Radio România Internațional

Tag: Liviu Tofan

  • Rezistența pritu radio

    Rezistența pritu radio




    Vărnăoară tru istorie nu fu unu regimu politic perfectu. Niţi totalitarismele, cari avură ambiția ta s’aibă sumu control total societățli, cu ahât ma puțăn alti turlii di dictatură și tiranie nu putură s’hibă ermetiţi.


    Pisti, pritu și pri sum gardurle și mururli pe cari regimurile dictatoriale le construiesc, oamenii aprăftăsescu s’comunică cu exteriorul. Ici ţiva nu poate s’dănăsească individul tra ş’grească ponurli atumţea când eale suntu fapti di ună puteare abuzivă și criminală. Pisti mururli anălţati di regimul comunist după 1945, undile hertziene fură purtătoarele a mesajilor di nădie tră oamiñilli cari eara trăñipsiţ dinăpoia a loru. Radio Europa Liberă fu aţea cari ş’lo misiunea s’ţănă yie ideia di libertate și normalitate fără di cari hiința umană nu easti ea işişi.



    Traducătorul și jurnalistul Liviu Tofan emigră tru Republica Federală Germania tu ahurhita a anilor 1970 și ahurhi s’lucreadză la Radio Europa Liberă. Tru kirolu a pandemiillei di covid 19, el publică volumul “Nă ţănură tu bană. Radio Europa Liberă 1970-1990” tru cari dimăndă a publicului memoriile a lui, ama și fragmente ditu arhivele a fostăllei Securități ti instituția la cari lucră. Tofan mindueaşti că Radio Europa Liberă fu ţiva unic, arămas tru memoria colectivă a românilor tru aţeali dauă dekenii ditu soni a regimlui comunistu.



    “Multă lume spusi ti Radio Europa Liberă ca easti un fenomen mediatic i ca la principalul fenomen mediatic românesc ditu perioada comunismului. Nkisinda di la aestă formulă spusă că ma s’hibă aşi, atumţea Noel Bernard și Cornel Chiriac fură fenomenele personificate a Europăllei Libere. Cathi unu avu ună contribuție acutotalui specială la succesul Europei Libere, la audiența pe cari noi u avum, nai ma mare audiență ditu tuti departamentele Europei Libere. Secția română, acă eara a daua nai ma ñică, avu nai ma mare performanță, nai ma mari audiență tru țara target.”



    Jurnaliștii Europei Libere nu fură maşi profesioniști, elli fură nica şi eroi. Iara aestu calificativ nu easti exagearat di itia că născănţă păltiră cu bana vrearea ta să zburască liber. “Cornel Chiriac easti cadialoihea unu di aeşţă. Tru carte am un capitol consistent ti raporturile a Securitatillei cu Europa Liberă. Noi fum lugursiţ di regimul comunist și di Securitate ca protlu pericol și protlu adversar a regimului ntră români. Noi earam la 1500 di kilometri di București și Euopa Liberă nu avu misuri active contra a regimului di la București. Ama aveam un numir cabaia mari di ascultători. Aveam ună secție specială la Munchen cari misura constant audiența a emisiunilor și aveam ună idie multu bună ti impactulu a emisiunilor a noastre. Tru aţel capitol minduiiu s’adaru ună treaţiri tru revistă a prinţipalelor acțiuni a Securitatillei contra Europăllei Libere, inclusiv atentatul ditu 21 şcurtu 1981. Victime directe a Securitatillei fură Emil Georgescu, tru veara anului 1981, cându fu atacat di doi interlopi francezi și ascăpă ca ună thamă cu bana, acă fu atacat multu greu. Tru ţi-lu mutreaşti pi Noel Bernard, cari muri di harkinu tru andreu 1981, și alţă soţ cari muriră idyea di harkinu, eu am a mea minduită. Tuţ lli-amu cunuscută, cunuscui și cazurile a lor, și cilăstăsiiu s’limbidzăscu aestă spuneari a directorilor iradiați I vătămaţ di Securitate, teorie pi cari mini nu u mbărţătedzu.”



    Lu ntribămu Liviu Tofan disi a lui și a soţloru a lui nu lă fu frică s’critică dişcllisu un regim cu un mare potențial criminal. “Tră noi, lucurlu di cafi dzua, ne eara tu prota thesi şi nă loa ahătu kiro că niţi nu aveamu oară s’minduimu că lipseaşti s’nă hibă frică. Tru idyiulu kirouvirserli cura la Europa Liberă. Nica yinea ahătu multi că ună aiami s’avea dimonetizată, nu mata eara mare lucru cara yinea cafi mesu câte ună carti I un telefon di fuvirseari. Noel Bernard nu li băgă tu minti, acă el eara ținta principală. Niţi cându fu vătămatu Cornel Chiriac nu s-mindui că vahi easti ună acțiune a Securitatillei. Tăş după atacul contra a Monicălleii Lovinescu ditu brumaru 1977, cu ună dzuă niti ta s’agiungă Paul Goma la Paris, tăş atumţea Noel ahurhi s’hibă niheamă găilipsitu di aestu lucru. Tamam aesta minduia Securitatea s’facă, s’nă intimidiadză, s’nă aspară aţea turlie ta s’nu himu irbapi s’lucrămu și s’nă lom lumea ncap. Emu niţi nu eara zborlu ti ahtari lucru! Regimul vrea s’hibă ma hăirlăticu tra s’scombată Europa LIberă nu pritu fuvirseri la adresa a noastră că maş cara vrea s’adară cata cumu ungurii: cara vrea u apriduna hala cu bănaticlu a românilor. Vrea s’eara goala cale di dizarmosari a pericoluli Europăllei Libere.“



    Radio Europa Liberă ălli ţănu româñilli tru bană tru anii 70 și 80. Fură aproapea di elli tru tuti momentele greale ca și tru momentili istorice a libertatillei ditu andreu 1989.


    Autoru: Steliu Lambru


    Armânipsearea: Taşcu Lala




    Sigla rri









  • Rezistența prin radio

    Rezistența prin radio


    Niciodată în istorie nu a existat regimul politic perfect. Nici totalitarismele, care au avut ambiția de a controla total societățile, cu atât mai puțin alte forme de dictatură și tiranie nu au reușit să fie ermetice. Peste, prin și pe sub gardurile și zidurile pe care regimurile dictatoriale le construiesc, oamenii reușesc să comunice cu exteriorul. Nimic nu poate opri individul în a-și striga durerile atunci când ele sunt produse de o putere abuzivă și criminală. Peste zidurile ridicate de regimul comunist după 1945, undele hertziene au fost purtătoarele mesajelor de speranță pentru oamenii care sufereau în spatele lor. Radio Europa Liberă a fost cea care și-a asumat misiunea întreținerii ideii de libertate și normalitate fără de care ființa umană nu este ea însăși.



    Traducătorul și jurnalistul Liviu Tofan a emigrat în Republica Federală Germania la începutul anilor 1970 și a început să lucreze la Radio Europa Liberă. În timpul pandemiei de covid 19, el a publicat volumul “Ne-au ținut în viață. Radio Europa Liberă 1970-1990” în care împărtășește publicului memoriile sale, dar și fragmente din arhivele fostei Securități despre instituția la care a lucrat. Tofan crede că Radio Europa Liberă a fost ceva unic, rămas în memoria colectivă a românilor în ultimele două decenii ale regimului comunist. Track: “Multă lume s-a referit la Radio Europa Liberă ca la un fenomen mediatic sau ca la principalul fenomen mediatic românesc din perioada comunismului. Plecând de la această formulă am spus că dacă este așa, atunci Noel Bernard și Cornel Chiriac au fost fenomenele personificate ale Europei Libere. Fiecare a avut o contribuție cu totul specială la succesul Europei Libere, la audiența pe care noi am avut-o, cea mai mare audiență dintre toate departamentele Europei Libere. Secția română, deși era a doua cea mai mică, a avut ca mai mare performanță, cea mai amre audiență în țara target.”



    Jurnaliștii Europei Libere nu au fost numai profesioniști, ei au fost chiar eroi. Iar acest calificativ nu este exagerat deoarece unii au plătit cu viața dorința de a vorbi liber. “Cornel Chiriac este cu siguranță unul dintre aceștia. În carte am un capitol consistent despre raporturile Securității cu Europa Liberă. Noi am fost considerați de regimul comunist și de Securitate ca principal pericol și principal adversar al regimului printre români. Noi eram la 1500 de kilometri de București și Euopa Liberă nu a avut măsuri active împotriva regimului de la București. Dar aveam un număr enorm de ascultători. Aveam o secție specială la Munchen care măsura constant audiența emisiunilor și aveam o idee destul de bună asupra impactului emisiunilor noastre. În acel capitol am încercat să fac o trecere în revistă a principalelor acțiuni ale Securității împotriva Europei Libere, inclusiv atentatul din 21 februarie 1981. Victime directe ale Securității au fost Emil Georgescu, în vara anului 1981, când a fost atacat de doi interlopi francezi și a scăpat prin mimue cu viață, deși a fost atacat foarte grav. În ceea ce-l privește pe Noel Bernard, care a murit de cancer în decembrie 1981, și a altor colegi care au murit de asemenea de cancer, eu am o anumită părere. I-am cunoscut pe toți, am cunoscut și cazurile lor, și am încercat să lămuresc această poveste a directorilor iradiați sau uciși de Securitate, teorie pe care eu nu o împărtășesc.”



    L-am întrebat pe Liviu Tofan dacă lui și colegilor lui nu le-a fost frică să critice deschis un regim cu un mare potențial criminal. “Pentru noi, munca de zi cu zi, ne preocupa și ne ocupa atât de mult încât nici nu aveam timp să ne gândim că ar trebui să ne fie frică. În același timp, amenințările curgeau la Europa Liberă. Și chiar veneau atât de multe încât la un moment dat se demonetizaseră, nu mai însemnau mare lucru dacă venea în fiecare lună câte o scrisoare sau un telefon de amenințare. Noel Bernard nu le-a dat niciun fel de importanță, deși el era ținta principală. Nici când a fost ucis Cornel Chiriac nu s-a gândit că ar fi vorba de o acțiune a Securității. Abia după atacul asupra Monicăi Lovinescu din noiembrie 1977, cu o zi înaintea sosirii lui Paul Goma la Paris, abia atunci Noel a început să fie puțin preocupat de acest aspect. Exact asta încerca Securitatea să facă, să ne intimideze, să ne sperie în așa măsură încât să nu mai fim în stare să lucrăm și să ne luăm lumea în cap. Or, nici vorbă de așa ceva! Regimul ar fi fost mai efficient în a combate Europa LIberă nu prin amenințări la adresa noastră ci dacă proceda precum ungurii: dacă ameliorau condițiile de trai ale românilor. Ar fi fost singura cale de a dezarmosa pericolul Europei Libere.“



    Radio Europa Liberă i-a ținut pe români în viață în anii 70 și 80. A fost aproape de ei în toate momentele grele ca și în momentele istorice ale libertății din decembrie 1989.






  • În prim-plan România 17.04.2022

    În prim-plan România 17.04.2022

    Interviu cu Liviu Tofan, autorul volumului “Ne-au ţinut în viaţă. Radio Europa Liberă 1970-1990”; interviu cu arheologul Marian Cosac despre volumul “Arheologi în dosarele fostei Securităţi”; rubrica “Arhiva Document”: medicul Constantin I. Parhon:



  • Historienfilm-Festival in Rosenau: Globalisierung und Populismus zur Debatte

    Historienfilm-Festival in Rosenau: Globalisierung und Populismus zur Debatte

    Ohne roten Teppich, ohne Stars und Hysterie, ohne Breaking News. Damit jeder wei‎ß, was gerade mit der Welt passiert“ — unter dieser Devise zeigt das Internationale Festival der Geschichtsfilme zwischen dem 28. Juli und dem 6. August im mittelrumänischen Râşnov (Rosenau) 44 Spielfilme, die auf historischen Figuren und Ereignissen basieren. Seit neun Jahren prägt die Veranstaltung die kulturelle Identität der Kleinstadt im Herzen Siebenbürgens. Der Intendant des Festivals, Mihai Dragomir von der Kulturstiftung Mioritics, ist der Ansicht, dass die siebenbürgische Burg der ideale Ort für ein Festival der Historienfilme ist:



    Es gibt keinen besseren Platz für dieses Festival. Alles hat durch eine Zusammenarbeit mir der Stadtverwaltung Rosenau begonnen. Es war eigentlich ihr eigenes Projekt und die Kulturstiftung Mioritics hat sich der Initiative angeschlossen. Wir haben 8 Auflagen mit einem reichhaltigen Programm hinter uns und das Festival ist von Jahr zu Jahr gewachsen. Beim ersten Festival haben wir einfach 16 Geschichtsfilme präsentiert, dann haben wir das Programm mit Musik, Ausstellungen, Buchpräsentationen und der sogenannten Sommerschule ergänzt, die dieses Jahr bereits zum sechsten Mal stattfindet. Einen Höhepunkt des Festivals stellen, wie jedes Jahr, die Neuinszenierungen geschichtlicher Ereignisse dar, um gar nichts zu sagen von der tollen Stimmung am Lagerfeuer, das wir im Hof der Burg organisieren. Diese Festspiele sind also zu einer Veranstaltung gewachsen, die mehr als ein Filmfestival ist. Während der zehn Festivaltage sprechen wir ohnehin über viel mehr als die offizielle Geschichte. In unserem Leben haben wir immer mit unterschiedlichen Geschichten zu tun, mit wahrscheinlichen und unwahrscheinlichen Geschichten, mit einer aus unteschiedlichen Blickwinkeln betrachteten Geschichte. Daher haben wir dieses Jahr die Veranstaltung in Film- und Geschichtefestival Râşnov umbennant.“




    Neben den 44 Filmen locken die Organisatoren die Filmliebhaber nach Rosenau auch mit 15 Konzerten, 22 Vorlesungen, Debatten, Workshops und 5 Ausstellungen. Auf dem Programm der Festspiele stehen dieses Jahr unter anderen die Produktion Hidden figures“, die 2017 für einen Oscar in der Kategorie Bester Film nominalisiert wurde, Lodyssée“, ein Spielfilm über das Leben des Pioniers in der Meeresforschung Jacques-Yves Cousteau, sowie die rumänischen Streifen Der Rest ist Schweigen“ und 6.9 auf der Richterskala“ in der Regie von Nae Caranfil. Was die 9. Festspiele neu bringen, erläutert in den folgenden Minuten Mihai Dragomir:



    Im Hebst letzten Jahres haben wir ein neues Projekt angesto‎ßen und somit steigen wir langsam auch in die Filmproduktion ein. Es handelt sich um eine Koproduktion zwischen dem Geschichtsmuseum Braşov (Kronstadt) und dem öffentlich-rechtlichen Fernsehen, einen Dokumentarfilm, der ein Licht auf die Ereignisse von 15. November 1987 in Braşov wirft. Im Herbst jähren sich die Ereignisse zum 30. Mal. Damals fand ein Aufstand von rund 20.000 Arbeitern gegen das kommunistische Regime statt. Der Film wird seine Premiere am 6. August feiern und die endgültige Version der Dokumentation soll am 15. November im Fernsehen präsentiert werden. Bei der diesjährigen Auflage der Festspiele wird zum ersten Mal auch eine Buchmesse organisiert. Im Salon der Geschriebenen Geschichte, den wir zusammen mit dem Verband rumänischer Verleger veranstalten, präsentieren sich dieses Jahr 15 Verlage. Wir sind zudem sehr begeistert von einer Idee, die wir voriges Jahr zum ersten Mal getestet haben: die Burg Râşnov als Gastgeber auf Airbnb zu listen. Nur während der Festspiele kann ein Tourist, ein Besucher der siebenbürgischen Stadt, eine Übernachtung in der Burg auf Airbnb buchen. Wir bieten ein Paket mit Übernachtung in Ritterzelten des 13. Jahrhunderts, traditionellen Speisen aus dieser Zeit und Festivaltickets an.“




    Die Dokumentation Braşov 1987. Zwei Jahre früher“ des Regisseurs Liviu Tofan versucht den Aufstand der rumänischen Arbeiter des Lastkraftwagen-Werkes in Braşov Steagul Roşu“ (Rote Fahne”), der als spontaner Streik ausbrach, nachzuzeichnen. Zum ersten Mal waren im kommunistischen Rumänien die Rufe Nieder mit dem Diktator!“, Nieder mit Ceauşescu!“, Nieder mit dem Kommunismus!“ zu hören. Der Aufstand von Braşov war der erste Massenprotest im kommunistischen Rumänien und hat entscheidend zum Sturz des Kommunismus beigetragen.



    Das Haupthema des 9. Festivals der Geschichtsfilme ist Globalisierung und Populismus“. Die Sommerschule Astra, die im Rahmen der Festspiele stattfindet, wird auch davon thematisch bestimmt. Die Organisatoren laden das Publikum ein, Debatten über ein höchst aktuelles Thema zu verfolgen. An den Diskussionen, die um Nebenthemen wie Religion und Populismus“, Globalisierung der Kultur“ und Die Zukunft Europas“ kreisen, nimmt dieses Jahr auch der US-Botschafter in Bukarest, Hans Klemm, teil. Der Diplomat wird eine Vorlesung mit dem Titel Populism and the Rule of Law“ halten. Das Festival der Geschichtsfilme fand zum ersten Mal im Jahr 2009 aus der Initiative statt, unbekannte Teile der rumänischen Geschichte ans Licht zu bringen.