel biografia şi opera cu această
    zonă.